Tag: maghiari

  • Măsurile populiste ale lui Viktor Orban au aruncat Ungaria cu 30 de ani în trecut: Plafonarea preţurilor a ajuns să lovească direct în consumatorii maghiari care se confruntă acum cu cozi la alimente şi raţionalizări pe bandă rulantă ca pe vremea comunismului

    Măsurile populiste lansate de Viktor Orban, care în teorie trebuia să-i ţină la adăpost pe maghiari faţă de inflaţia galopantă din Ungaria, s-a întors împotriva consumatorilor, retailerii fiind forţaţi să raţionalizeze alimentele de bază, exact ca pe vremea comunismului, scrie Bloomberg.

    Viktor Orban a decis plafonarea preţurilor pentru alimentele de bază, ceea ce a forţat retailerii să recurgă la raţionalizări. Discounterul german Aldi dă acum voie clienţilor să achiziţioneze maxim 1kg de cartofi şi un singur litru de lapte per vizită din magazin, din cauza cererii mult prea crescute. Jucători precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.

    „Am ajuns repede la magazin pentru că vecina mea mi-a spus că acum au lapte. Deobicei nu este şi nu am mai văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu ce vom face de Crăciun”, a declarat o clientă a Aldi.

    Încercările lui Orban de a plafona preţurile alimentelor fac parte dintr-un efort mai mare de limitare a preţurilor în general, pentru a îi ajuta pe maghiari să facă faţă crizei costului vieţii din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a Ungariei a avertizat în mai multe rânduri că aceste măsuri vor costa scump pentru că vor duce la penurie de produse şi la creşterea şi mai puternică a preţurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.

    Guvernul de la Budapesta estimează că inflaţia de 22,5% este cea mai puternică din Europa şi că până la finalul anului ea va ajunge la pragul de 25%. În noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 49% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o creştere mai mult decât dublul mediei în raport cu restul Uniunii Europene.

    Aceste transformări vor forţa cel mai probabil banca centrală a Ungariei să-şi majoreze semnificativ prognozele privind inflaţia şi să păstreze rata dobânzii la pragul de 13%.

    Guvernul a fost deja forţat să dea înapoi din cauza măsurilor populiste anterioare. Mai exact Viktor Orban a impus recent o plafonare a preţurilor la carburanţi ceea ce a declanşat rapid penurie şi în final eliminarea plafonării. În privinţa alimentelor, în ciuda problemelor care deja au început să apară, Orban a prelungit plafonarea preţurilor până în aprilie pentru produse precum zahărul, făina sau uleiul de floarea-soarelui, dar şi pentru unele produse din carne.

    Creşterile galopante înregistrate după plafonare în cazul alimentelor a stârnit îngrijorare printre oficialii băncii centrale. Gyorgy Matolcsy, guvernatorul băncii, a pledat pentru eliminarea plafoanelor de preţ „imediat” pentru a ţine sub control inflaţia.

    „Dacă aceasta politică economică continuă, atunci vom pierde din punct de vedere economic un deceniu şi ne vom confrunta cu stagnare şi stagflaţie. Încă putem preveni aceest lucru acum, însă dacă nu vom lua măsuri,  în 2023 va fi deja imposibil să mai rezolvăm această problemă” a spus guvernatorul

  • Dezastru în Ungaria. O furtună economică teribilă a lovit Budapesta: Forintul se prăbuşeşte, ungurii rămân fără benzină, salariile scad văzând cu ochii, iar preţurile explodează. Locuitorii nu mai au răbdare

    Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici ♦ În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe.

    Forintul, moneda ungurească, are tendinţa de a se deprecia şi când o furtună valutară de amploare a lovit economiile emergente, Ungaria a ajuns în pragul unei crize valutare. Acum, când economia este slăbită de inflaţie şi de deficite, forintul cade la şocuri oricât de mici.

    Moneda s-a depreciat recent după ce a devenit mai clar că Ungaria nu poate spera uşor la fonduri europene pentru a-şi stabiliza finanţele dacă nu lasă justiţia liberă şi nu luptă cu corupţia. Banca centrală arde rezerve importante pentru a susţine forintul, dar trebuie să lupte şi cu cea mai puternică inflaţie din UE, fiind în acelaşi timp atentă să nu trimită economia într-o recesiune din care să nu mai iasă, avertizând, în van, guvernul să fie mai cumpătat cu cheltuielile. Budapesta se aşteaptă ca vârful de inflaţie să fie la 25%, faţă de 20% în prezent.

