Senatul a adoptat luni modificările Legii 317, privind activitatea CSM, cu 82 de vorui pentru, 36 împotrivă şi o abţinere.
Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“A fost înregistrată şi a intrat în circuitul administrativ. Nu au fost dispuse alte măsuri, incluzând vreun calendar”, a declarat Florin Encescu, purtător de cuvânt al CSM.
Secţia de procurori din cadrul CSM va trebui să dea un aviz consultativ privind cererea de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şedinţa va avea loc, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
Avizul va fi transmis preşedintelui, care va lua decizia privind revocarea sau respingerea cererii lui Tudorel Toader.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Unii dintre magistraţi ţin în mână Constituţia României.
“Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, este mesajul scris pe pancartele participanţilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Până la data de 13 septembrie, instanţele, parchetele, Institutul Naţional al Magistraturii (INM), Şcoala Naţională de Grefieri, Inspecţia Judiciară şi asociaţiile de magistraţi pot trimite Consiliului Superior al Magistraturii propunerile şi observaţiile pe marginea acestui proiect de lege până la data de 13 septembrie 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Surse din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii au declarat că plenul CSM a decis luni transmiterea unei scrisori către preşedintele României prin care să solicite întoarcerea legii salarizării în Parlament pentru “dezbateri reale”, având în vedere diferenţele salariale dintre magistraţii de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe şi ceilalţi.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a declarat, luni, nu ar trebui să existe diferenţe financiare între judecători şi procurori, acesta fiind motivul pentru care a cerut instanţei supreme, Avocatului Poporului şi preşedintelui României sesizarea Curţii Constituţionale pe legea salarizării.
“Statutul de magistrat independent profesional al procurorului nu poate fi pus sub semnul întrebării. Nu se poate face o discriminare între diverse categorii de magistraţi. Puteţi vedea detaliat modul în care am motivat scrisoarea publică pe care am trimis-o la diverse instituţii şi sunt sigur că această problemă va fi clarificată în spiritul deciziilor Curţii Constituţionale”, a declarat Augustin Lazăr.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acuzaţia care i s-au adus judecătoarei vizează faptul că a participat la un seminar pentru angajaţii APIA, fiind plătită de Ministerul Agriculturii, instituţie care era şi parte în dosarul judecat de Camelia Bogdan privindu-l pe Dan Voiculescu şi Institutul de Cercetări Alimentare. Camelia Bogdan este judecătoarea care a dat dispoziţii şi a făcut chiar o plângere penală la DNA, pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, cauzat de Dan Voiculescu şi ceilalţi condamnaţi în dosarul ICA, cerând identificarea completă a averii omului de afaceri. Ea a dispus într-un proces şi confiscarea a 2 milioane de lei de la Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte.
CSM a admis astăzi acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti şi a decis excluderea ei din magistratură, pentru „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.
Decizia poate fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea CSM, în care vor fi detaliate şi faptele pentru care s-a aplicat această sancţiune, cea mai dură prevăzută de lege, urmează să fie redactată în termen de 20 de zile, Camelia Bogdan având timp 15 zile să o atace, arată CSM.
Klaus Iohannis a declarat, vineri, la şedinţa CSM, că nimeni nu este mai presus de lege, precizând că “nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că li se cuvine” acest lucru.
“Vă felicit pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii. Ştiu că a fost destul de dificil parcursul până aici. (…) Greu de găsit o sarcină mai dificilă descrisă în mai puţine cuvinte, aceasta este sarcina dumneavoastră, să garantaţi independenţa justiţiei. De ce o fi aşa de important? Nu este doar importantă, este fundamentală, nicio democraţie, niciun stat de drept nu poate să funcţioneze fără o justiţie independentă. Justiţia independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în treaba judecătorilor şi procurorilor, dar şi că nimeni nu este mai presus de lege. Nu şi-a imaginat nimeni căă un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii.
Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că lor poate li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care, de regulă, au poziţii publice. Aşa ceva nu se poate”, a declarat şeful statului la şedinţa noului Consiliu Superior al Magistraturii.
Preşedintele Iohannis a remarcat faptul că sunt politicieni care dau impresia că, dacă au dosar penal, condamnări tot sunt “băieţi buni” pentru că au luat multe voturi. Iohannis consideră că ar fi “o mare greşeală” dacă s-ar repeta “supunerea justiţiei politicului”, asemenea episoade mai întregistrându-se în trecut.
“Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.
Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.
„Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.
Citiţi mai multe pe www.gândul.info
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, luni, suspendarea din funcţia de procuror a lui Vasile Şelaru, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, ca urmare a rămânerii definitive a măsurii arestării preventive luate faţă de acesta.
“Hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi 62 alin. (1) lit. a¹) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, potrivit CSM.
Procurorul din cadrul Parchetului Tribunalului Vaslui a fost arestat, în 28 iulie, decizia rămânând definitivă. Decizia magistraţilor ieşeni a fost luată la solicitarea procurorilor DNA, după mai multe ore de audieri şi de suspendare a şedinţei de judecată.
Potrivit procurorilor anticoripţie, la sfârşitul anului 2013, motivând că are influenţă asupra mai multor magistraţi de la instanţele de control judiciar din judeţul Iaşi, procurorul Vasile Şelaru i-a promis unei persoane că va face demersuri pentru soluţionarea favorabilă a unei cereri de recurs.
În acest context, el i-a cerut cu împrumut persoanei respective suma de 13.000 de lei, fără a stabili un termen clar de restituire. După aproximativ trei săptămâni de la primirea împrumutului, procurorul a restituit suma de 5.000 lei, iar diferenţa de 8.000 lei a fost păstrată pentru continuarea demersurilor promise.
Procurorii DNA mai spun că, în 27 mai, Vasile Şelaru, lăsând impresia că are influenţă asupra unui ofiţer de poliţie din cadrul IPJ Vaslui care avea spre soluţionare o cerere de avizare a unei firme de pază, a solicitat suma de 700 de lei, pentru a-l determina pe poliţist să rezolve favorabil acea cerere.
Anchetatorii mai notează că, în 29 mai, Şelaru i-a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror de la Parchetul Judecătoriei Bârlad care supraveghea cercetările într-un dosar penal, acceptând pentru această intervenţie cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc. Pentru a crea acestei persoane convingerea că influenţa pe care o are asupra procurorului de caz este reală, în 30 mai Şelaru a mers la sediul Parchetului Judecătoriei Bârlad, unde a intrat o perioadă scurtă de timp.
Vasile Şelaru lucrează la Parchetul Tribunalului Vaslui ca procuror criminalist, având o vechime de 18 ani în magistratură. El a candidat, anul trecut, la funcţia de prim-procuror la Parchetul Tribunalui Vaslui, iar în cursul acestui an a candidat la funcţia de prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Vaslui, însă fără succes.