BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Nici nu a început bine 2020, an cu două runde de alegeri politice, că deja au apărut primele promisiuni: majorarea contribuţiei la Pilonul II

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a promis marţi seară că de anul viitor, adică din 2021, contribuţia pe care românii o virează din salariul brut către fondurile de pensii private Pilon II va fi majorată de la 3,75% cât este în prezent, la 6% cât prevede legislaţia de la înfiinţarea sistemului de pensii private.

    Doar că 2020 este an electoral, cu două runde de alegeri – locale şi parlamentare, şi rămâne de văzut cum va arăta majoritatea parlamentară după alegeri dar mai ales cum vor fi finanţele publice după acest an în care a fost deja promisă majorarea pensiilor publice cu 40%.

    Majorarea contribuţiei la Pilonul II este şi în programul de guvernare al PNL din toamna anului 2019, dar Cîţu a afirmat recent că bugetul pe 2020 nu ia în calcul această măsură.

    “Din 2021 revenim să creştem contribuţia la pilonul II de pensii, gradual, în primă fază cred că o să fie 5% şi apoi 6% aşa cum cere legea. Astăzi este 3,75%. Şi nici aşa nu va fi de ajuns. Trebuie să reformăm sistemul de pensii, pentru că altfel nu vor mai fi bani de pensii (în viitor)”, a precizat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Realitatea Plus, citat de agenţia de presă Mediafax.

    O majorare a contribuţiei Pilonului II de la 3,75% la 6% înseamnă un angajament bugetar de circa 0,3% din produsul intern brut al economiei, adică aproximativ 3 miliarde de lei. În ultimii ani au mai existat promisiuni de majorare a contribuţiei la Pilonul II dar care nu s-au materializat ca urmare a situaţiei tensionate a finanţelor, reflectată şi prin deficite ridicate.

     

     

  • Tarifele de taxi au fost majorate într-un oraş din România, după 6 ani

    Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că noile tarife vor intra în vigoare de săptămâna viitoare, acestea fiind maximale.

    „Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat majorarea tarifelor de taxi în Cluj-Napoca pe timp de zi, de la 2,25 lei/km la 2,95 lei/km, creşterea fiind de 70 de bani. Este un tarif maximal, iar firmele de taxi din municipiu vor putea să îşi stabilească tarife diferenţiate până la suma maximă de 2,95 lei. De asemenea, s-a majorat şi tariful pe timp ce noapte, de la 3 lei/ km, la 3,25 de lei/km.

    Decizia de majorare a tarifelor, propusă de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania, este bazată pe creşterea preţurilor înregistrată din decembrie 2013, data când a avut loc ultima majorare a tarifelor de taxi în municipiu. Noua majorare va intra în vigoare de săptămâna viitoare”, au spus reprezentanţii primăriei clujene.

    La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt autorizate 2.500 de taximetre.

    Taximetriştii clujeni au protestat săptămâna trecută şi au cerut majorarea tarifelor la 3,30 lei/km dar, în urma negocierilor cu specialiştii Primăriei Cluj-Napoca, s-a aprobat un tarif de 2,95 de lei/km.

    Foto: Profimedia

     

  • Este oficial, proiectul a fost adoptat: Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel în 2020

    Salariul minim brut pentru studii superioare rămâne la acelaşi nivel şi în anul 2020, după ce Proiect de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost adoptat vineri seară de Executiv.

    Documentul prevede ca salariul de bază minim brut pentru cei cu studii superioare să rămână la acelaşi nivel şi în anul 2020, adică la nivelul de 2.350 de lei.

    Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fus pus în dezbatere publică în data de 3 decembrie.

    Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, au putut fi transmise la adresa de e mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro, până la data de 12.12.2019.

    Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, va creşte la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.

    Proiectul de hotărâre vine ca o oficializare a declaraţiilor făcute, cu puţin timp în urmă, de Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului în Guvernul Orban.

    În acest cotenxt “începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră” scrie în documentul oficial.

    Pentru a intra în vigoare, documentul mai trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Consiliul Fiscal: Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare

    Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

    ”Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare din 2010, n.red.) – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă”.

    În opinia Consiliului, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

    Vezi aici opinia Consiliului FIscal 

    În aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, având în vedere atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu.

    ”Aceasta din urmă este influenţată considerabil de noua lege a pensiilor care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021 şi respectiv 3,7% din PIB în anul 2022. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare”.

    Consiliul este de părere că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor.

    Prin urmare, CF recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020  să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Pe ce loc ar urca România în clasamentul salariilor minime în UE, dacă salariul minim va fi majorat de la 1 ianuarie

    Majorarea salariului minim este nu doar o solicitare a sindicatelor, ci este şi o necesitate, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis. Tot marţi, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Guvernul are în vedere majorarea salariului minim brut pe economie în 2020 cu până la 7,2%, astfel încât acesta va creşte de la 2.080 de lei în prezent la 2.230 de lei. 150 de lei la salariul minim brut înseamnă, 31,5 de euro, la un curs mediu estimat de Comisia de Prognoză la 4,745 lei/euro.