    În Polonia, creşterea dobânzilor pentru frânarea inflaţiei a produs un şoc masiv pe piaţa creditelor imobiliare. Anul acesta, băncile au acordat cele mai puţine împrumuturi pentru locuinţe din ultimii 20 de ani. Scăderea este aşteptată să continue şi anul următor.

    Se vorbeşte însă şi despre o criză a creditului generală, care se suprapune peste o criză a costului vieţii. În Polonia, şeful băncii centrale a ezitat mult timp să acţioneze contra inflaţiei, spunând că aceasta este un pericol mic şi că preferă să stimuleze creşterea economică. Acum el acuză Germania de pretenţii teritoriale asupra ţării sale şi un complot la Bruxelles pentru înlăturarea guvernului său. În teorie, bancile centrale europene sunt independente de politic.

    Prin urmare, motive de îngrijorare pentru economiile Ungariei şi Poloniei există şi unele sunt mari. Situaţia poate degenera dacă criza preţurilor energiei persistă. Deocamdată, inflaţia din zona euro pare să fi atins un vârf, semn de stabilizare şi o speranţă pentru Europa de Est, dar nimic nu este sigur. Iarna adevărată încă nu a venit.

    În Ungaria, un motiv în plus de îngrijo­rare, care poate crea nervozitate în societate, este insuficienţa carburanţilor. Guvernul a plafonat preţurile pentru cumpărătorii unguri, ceea ce a scos din afacere unele benzinării mici. Principalul furnizor, Mol, are probleme cu o rafinărie, iar ceilalţi refuză să mai importe benzină şi motorină pentru că nu mai este rentabil. De aceea, multe benzinării, chiar şi de la firme mari, au restricţionat vânzările şi limitările devin din ce în ce mai mari şi mai răspândite. Guvernul abia acum a recunoscut că plafonările de preţuri afectează importurile de carburanţi. Budapesta a asigurat că Ungaria are rezerve strategice, dar a explicat că nu le va aduce pe piaţă decât în caz de urgenţă deoarece altfel ar crea şi mai multă inflaţie.

    De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări. Investitorii au reacţionat la veste retrăgându-se de pe bursa de acţiuni şi scăpând de forint.

    O altă veste proastă primită zilele acestea de unguri este că sunt mai puţini cu 400.000 decât se credea. Acest lucru o arată ultimul recensământ. Explicaţia poate sta într-o eroare de calcul deoarece mulţi cetăţeni n-au participat la anchetă. Însă se supectează că mai mulţi unguri decât s-a crezut muncesc sau s-au mutat în străinătate. De asemenea, în presă cetăţenilor maghiari li s-a atras atenţia că de la anul salariul mediu pe economie al României va fi probabil mai mare decât al Ungariei, după cum scrie Daily News Hungary.

    În Polonia, experţii de la AMRON-SAFRiN au calculat că anul acesta băncile au acordat doar 125.000 de credite pentru locuinţe, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, scrie The Warsaw Voice.

    Pentru 2023 este aşteptat ca declinul să continue până la 80.000 de credite ipotecare.

    Rezultatul din trimestrul trei, ca număr şi valoare în zloţi, este cu 70% sub cel din aceeaşi perioadă din 2021. Ca valoare, este cu 50% mai mic decât cel din trimestrul doi. Astfel, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor. La finalul trimestrului trei, dobânda medie a fost de 9,2%, cu 6,74 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu un an. Restrângerea creditării are impact şi pe piaţa locuinţelor. Numărul de apartamente pentru care dezvoltatorii au început lucrările de construcţie a scăzut cu 44% faţă de trimestrul anterior. Numărul de apartamente pentru care au fost obţinute permisuri s-a diminuat cu 34%. Cea mai mare bancă poloneză, PKO, deţinută chiar de stat, a avertizat că ţara s-ar putea îndrepta spre o criză a creditului, potrivit money.pl. 


    ► De la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat planul de reconstrucţie economică post-COVID al Ungariei, dar a recomandat statelor membre ale UE să voteze suspendarea unor fonduri europene de reconstrucţie economică de 7,5 miliarde de euro destinate acestei ţări.

    ► În  Polonia, în trimestrul trei a continuat ceea ce este perceput ca un colaps al pieţei creditelor imobiliare ca rezultat al creşterii dobânzilor şi degradării bonităţii clienţilor băncilor.


     

  • Mişcare importantă pe piaţa farma: cehii de la Penta Investments, care au farmaciile Dr. Max, preiau farmaciile şi distribuţia ungurilor de la Gedeon Richter pe piaţa locală

    Dr.Max Group, principalul lanţ de farmacii din Europa Centrală, deţinut de fondul de investiţii ceh Penta Investments, a semnat un acord de achiziţie a operaţiunilor de retail şi distribuţie ale Gedeon Richter în România, potrivit informaţiilor transmise vineri de oficialii biroului de avocatură Wolf Theiss din Bucureşti, care a asistat Dr.Max Group în tranzacţie.

    “Prin achiziţia operaţiunilor de retail şi distribuţie ale Gedeon Richter în România, Dr.Max îşi consolidează şi mai mult poziţia de lider ca retailer de servicii farmaceutice de tip omnichannel în România. Această tranzacţie este, de asemenea, un semn clar al încrederii grupului în piaţa românească, iar strategia noastră vizează continuarea consolidării poziţiei noastre în regiunea CEE “, spune Gabriel Ianculescu, Director M&A Dr.Max România.

    Echipa de Corporate M&A a biroului Wolf Theiss din Bucureşti, coordonată de Partener Ileana Glodeanu, a acţionat în calitate de consilier juridic pentru Dr.Max Group în toate etapele acestei tranzacţii, care au cuprins efectuarea procesului de due diligence juridic, depunerea dosarului de concurenţă şi asistenţă tranzacţională pentru achiziţia în cadrul unui proces competitiv, inclusiv conducerea negocierilor de fuziuni şi achiziţii privind acordul de cumpărare de acţiuni şi întregul pachet tranzacţional, guvernat de legea română.

    Alături de Partener Ileana Glodeanu, Senior Associates Mihai Coadă şi Luciana Tache, ambii membri ai echipei de Corporate M&A, au contribuit în mod esenţial la succesul acestei tranzacţii. În plus, Wolf Theiss a implicat o echipă interdisciplinară din mai multe grupuri de practică: Employment – Senior Associate Costin Şalaru; Data Protection, IP & TMT – Associate Nina Lazăr; şi Banking & Finance – Associate Cătălin Sabău. Pentru aspectele legate de concurenţă & antitrust, Partenerul Anca Jurcovan şi Associates Maria Ionescu şi Claudia Andreescu au completat echipa Wolf Theiss.

    În decembrie 2017, farmaciile Sensiblu şi distribuitorul de medicamente Mediplus au intrat în portofoliul Penta Investments, un fond de investiţii ceh care a cumpărat cele două companii din grupul A&D Pharma pentru circa 350 mil. euro, potrivit surselor ZF, cea mai mare tranzacţie din piaţa retailului farmaceutic.

    Penta Investments operează pe pieţele externe sub mai multe branduri, având unul dintre cele mai extinse lanţuri de farmacii în regiune. Dr.Max Group ocupă numărul trei în Europa şi este prezent în piaţa farmaceu­tică cu peste 2.300 de farmacii. Grupul îşi desfăşoară activitatea în opt ţări, printre care Cehia, Polonia, Slovacia, Serbia, Italia, Bulgaria, Ungaria şi România. Din datele anterioare transmise de reprezentanţii A&D Pharma pentru Ziarul Financiar, bugetul de investiţii în 2022 pentru piaţa locală este de circa 290 mil. lei, sumă care nu include potenţialele achiziţii de farmacii.

    Reţeaua de farmacii Gedeon Richter, parte din grupul farmaceutic cu acelaşi nume, cu sediul în Ungaria, a încheiat anul 2021 cu afaceri de peste 226 mil. lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior, din datele publice.

    Reţeaua de farmacii are 94 de unităţi la nivel naţio­nal, cu o prezenţă mai puternică în zona de sud şi în centrul ţării. Gedeon Richter Farmacia ocupă locul 10 în piaţa retailului far­maceutic după rezultatele fi­nan­ciare din a­nul anterior.

    Totuşi, în ultimii ani com­pania nu a reu­şit să treacă pe profit, având pier­deri de 6 mil. lei în 2021. În total, aproa­pe 400 de anga­jaţi lu­crează în cadrul reţelei farmaceutice.

     

     


     

     

  • Inflaţia loveşte cu forţă în Europa de Est: maghiarii se vaită că au cele mai mari scumpiri ale alimentelor din regiune, iar preţurile în creştere continuă îi gonesc pe polonezi din magazine

    În Ungaria, presa a început să a­tragă atenţia că maghiarii se confrun­tă cu cele mai mari scum­piri din Uniunea Europeană, mai ales la mâncare. Aceasta cu toate că guvernul se laudă că gospodările şi şoferii au cea mai ieftină energie, benzină şi motorină din Uniune, ceea ce nimeni nu tăgă­duieşte.

    În Polonia, inflaţia se vede în ma­gazine: consumatorii au început să le ocolească şi şi-au diminuat cumpărătu­rile. Bulgaria, cu cea mai săracă eco­nomie din UE, s-a pricopsit şi cu cea mai puternică inflaţie din regiune, de peste 15% în luna mai, dacă este cal­culată în funcţie de standardele naţio­nale. Acolo şochează, printre altele, preţurile fructelor şi legumelor. Gu­vernul, intrat în criză politică, a avertizat că grâul se va scumpi şi mai mult. Unele afaceri agricole sunt în colaps.

    Dacă băncile centrale ale Poloniei, Ungariei, României şi Cehiei, princi­pa­lele economii est-europene, pot opune inflaţiei dobânzi de politică monetară mai mari, adică pot scumpi creditarea, banca naţională a Bulgariei are în acest sens mâinile legate deoarece leva, mo­neda naţională, este ancorată de euro în vederea adoptării în următori ani a monedei unice europene. În Ungaria şi Polonia, persistenţa scumpirilor îi face pe unii analişti să vadă noi şi noi majorări de dobânzi.

    Daily News Hungary scrie că au apărut motive bune pentru maghiari să creadă că pâinea va deveni în curând un aliment de lux. Pâinea se scumpea deja de anul trecut, dar în luna mai acest produs era cu aproape 40% mai scump decât acum un an.

    O creştere asemă­nă­toare de preţ a fost ob­servată şi în Bulgaria, potrivit datelor Eurostat. Blikk.hu scrie că o astfel de scumpire nu poate fi ex­plicată doar prin efectele răz­boiului dintre Rusia şi Ucraina. Însă era de aşteptat, poate nu la o ase­menea amploare, deoarece în ianuarie companiile de morărit au anunţat creş­teri de preţuri pentru făină de 10-15%.

    În luna mai s-au majorat semni­ficativ, cu 30%, şi preţurile ouălor, brân­zei şi untului. În Bulgaria, brânza este cu 35% mai scumpă. Pe de altă parte, Ungaria se poate lăuda cu cea mai mică scumpire a cărnii de porc, dar acest lucru s-ar putea datora faptului că guvernul a în­gheţat preţul picioare­lor de porc. Mfor.hu a observant că până şi cea mai mică creştere de preţuri la alimente din regiune este mai mare de 10%.

    Analiştii atrag de mult timp atenţia că Ungaria va fi lovită de valuri de scumpiri deoarece guvernul a plafonat sau în­gheţat preţurile unor alimente de bază, ale energiei, gazelor şi carburanţilor doar pentru gospodării şi consumatorul de rând. Companiile nu sunt ajutate şi de aceea transformă costurile mai mari în preţuri mai mari.

    În Polonia, un sondaj publicat de ziarul Rzeczpospolita arată că gospo­dăriile au început să-şi reducă cheltuie­lile ca răspuns la inflaţia ridicată, la situaţia economică mai dificilă şi la creşterea ratelor la credite. Primele tă­iate sunt cheltuielile cu cultura şi di­vertismentul. Cu alte cuvinte, oamenii nu se mai duc la cinema sau la teatru.

    40% dintre participanţi au spus că din cauza carburanţilor mai scumpi folosesc mai puţin maşinile. O treime au declarat că cumpără mai puţină mân­care. Sondajul a găsit şi că inflaţia îi loveşte cel mai dur pe cei cu venituri mai mici.

    „Cei mai mulţi se tem de ceea ce văd: de un an şi jumătate preţurile cresc, mai rapid în fiecare lună“, spune Witold M. Orlowski, profesor de finanţe la Universitatea din Vistula.

    „Guvernatorul băncii centrale îţi poate spune că nu există inflaţie, premierul te poate asigura că nu trebuie să-ţi faci griji, dar oamenii au ochi şi sunt şocaţi de, spre exemplu, cât de mult au crescut ratele la credite. Ei mai ştiu şi că va veni momentul în care salariile nu vor putea ţine pasul cu preţurile.“

    The Warsaw Voice scrie că inflaţia puternică îi ţine pe polonezi departe de magazine. În mai au scăzut vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată, ceea ce arată o încetinire a consumului, unul din motoarele de creştere economică. Deocamdată, cererea îşi trage energia din cheltuielile refugiaţilor ucraineni. Vânzările de retail, dacă sunt ajustate sezonier, au crescut cu doar 0,6% faţă de nivelul din aprilie, când au scăzut cu 0,8%. Analiştii cred că traiectoria descendentă va continua în următoarele luni, vânzările de retail urmând să stagneze în ultimul trimestru şi chiar să scadă în primele luni ale anului viitor. În Bulgaria, producători locali de fructe şi legume se plâng că costurile de producţie, mai ales cele cu forţa de muncă sezonieră, cresc, dar ei sunt nevoiţi să-şi vândă marfa foarte ieftin. De aceea, numărul de falimente din industrie creşte. Novinite dă exemplul livezilor de cireşe. Cu toate acestea, în pieţe cumpărători se plâng de preţurile prea mari. Unii spun că de vină ar fi speculatorii, alţii arată spre importuri.

  • Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

    Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar şi românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogaţi la preţuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

    Ungaria are, aşa cum se laudă guvernul lui Viktor Orban, cea mai ieftină benzină şi motorină din Uniunea Europeană mulţumită unor plafonări de preţuri introduse pentru a proteja populaţia de un val de inflaţie fără precedent. Însă acest lucru a creat câteva probleme. Una este falimentul benzinăriilor mici. Alta este, din punctul de vedere al guvernului, turismul la benzinărie. Şoferi din ţările vecine veneau în număr prea mare şi îşi umpleau rezervoarele cu benzina ieftină ungurească.

    Când executivul de la Budapesta a anunţat săptămâna trecută că va lupta cu acest gen de turism interzicând maşinilor cu numere străine să alimenteze în Ungaria la preţurile plafonate, au putut fi observate la pompe cozi lungi de maşini din Slovacia. Iar acest lucru ridică unele semne de întrebare. Să fie puterea de cumpărare din Slovacia atât de mică încât şoferii slovaci să se înghesuie la cozi în Ungaria pentru un ultim rezervor plin cu benzină? Unde stă Ungaria pe harta avuţiei în Europa? Unde stau celelalte state est-europene? Cât de mult contează benzina în coşul de cumpărături?

    După un criteriu de evaluare a avuţiei economice, GDP per capita ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standardele puterii de cumpărare), mult timp Slovacia a stat mai bine decât Ungaria. Spre exemplu, în 2012, indi­catorul pentru Slovacia era de 77% din media UE, în timp ce cel al Ungariei era de doar 67% din media Uniunii, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    În 2021, datele provizorii arată pentru prima ţară un procent de 68%, iar pentru a doua unul de 76%, deci o rocadă între aceste ţări. Ungaria a depăşit Slovacia în 2018-2019, când se vorbea de marea încetinire sincronizată a economiei mondiale, iar Slovacia se pregătea să aniverseze 10 ani de la adoptarea euro. Economia ungară pur şi simplu a crescut cu viteză mai mare.

    Ungaria nu are euro, iar în vremuri de încetinire economică a avea o monedă proprie permite crearea unor avantaje competitive precum deprecierea monedei pentru a face exporturile mai ieftine. România a pornit în perioada analizată cu un GDP per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 54% din media UE şi a ajuns la 73%. Polonia a plecat de la 67% şi a ajuns la 77%. De remarcat este că Portugalia, stat membru al zonei euro, este după un declin care durează de mai bine de un deceniu la 74%, iar acest lucru a zgândărit spiritul competiţional din Polonia şi Ungaria. 

    Presa poloneză a remarcat că ţara a întrecut în 2021 pentru prima dată Portugalia la acest capitol, mulţumită uneia dintre cele mai rapide creşteri economice din UE în ultimele decenii. Portugalia este, astfel, al doilea stat „veteran“ al UE depăşit de Polonia, după ce Grecia (65% din media UE în 2021) a fost întrecută în 2015.

    Revista The Economist a calculat că economia poloneză a fost una dintre cele mai solide din lumea industrializată în timpul pandemiei. Slovacia, puternic dependentă de sectorul auto, este mult prea vulnerabilă la capriciile pieţei de profil. Ungaria, în schimb, se laudă cu cea mai mare creştere a indicatorului din Grupul Vişegrad (din care face parte alături de Polonia, Cehia şi Slovacia) în 2021, iar acest salt i-a permis să depăşească Portugalia, membru al UE din 1986, după cum notează Hungary Today.

    Parcursul a dat frâu liber laudelor analiştilor pro-Fidesz, partidul de guvernământ, care spun că rezultatul reflectă forţa interioară a economiei ungare dată de politici guvernamentale precum majorări salariale, care pot produce creştere în pofida inflaţiei (acum record), aducerea proprietăţii din diferite sectoare economice în mâinile ungurilor şi tranziţia la profesii cu valoare adăugată mai mare. Mai recent, când era candidat la poziţia de ministru al dezvoltării economice, Marton Nagy, acum titular, a asigurat că Ungaria poate ajunge la media de dezvoltare din UE până în 2030. El a explicat că pentru a realiza o convergenţă sustenabilă, economia trebuie să devină autosuficientă. Nagy a mai atras atenţia că doar 51% din economie este în mâini maghiare, iar cea mai mare parte din sectoarele materialelor de construcţii, retailul alimentar, asigurări şi telecomunicaţii este în proprietatea străinilor.

    Ministrul s-a arătat încrezător că Ungaria se apropie, la GDP per capita exprimat în PPS, de Polonia, cea mai mare economie din regiune. După calculele sale, dacă rata de creştere economică anuală o depăşeşte pe cea a UE cu 3 puncte procentuale, Ungaria poate ajunge la 90% din media Uniunii în 2030. Un ritm puţin mai accelerat, de 3,5 puncte, poate aduce ţara la 100% din medie. Pentru a apăra prosperitatea ungurilor, guvernul a interzis acum şoferilor cu maşini cu numere străine să cumpere carburanţi la preţuri plafonate, o decizie care ar putea contraveni regulilor UE. Acestea interzic discriminarea.

    La preţ plafonat, un litru de benzină în Ungaria costă echivalentul a 1,2 euro. În Slovacia, preţul este de aproape 1,8 euro. În Polonia, costul este de 1,5 euro, chiar dacă guvernul a redus TVA la carburanţi. Polonezii se plâng, ajutaţi de datele CE, că la ei carburanţi  s-au scumpit cel mai mult din UE de când a început războiul rosu-ucrainean.

     

  • În timp ce toată lumea e cu ochii pe Ucraina, un război nebăgat în seamă se derulează în sânul Europei

    În timp ce Slovacia continuă să confişte pământ de la etnicii maghiari pe baza unui decret din 1945, după cum se plânge guvernul de la Budapesta, premierul ungar Viktor Orban încearcă să-şi crească po­pu­laritatea şi influenţa în această ţară cu ajutorul unor programe agre­sive bazate pe fonduri ale contribuabililor ungari, iritând autorităţile de-acolo.

    În ultimii ani, statul slovac s-a folosit de Decretele Benes pentru a confisca sute de hectare de pământ de la etnicii maghiari. Decretele au decarat responsabilitatea colectivă a nemţior şi ungurilor după cel de-al doilea război mondial, privându-i pe aceştia de cetăţenie, drepturi funda­men­tale şi proprietăţi.

    Slovacia susţine de decenii că de­cretele sunt depăşite, dar continuă să le aplice în unele cazuri în care are de câştigat, susţine Janos Fiala-Butora, avocat etnic magiar din Slovacia, potrivit Hungary Today. „Nu mi-aş fi putut imagina că în secolul XXI, în Uniunea Europeană, se pot întâmpla astfel de lucruri“, arată acesta.

    În 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat astfel de practici ilegale, însă de atunci lucrurile nu s-au schimbat prea mult, în parte pentru că UE şi Comisia par complet indiferente cu privire la această situaţie.

    Între timp, premierul ungar Viktor Orban încearcă să influenţeze re­pre­zentarea politică a minorităţilor ma­ghiare din alte ţări, scrie Balkan Insight. Orban se foloseşte de banii con­tribuabililor ungari pentru a renova bi­serici, castele şi grădiniţe din Slovacia, întărindu-şi poziţia de acolo prin astfel de programe.

    Din 2010, Budapesta s-a implicat în mai multe programe de granturi pentru ungurii care trăiesc în Slovacia. Un program de 34 milioane de euro pentru susţinerea gră­diniţelor şi o schemă pentru antre­prenori de 60 milioane de euro s-au numărat printre cele mai scumpe. De la începutul primăverii anului trecut, guvernul ungar a decis să se implice în alte trei programe de donaţii.

    Două dintre acestea au stârnit în mod deosebit nemulţumirea auto­ri­tă­ţilor slovace. Primul implică in­ves­tiţii de 4 milioane de euro în recon­strucţia de biserici. Guvernul ungar a decis transferul acestor fonduri deşi guvernul slovac nu este implicat în program, notează Euractiv.

    Al doilea a avut legătură cu crearea unui fond pentru achiziţii de terenuri în Slovacia, cât şi în ţările vecine. Ministrul slovac al afacerilor externe Ivan Korcok a criticat dur intenţia şi a cerut o întâlnire cu omologul său Peter Szijjarto. După această întâlnire, guvernul ungar a retras programul.

    „Am cerut Ungariei să implementeze programe pe teritoriul nostru doar în urma unui acord mutual“, a declarat Korcok.

    Etnicii maghiari reprezintă cea mai semnificativă minoritate naţională din Slovacia, recensământul din 2011 indicând peste 450.000 de persoane, sau 8,5% din populaţia totală.

  • Povestea Klarei Rotschild, creatoarea de modă evreică care a îmbrăcat elitele maghiare în timpul Cortinei de Fier

    Klara Rotschild a devenit un fel de Coco Chanel a Estului. Iar liderii populişti ai Ungariei de azi caută să se folosească de numele ei, scrie Balkan Insight. Mai recent, guvernul premierului Viktor Orban a descoperit moda ca instrument de relaţii cu publicul, înfiinţând Agenţia Naţională de Modă şi Design în 2018 ca subsidiară a Agenţiei pentru Turism din Ungaria. Agenţia încearcă să sporească profilul industriei de modă din Ungaria, iar mulţi dintre cei mai renumiţi designeri cu care lucrează se vor inspira, fără îndoială, de la Rotschild.

    „În primul rând, aceasta este povestea de succes a unei femei care a supravieţuit în două regimuri politice şi a dictat moda în spatele Cortinei de Fier”, spune lldikó Simonovics, curatorul unei expoziţii Rotschild la Muzeul Naţional al Ungariei. Simonovics ştie multe despre creatoarea de modă deoarece i-a studiat ani de zile viaţa. Rotschild nu a dus lipsă de clienţi cu nume mari: Jovanka Broz, soţia liderului iugoslav Iosip Broz Tito – personaj care stârneşte nostalgii chiar şi acum în fosta Iugoslavie, împărăteasa egipteană Farah Diba, soţia şahului iranian şi celebritatea hollywoodiană de origine maghiară Zsa Zsa Gábor, cunoscută şi ca prinţesa Sári von Anhalt. Născută într-o familie de evrei în 1903, Rotschild şi-a creat o carieră uimitoare, aparent netulburată de deceniile de agitaţie politică şi război din Ungaria. Ea a dat tonul modei pentru societatea înaltă a regimului conservator-naţionalist al lui Horthy din anii 1930-1940 şi a îmbrăcat elita comunistă după 1956. Deviza ei: „Fiecare femeie vrea să arate bine, iar eu o pot ajuta”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost cruţată de deportare şi de camerele de gazare ale Holocaustului. Salonul ei nu a intrat în atenţia infamelor legi ale Ungariei care îi privau pe evrei de proprietăţile lor. Ungaria lui Miklós Horthy a fost aliata Germaniei lui Adolf Hitler. Rotschild a creat rochia de nuntă pentru mireasa lui István Horthy, fiul regentului Ungariei.

    Legenda spune că Rotschild era în căutarea unei locaţii pentru o prezentare de modă când trupele germane se pregăteau să invadeze Budapesta în decembrie 1944. