La o fermă din Bucks County, Pennsylvania, bucătarul Omar Tate organizează periodic cine la restaurantul său temporar Honeysuckle, unde le prezintă participanţilor detalii despre viaţa de sclavi a strămoşilor săi şi obiecte găsite pe plantaţia unde au muncit aceştia, fiecare fel de mâncare având poveştile lui. Locul unde funcţionează Honeysuckle nu a fost ales întâmplător, de aici fiind de origine proprietarul care i-a ţinut strămoşii în sclavie.
La scară ceva mai mică activează Leigh-Ann Martin din New Jersey, care organizează cine în sufrageria sa pentru doar patru persoane, denumindu-şi proiectul A Table for Four. Ideea i-a venit după o călătorie în Caraibe, inclusiv la rudele sale din Trinidad, iar în prezent organizează mese cu preparate din această ţară, plănuind meniul cu luni înainte de servire.
Chef de meserie, Stephanie Bonnin, de origine columbiană, primeşte clienţi interesaţi de mâncarea columbiană în sufrageria sa în fiecare duminică. Majoritatea celor care iau masa în acest loc ajung s-o facă pe baza recomandărilor prietenilor.
Tag: mancare
-
Care este soluţia inedită la care recurg bucatării care nu vor să îşi deschidă propriul restaurant
-
Scumpirile alimentelor au „mâncat” din creşterile salariale. Cât costă acum ce cumpărai în 2018 cu 200 lei
Salariul mediu net al românilor a crescut cu 600 de lei. În acest context, au crescut însă şi preţurile alimentelor. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul produselor din carne, în cazul fructelor, iar campionul creşterilor este cartoful.
Un angajat român a câştigat, în medie, circa 3.200 de lei net în noiembrie anul trecut, în creştere semnificativă faţă de acum doi ani, arată datele oficiale. Majorarea e vizibilă, mai ales pe fluturaşul de salariu.
Dacă salariul mediu a crescut cu 14% numai în ultimul an, alimentele s-au scumpit, în medie, cu 5%. Pe lângă cartofi, cele mai mari creşteri de preţuri au fost la fructe (plus 16%) şi la produsele din carne (plus 7%).
“Dacă te duci cu 200 RON la Carrefour acuma, versus acum un an, versus acum doi ani, parcă nu e doar 4% pierderea de cumpărare, e mai mult. Adică ce cumpărai acum 2 ani cu 200 RON, deci cam 40 de euro, acuma îţi trebuie cel puţin 250 RON”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari.
Alimentele sunt mai scumpe mai ales pentru cei care vor să mănânce sănătos. Nutriţioniştii recomandă să nu ne zgârcim când ne facem lista de cumpărături lunare. Pâinea integrală, iaurturile fără adaosuri, carnea bio sau pastele integrale sunt doar o parte dintre produsele care ne ajută să fim mai sănătoşi. Cu ce preţ?
„Nu cred că putem să ne încadrăm sub 400 de lei de persoană, deci undeva între 450-500 de lei pentru un astfel de coş cu produse de bună calitate, deşi piaţa românească este o piaţă orientată spre preţ”, a declarat Lygia Alexandrescu, nutriţionist.
În ultimul an, salariile au crescut cel mai mult în industria extractivă, în construcţii şi în învăţământ. Creşterile salariale din aceste sectoare au variat între 20 şi 40%. -
Povestea românului care a sacrificat totul pentru visul lui. El şi-a vândut chiar şi casa pentru a porni afacerea pe care şi-o dorea
Andrei Cerbu, de formaţie inginer în telecomunicaţii, cu experienţă în străinătate, dar şi în companii multinaţionale din IT şi telecom, a pornit în aprilie 2018, din pasiunea pentru gătit, o afacere cu mâncare mexicană.
Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
„Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business.
Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro.
El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale.Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.
-
Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea
Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
„Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti. -
De Sărbători, foodpanda estimează o creştere a comenzilor online de mâncare cu 150% faţă de anul trecut
Pentru perioada Sărbătorilor de iarnă de anul acesta, foodpanda.ro, cea mai mare platformă de food ordering din România, estimează o creştere cu 150% a comenzilor online de mâncare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Potrivit estimărilor companiei, valoarea medie pe care o vor cheltui clienţii foodpanda pentru o comandă realizată de Sărbători va fi de circa 70 lei, cu 15% mai mare decât comanda medie anuală. Din experienţa anilor anteriori, comenzile efectuate în această perioadă a anului conţin în medie trei tipuri de preparate.
„Sfârşitul de an este o perioadă aglomerată, iar pentru a dedica mai mult timp familiei şi prietenilor, suntem convinşi că o mare parte dintre clienţii noştri vor opta pentru comenzile online de mâncare. Anul acesta, ne aşteptăm la o creştere a numărului de comenzi în preajma Crăciunului cu aprox. 150% faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte preparatele comandate, estimăm că preferinţele românilor se vor îndrepta atât către bucătăria internaţională, cu preponderenţă, dar şi un procent semnificativ către bucătăria tradiţională românească”, declară Andreea Petrişor, managing director Delivery Hero Romania.
Din datele centralizate de foodpanda anul trecut, în topul preparatelor culinare comandate pe platformă în perioada Crăciunului s-au aflat: noodles cu pui, pizza şi ciorba de văcuţă.
-
foodpanda: Comenzile online de mâncare românească au crescut cu 120% în ultimul an
Potrivit foodpanda, cea mai mare platformă de food ordering din România, comenzile online de preparate tradiţionale româneşti au crescut cu 120% în ultimul an. Din totalul comenzilor zilnice înregistrate pe foodpanda, circa 40% conţin preparate din bucătăria românească.
În topul mâncărurilor tradiţionale româneşti comandate de clienţii platformei se află: ciorba de văcuţă, urmată de cartofi ţărăneşti, papanaşi, clătite cu dulceaţă şi mici.
Pe primul loc în topul oraşelor în care se comandă online preparate româneşti se află Bucureşti, urmat de Braşov, Piteşti, Iaşi şi Timişoara. În prezent, aproximativ 17% din totalul restaurantelor listate pe platforma foodpanda au specific tradiţional românesc.Din datele centralizate de companie, valoarea medie a unei astfel de comenzi este de 60 lei. De asemenea, cei mai mulţi dintre clienţii foodpanda aleg să comande preparate din bucătăria românească în jurul prânzului, iar cele mai multe comenzi se înregistrează spre finalul săptămânii în zilele de joi, vineri şi sâmbătă.
foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 1500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare şi Brăila.
-
Viaţa în tonuri de Rawz
Andreea Lăzărescu a transformat atenţia la ce pune în farfurie într-un business dedicat consumatorilor care vor să mănânce sănătos, dar nu au timp, răbdare sau pricepere să-şi gătească singuri.
„În mai 2010, împreună cu două prietene, am închiriat o casă de 500 de metri pătraţi (în Bucureşti – n. red.) şi în iunie am deschis «La vie en Rawz – un mic negoţ de ierburi şi magii». Am investit 30.000 de euro – tot ce economisisem ca headhunter – ca să adun la Rawz legumele, fructele, seminţele, ierburile, nucile, alunele, uleiurile, aparatele, ustensilele şi cărţile de care ar avea nevoie cineva ca să înceapă să mănânce ca mine”, îşi aminteşte ea.
Următorul pas a fost să gătească, aşa că şi-a cumpărat două vitrine frigorifice, câteva caserole, un blender, un robot şi o masă şi a început să prepare mai multe feluri de mâncare pentru a le arăta doritorilor că pot mânca sănătos cu doar puţin efort.
„La 12 noaptea făceam aprovizionarea, de pe la 3 dimineaţa găteam, de la 8 la 10 dormeam, apoi făceam curat, umpleam rafturile de produse, scriam de mână mici afişe cu beneficiile ingredientelor (guarana, maca, spirulina), ambalam ce am gătit, îndesam vitrinele frigorifice cu brânză de caju, pesto de busuioc, salată à la russe, pateu de migdale, cremă de tahini, crackers încolţiţi şi deshidrataţi, storceam sucuri din ierburi şi fructe şi la 13 deschideam”, povesteşte Andreea Lăzărescu.
Aşa a luat naştere restaurantul vegetarian Rawz. Businessul s-a transformat însă în 2012, când antreprenoarea a început livrările. A angajat patru scuterişti şi un biciclist, a închis restaurantul – pentru a se putea dedica în totalitate livrărilor – şi a început să cutreiere Capitala cu mâncărurile ei raw vegane.
De doi ani, Andreea Lăzărescu gestionează singură businessul Rawz, însă intenţionează să o coopteze şi pe sora ei, Lucia Stoica, în tot procesul care stă în spatele mâncării raw vegane pe care o prepară şi o livrează.„Am investit, în timp, cam 300.000 de euro. Cea mai mare parte a investiţiei am făcut-o la începutul lui 2019, când am deschis al doilea laborator al Rawz, unde pregătim, din ingrediente proaspete, tratate 100% manual, artizanal, ready meals (meniuri gata preparate – trad.) şi prăjituri pentru câteva mari lanţuri de magazine din Bucureşti.”
Printre retailerii parteneri se regăseşte Mega Image, împreună cu magazinele Shop & Go. Pentru 2019, Andreea Lăzărescu se aşteaptă la o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, iar anul se va încheia cu 30 de angajaţi şi 17 colaboratori permanenţi. Antreprenoarea şi-a făcut deja planurile şi pentru anul 2020, când estimează că businessul va urca la 600.000 de euro.„Planurile pentru anul viitor sunt să perfecţionăm producţia de mâncare sănătoasă ready meal cu livrare către lanţurile de magazine din Bucureşti. Vrem, de asemenea, să continuăm să angajăm mame singure şi femei defavorizate, cărora să le asigurăm, măcar cât timp sunt la serviciu, un mediu de viaţă unde să se simtă în siguranţă.”
Rawz livrează oriunde – acasă, la birou, la şcoală, la metrou, la coafor, la masaj, la sala de gimnastică, la aniversări, la nunţi, botezuri şi evenimente speciale unde consumatorii vor să mănânce sănătos. Clienţii pot fie să-şi cumpere prânzul, micul dejun sau deserturile din lanţurile de magazine din Bucureşti şi Ilfov unde Rawz este prezent, fie să facă direct abonament la Rawz pentru a primi, zilnic, meniul pe care şi-l doresc. Există şi clienţi care comandă candy baruri pentru evenimente sau cei care comandă doar un anumit pachet de câteva ori pe lună.
Andreea Lăzărescu are două spaţii deschise acum – într-unul prepară meniurile pentru abonaţi, iar în celălalt, mâncarea care ajunge în magazine. Un prânz Rawz ajunge la 25 de lei, iar o prăjitură raw vegană costă 15 lei.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
ARI-Studio – sisteme informatice pentru HoReCa şi retail (Piteşti)
Fondatori: Alexandra Mone, Robert Anton
Investiţie iniţială: 3.000 lei (aproape 700 de euro)
Cifră de afaceri în 2018: 89.000 de euro
Prezenţă: naţională
Tantino Toys – jucării educative pentru copii (Bucureşti)
Fondator: Ancuţa Stoian
Investiţie iniţială: 59.000 de euro
Prezenţă: în magazine fizice şi online, în Europa şi America
La Pescaderia – restaurant cu specific spaniol (Bucureşti)
Fondator: Sorin Barbu
Investiţie iniţială: 180.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Prăjiturel – laborator de cofetărie (Bucureşti)
Fondator: Cătălina David
Investiţie iniţială: 7.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 170.000 lei (37.000 de euro)
Prezenţă: Bucureşti
Alphahead – producţie de echipamente pentru motociclişti (Bucureşti)
Fondatori: Georgeta Brehoi, Vishal Narender
Investiţie iniţială: 50.000 de euro
Cifră de afaceri estimată pentru 2019:
100.000 de euro
Prezenţă: online
-
Mâncarea festivalierilor
Răzvan Pavel şi Marius Vrânceanu aveau la activ peste zece ani de experienţă fiecare în domeniul HoReCa, atât în managementul de restaurant, cât şi direct în bucătărie, atunci când s-au hotărât să înfiinţeze Wing Eat, amenajând o rulotă în care se prepară şi se vinde mâncare pe bază de carne de pui.
„Startul a fost dat în 2019, iar rezultatele deja au început să apară. Drept dovadă, la sfârşitul lui august, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de lei (43.000 de euro) şi un profit de 50.000 de lei, adică 11.000 de euro (în perioada martie-august – n. red.)”, spune Răzvan Pavel, cofondator în această afacere.
În food truck-ul Wing Eat lucrează, în general, cei doi fondatori alături de încă un angajat, dar, în funcţie de complexitatea evenimentelor la care merg, numărul poate ajunge şi la nouă sau zece oameni, contractaţi în sistem de colaborare. Până acum, Wing Eat a mers la evenimente precum Untold şi mai multe festivaluri tip street food în Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Bucureşti.
„Investiţia în business a fost de circa 30.000 de euro, bani care au fost investiţi în rulotă, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, înmatriculare şi obţinerea autorizaţiilor. Uşor-uşor, businessul a început să facă şi profit”, adaugă Răzvan Pavel.
Iar planul lui şi al lui Marius Vrânceanu este să crească în continuare. În 2020, se gândesc la un al doilea food truck, astfel încât să poată merge la toate evenimentele de street food din România. Cum se vede piaţa rulotelor cu mâncare chiar din interiorul acesteia?
„Cultura street food a apărut recent pe piaţa din România, însă aceasta se consolidează de la an la an, iar clienţii încep să fie atraşi din ce în ce mai mult de diversitate şi gusturi autentice. Clienţii Wing Eat sunt tineri, cu venituri peste medie, care au o plăcere foarte mare de a mânca în oraş şi care preferă produsele cu un gust autentic”, mai spune Răzvan Pavel.
Autentic, deoarece furnizorii sunt locali şi contribuie cu produse crescute natural, în România. În ceea ce priveşte sosurile, acestea sunt pregătite de un bucătar propriu al Wing Eat. O porţie de cartofi costă 10 lei, iar un meniu format din cartofi şi cinci aripioare de pui se vinde la un preţ de 27 de lei.
Poftă bună!
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Intraţi pe platforma
www.zf.ro/afaceri-de-la-zero
şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.ZF şi Banca Transilvania
au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri
de muncă.
Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Legoomi – aprozar şi producţie de legume (Bucureşti şi jud. Dâmboviţa)
Fondatori: Ilie Ciorchină, Marius Tudorache, Andrei Drăgan
Investiţie iniţială: 50.000 de euro (doar în aprozar)
Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Muri Chocolatier – ciocolaterie artizanală (Cluj-Napoca)
Fondator: Gabriela Mureşan
Investiţie iniţială: 100.000 de euro
Prezenţă: Cluj-Napoca, Bucureşti, online
Suento şi Gram Bistro – restaurante (Bucureşti)
Fondatori: Stelian Olaru şi Adriana Dănilă
Investiţie iniţială: 100.000 de euro (în Suento)
Cifră de afaceri estimată în 2019: 350.000 de euro
Prezenţă: Bucureşti
Bianca Georgescu – producţie de încălţăminte (Bucureşti)
Fondator: Bianca Georgescu
Investiţie iniţială:
5.000 de euro
Prezenţă: naţională
Darlington – atelier floral (Iaşi)
Fondatori: Marina şi Marius Curcudel
Investiţie iniţială: 150.000 de euro
Cifră de afaceri în 2018: 120.000 de euro
Prezenţă: Iaşi -
În căutarea gustului moldovenesc
La combinatul Cricova, zilnic, patru femei răsucesc manual sticlele pentru a se aduna depunerile pe capace, iar ulterior spumantul este scos şi îmbuteliat. Fondat în 1952, combinatul este cel mai mare producător de vinuri spumante conform metodei tradiţionale din Moldova. Maturarea vinurilor are loc în beciurile subterane, unice în lume, pentru care ţara a ajuns şi în Cartea Recordurilor.
Cricova este cea mai cunoscută vinărie şi cramă din ţară, declarată prin lege patrimoniu cultural naţional. Se întinde pe circa 120 de kilometri de tuneluri subterane din var natural suficient de largi încât fiecare zonă a oraşului subteran să poată fi explorată în voie − fiecare stradă a oraşului subteran fiind denumită după tipul de vin care se depozitează acolo. La cel mai adânc punct, tunelurile vechi (de 1.000 de ani!) ajung la adâncimea de 100 de metri faţă de suprafaţa pământului.
În cazele (spaţiile de depozitare a vinului) de la Cricova se găsesc unele dintre cele mai renumite colecţii de vinuri din lume, aparţinând unor nume marcante precum Angela Merkel, José Manuel Barroso, Vladimir Putin, Petro Poroşenko, Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Donald Tusk, John Kerry sau alteţele lor regale principesa Margareta şi principele Radu. Vizitatorii mai pot citi acolo şi scrisoarea lăsată în urmă de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, despre care se spune că atunci când a vizitat Cricova a rătăcit o săptămână în tuneluri.
Mult mai întinse sunt însă galeriile subterane săpate în calcar de la Mileştii Mici, aflate la 10 km de capitală, cu o lungime totală de peste 200 de kilometri şi o adâncime de până la 80 de metri. În galerii se circulă cu maşina, cu bicicleta sau pe jos, cu respectarea regulilor de circulaţie. Aici se află cea mai mare colecţie de vinuri din lume: denumită Colecţia de Aur, include peste
1,5 milioane de sticle şi a fost înscrisă în Cartea Guinness în 2005.Complexul Turistic Purcari este cel mai vechi domeniu al vinului din Republica Moldova, un patrimoniu datând din 1827. Vinăria are o istorie lungă de producţie a celor mai iconice vinuri locale, precum Negru de Purcari şi Roşu de Purcari. Aflat în satul Purcari, din judeţul Ştefan Vodă, este una dintre cele mai prestigioase zone care produc vinuri. Purcari are cea mai mare extindere în afara ţării, în contextul în care compania trimite vinurile de aici în şapte ţări. Cea mai mare parte a vânzărilor merge către România (40%), următoarele ţări ca pondere în totalul vânzărilor fiind Republica Moldova (23%), Polonia (11%), Cehia şi Slovacia (7%), Asia (5%) şi Ucraina (3%). Vinurile Purcari sunt un exemplu de lux accesibil şi sunt printre cele mai premiate din Europa. Purcari a fost cea mai premiată vinărie din Europa Centrală şi de Est la Decanter, în timp ce la Jocurile Olimpice ale Vinului (fiindcă se pare că există o astfel de competiţie) din 2018, vinurile produse de Purcari au primit 43 de medalii.
Lista producătorilor moldoveni de vin nu se opreşte aici. Chateau Vartely se află în apropierea Orheiului, la 45 de minute de Chişinău. Vinăria produce o serie de vinuri fine şi cuprinde mai multe săli de degustare, precum şi un complex hotelier realizat din trei vile, fiecare construită în concordanţă cu tradiţiile moldoveneşti din cele trei regiuni vitivinicole istorice, Valul lui Traian (sau regiunea de sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată.
Asconi Winery este o afacere de familie care fructifică vinul oferit de cele 530 de hectare de viţă de vie într-o vinărie de ultimă generaţie. În complexul turistic se află un sătuc de cabane din chirpici acoperite cu stuf, camere de degustare, restaurant, loc de joacă pentru copii şi nelipsitele peisaje. Asconi produce vinuri special pentru fiecare piaţă în care operează.
Castel Mimi este un complex cultural unic localizat în satul Bulboaca, judeţul Anenii Noi, şi se află pe lista celor mai frumoase 15 capodopere arhitecturale ale vinului din întreaga lume, fiind recunoscut drept cartea de vizită a Moldovei. Fondat în 1893, conacul familiei Mimi, mai exact al politicianului basarabean Constantin Mimi, care a studiat viticultura şi vinificaţia în Franţa, la Şcoala Superioară de Agronomie din Montpellier, a fost din origine consacrat vinificaţiei, iar din 2011 a fost transformat într-o staţiune a vinului care include restaurant, hotel, piscină, magazin de vinuri şi suveniruri, săli de degustare şi nu numai. Mai este numit şi primul castel vinicol din Moldova. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi este una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară. În cadrul domeniului se pot observa reminiscenţe ale perioadei comuniste, precum tancurile de fermentare din linia de producţie încă funcţionale lăsate în urmă de sovietici sau gresia cu care au acoperit tot castelul (metodă cu ajutorul căreia ruşii au conservat edificiul fără să vrea), care se mai poate observa doar în tunelurile subterane în care se depozitează vin sau se organizează petreceri sau concerte.
Dar acestea sunt doar câteva dintre podgoriile, vinăriile, pivniţele, cramele şi galeriile subterane de pe cuprinsul vecinilor moldoveni.
Înapoi în URSS (doar cu imaginaţia)
Cum vinul merge mână în mână cu istoria, incursiunea în lumea moldovenească reprezintă şi o veritabilă întoarcere la rădăcini. Periplul la vecinii moldoveni a început într-o notă – să-i spunem – comunistă, la restaurantul Propaganda şi s-a încheiat în aceeaşi manieră odată cu trecerea graniţei în Tiraspol, Transnistria, capitala şi centrul administrativ al regiunii separatiste nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană.
Cei care merg în Tiraspol pot vizita şi distileria Kvint, fondată în 1897. Este cea mai veche întreprindere din regiune care încă funcţionează, cunoscută în întreaga lume pentru divinul (în Moldova, corespondentul coniacului) de înaltă calitate produs prin tehnologii clasice franceze.
De asemenea, vizitatorii pot vedea statuia lui Vladimir Lenin care încă străjuieşte piaţa din faţa parlamentului basarabeam, precum şi tancuri rămase din timpul celui de-al doilea război mondial, fantome ale trecutului sovietic.
De neratat este şi Epoca de Piatră de lângă Brăneşti, un complex turistic aflat într-o fostă carieră de calcar, achiziţionată de Vinăria Brăneşti, iar la 5 kilometri mai departe se află complexul arheologic Orheiul Vechi, la 60 km de Chişinău, rezervaţie naturală care prezintă urme şi vestigii ale civilizaţiilor antice. Această zonă este presărată cu sute de mănăstiri rupestre.
Trebuie să mărturisesc că am primit cu scepticism invitaţia de a vizita Republica Moldova, însă pot spune că s-a dovedit a fi o porţie bună de istorie, cultură şi gastronomie. Moldova reprezintă un prilej de rememorare, cu acurateţe şi melancolie, a perioadei copilăriei, în care conexiunea cu natura şi rădăcinile este mai puternică decât oricând, a perioadei în care tradiţiile şi obiceiurile, care tind să rămână doar o amintire a trecutului, sunt atât de puternic prezente în viaţa comunităţii.
-
Cel mai bogat bucătar din lume NU VREA să îşi lase averea copiilor săi. „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”
Gordon Ramsay, chef cunoscut pentru restaurantele sale cu multe stele Michelin şi show-urile televizate, a spus că nu îşi va lăsa averea de milioane de lire sterline copiilor săi, care, după dezvăluirile lui, nu au voie să stea cu el la first class sau să mănânce în restaurante sale.
Ramsay a declarat că le va da copiilor săi doar 25% din banii pentru un apartament pentru că îşi doreşte ca aceştia „să lucreze din greu“ pentru lucrurile lor. Chef-ul, în vârstă de 52 de ani, a mai spus: „Averea mea nu va fi lăsată pur şi simplu copiilor, doar pentru simplul motiv că nu vreau să fie răsfăţaţi”.
„Ultima dată când am fost la Royal Hospital Road, restaurantul din Chelsea, a fost la ziua fiicei mele Megan, când a împlinit 16 ani. A fost prima dată când am mâncat aici împreună cu copiii. De asemenea, nu au stat niciodată cu noi la first class. Nu au muncit până acum atât de mult încât să îşi permită asta, iar acestea sunt nişte lucruri pe care le apreciezi altfel după ce ai muncit pentru ele”, a mai spus acesta.
Domnul Ramsay s-a născut în Scoţia şi a avut un tată violet şi alcoolic, după spusele sale. La 42 de ani s-a căsătorit cu Tana, iar cei doi au patru copii împreună. „Nu pot spune că stau şapte nopţi pe săptămână acasă să gătesc cu copii. Ce am încercat să îi învăţ şi pe ei este, însă, munca etică. Aşadar, timpul nostru împreună este limitat, dar este de calitate”, a declarat chef-ul.
În 2016 a câştigat la fel de mult ca Beyonce, anume 54 de milioane de dolari, ambii clasându-se pe locul 34 al celor mai bogate 100 de vedete din lume.
Acesta câştigă zeci de milioane de dolari din cele 25 de restaurante pe care le deţine. 7 din cele 25 de restaurante au stele Michelin. Ramsay a creat un imperiu şi în televiziune cu ajutorul a trei hituri- Hells Kitchen, MasterChef şi MasterChef Junior. Cele trei show-uri au ratinguri mari, iar Ramsay are un salariu de 400,000 de dolari per episod (51 de episoade pe an înseamnă o sumă importantă). De asemenea, acesta a scris mai multe cărţi de bucate care se vând foarte bine.