    În euro, salariul minim brut este acum în România de 464 de euro, la egalitate cu Ungaria şi doar peste Bulgaria şi Letonia. Salariul majorat ar ajunge astfel la 495 de euro, România avansând doar un loc, presupunând că Ungaria nu majorează salariul minim, pentru că salariul minim imediat peste nivelul lui 464 de euro este al Croaţiei – 505 euro.

    Dacă salariul minim brut creşte cu 150 de le, în mână beneficiarul va lua în plus doar 83 de lei (adică 17,4 euro), în lei salariul minim net urmând să crească de la 1.263 de lei (265,8 de euro) în prezent la 1.346 de lei (282,7 euro).

    Salariile minime brute în ţările UE, în semestrul II 2019
    Ţară Salariul minim brut (exprimat în euro)
    Irlanda 1.659  
    Olanda 1,635  
    Belgia 1.593  
    Germania 1.557  
    UK 1.524  
    Franţa 1.521  
    Spania 1.05  
    Slovacia 886  
    Malta 761  
    Grecia 758  
    Portigalia 700  
    Litrania 555  
    Estonia 540  
    Polonia 523  
    Slovenia 520  
    Croaţia 505  
    Ungaria 464  
    România 464  
    Letonia 430  
    Bulgaria 286  
    Finlanda NA  
    Danemarca NA  
    Suedia NA  
    Italia NA  
    Cipru NA  
    SURSA: Comisia Europeană

     

  • ​Bucur Obor şi-a majorat profitul net cu 17% în primele nouă luni, până la 9,8 mil. lei, la afaceri de 24,4 mil. lei, plus 1%

    Compania Bucur Obor (BUCU), care administrează centrul comercial cu acelaşi nume din Bucureşti, şi-a majorat profitul net cu 17% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 9,8 mil. lei, în contexul unor afaceri de 24,4 mil. lei, plus 1%, potrivit raportului trimestrial.

    “Ponderea cea mai mare in aceste venituri o au veniturile din chirii şi veniturile din recuperarea utilităţilor aferente contractelor de chirie, care insumeaza 23.827.838 lei, respectiv 97,67% din veniturile ce compun cifra de afaceri”, se arată în raport.

    Astfel, rezultatul net realizat în primele nouă luni, care include şi rezultatul raportat reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare în sumă de 6 mil. lei, a fost de 15,9 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de primele nouă luni din 2018.

    De la începutul anului, acţiunile BUCU se tranzacţionează în creştere cu 28,18% pe fondul unui rulaj de 670.915 lei, emitentul ajungând la 188,6 mil. lei capitalizare.

    Compania este controlată în proporţie de 54,4% de către furnizorul de tehnologie şi de conţinut turistic pentru agenţiile de turism Amadeus Group, în timp ce Manea Gelu are o deţinere de 16% din capitalul social al emitentului.

  • Orban, despre majorarea salariului minim: Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii

    Premierul Ludovic Orban a declarat că pentru a stabili salariul minim România trebuie să ţină cont de o formulă de calcul stabilită de UE în 2015, bazată pe indicatori obiectivi. Orban a spus că în ceea ce priveşte ultimele creşteri ale salariului minim, “drumul spre iad este pavat cu bune intenţii”.

    “În ceea ce priveşte stabilirea salariului minim, din 2015, partenerii din UE ne-au cerut să stabilim o formulă, să întemeiem creşterea salariului minim pe baza unor indicatori obiectivi, indicele productivităţii, rata inflaţiei, adică să nu scoţi din burtă aşa cum s-au scos creşterile de salariu minim. Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. De multe ori, stabilirea salariului minim se întoarce tocmai împotriva celor pentru care măsura este luată, pentru că foarte mulţi îşi pierd locul de muncă dacă salariul minim se duce mult mai sus decât nivelul la care este suportat, pentru că foarte multe companii, în momentul în care nu mai au profitabilitate, fie îşi încetează activitatea, fie se mută în altă parte, unde găsesc mână de lucru mai ieftină”, a declarat, vineri, Ludovic Orban în cadrul evenimentului Topul Naţional al Firmelor Private din România.

    Prim-ministrul a explicat că Guvernul va creşte salariul minim astfel încât să genereze şi creştere economică.

    “Aici trebuie făcute analize foarte serioase, pentru că mărirea salariului minim reprezintă un cost pentru fiecare companie. Nu poţi să măreşti numai salariul minim, există o grilă de salarizare care este stabilitî în fucnţie de ierarahia şi de valoiarea muncii fiecărui angajat din firma respectivă, ori creşterea costului nu e numai creşterea costului cu salariul minim pentru persoanele care au salariul minim, ci este o creştere care îţi afectează toţi angajaţii din companie. Vom creşete salariul minim astfel încât să facem bine economiei, să generăm pe de o parte şi un avantaj pentru cei care lucrează pe salariul minim să aibă o creşter dar să dăm şi un stimul mediului de afaceri şi nu să creăm o frână sau un handicap pentru mediul de afaceri”, a precizat Ludovic Orban.

    Acesta a afirmat că deficitul bugetar de 2,8% pe 10 luni este mascat, fiind menţinut “pe spinarea mediului de afaceri” sub limita de 3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Producătorul de carne Vascar şi-a majorat afacerile cu 15% în primele nouă luni din 2019, după investiţii de un milion de euro în extinderea capacităţii de producţie

    Vascar, unul dintre principalii producători de preparate de carne şi conserve, anunţă o majorare cu 15% a cifrei de afaceri în primele nouă luni din 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, în contextul în care compania a investit un milion de euro anul acesta în extinderea capacităţii de producţie şi dezvoltarea facilităţilor necesare pentru crearea de noi produse.

    Raportat la volum, segmentul semipreparate a marcat o creştere de 35% la finalul T3/2019 faţă de perioada similară din 2018, categoria conserve a crescut cu 22% iar categoria mezeluri cu 2.5%, transmit reprezentanţii companiei.

    „Stabilitatea pieţei de materii prime de la începutul anului ne-a permis să ne atingem obiectivele stabilite pentru perioada respectivă. Începand din luna iunie, extinderea la nivel global a pestei porcine africane, şi mai ales criza din China, au pus presiune mare pe preţul cărnii de porc, materie primă de bază în industria în care activăm. Au urmat creşteri de preţ în lanţ ce au generat la rândul lor creşteri de preţ la raft cu până la 25% faţă de 2018. În acest context, consumul a înregistrat o contracţie, consumatorii fiind foarte precauţi în ceea ce priveşte achiziţia de produse din carne. Chiar şi în aceste condiţii dificile am continuat dezvoltarea businessului, am mizat pe o expansiune pe orizontală şi am pus bazele creşterii pentru anul viitor”, explică Vlad Ciuburciu, Director General Vascar.

    Producătorul estimează afaceri de peste 21 mil. euro la finalul anului, plus 20% faţă de rezultatul de 18 mil. euro obţinut în 2018, potrivit informaţiilor transmise anterior de companie.

    Strategia Vascar include în continuare dezvoltarea liniilor de business şi extinderea portofoliului de produse prin investiţii care vor continua şi anul viitor.

    Înfiinţată în 1984 la Vaslui, Vascar, companie cu capital românesc, deţine o fabrică de procesare la Vaslui şi 19 magazine proprii în regiunea Moldovei. De asemenea, Vascar produce produse “marcă proprie” pentru Carrefour, Mega Image, Penny Market şi Lidl.
     

  • Problemele continuă în industria auto: Mii de angajaţi Volvo vor rămâne fără loc de muncă, iar producătorul se confruntă cu prima grevă majoră din ultimii 35 de ani

    Sindicatul United Auto Workers şi reprezentanţii companiei Mack Trucks, deţinută de AB Volvo, trebuie să se întoarcă luni la masa negocierilor, în contextul în care mii de angajaţi ar urma să rămână fără contract de muncă, iar 3.500 de oameni protestează în trei state americane împotriva conduitei companiei, potrivit CNBC.

    Angajaţii din şase fabrici ale Mack Trucks, printre care Macungie, Pennsylvania, Hagerstown şi Maryland, au intrat în grevă în data de 12 octombrie, după ce în data de 1 octombrie a expirat contractul colectiv negociat cu sindicatul. După câteva prelungiri de contracte pe termen scurt, părţile au eşuat în negocieri, ceea ce a generat prima grevă masivă din partea Sindicatului United Auto Workers – Mack Trucks din ultimii 35 de ani.

    „Suntem dezamăgiţi deoarece compania nu a reuşit să lanseze nicio ofertă substanţială înaintea termenului limită de 1 octombrie, şi nici în întâlnirile ulterioare în perioada în care au extins contractile pe termen scurt”, notează Ray Curry, secretarul trezoreriei în cadrul sindicatului, într-o scrisoare trimisă către directorul de resurse umane al Volvo Trucks pentru America de Nord, William Waters.

    Sindicatul a identificat o serie de probleme nerezolvate precum majorări salariale, programe de sărbători, soluţii pentru mai multe preocupări legate de sănătate şi siguranţă, soluţii pentru pensionare, regimul de subcontractare sau asigurare medicală pentru muncitorii temporari.

    „Suntem suprinşi şi dezamăgiţi că sindicatul a decis să intre în grevă”, în loc să continue producţia în timp ce negocierile mergeau înainte, consideră Martin Weissburg, preşedintele companiei Mack Trucks

    În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Volvo, John Miess, a declarat pentru sursa citată că Mack Trucks ar fi „prezentat o ofertă substanţială” înainte de declanşarea grevei, „careincludea majorări semnificative la nivel salarial şi la nivelul benficiilor salariale totale pentru angajaţi”.

    Acelaşi purtător de cuvânt a declarat joi că din cauza grevelor compania va opri producţia la fabrica de camioane Hagerstown începând de luni, ceea ce va duce la concedierea temporară a 3.000 de angajaţi. Fabrica din Hagerstown produce motoare şi transmisii pentru fabrica din New River Valley a companiei, adică cea mai mare fabrică de producţie de camioane a Volvo din toată lumea.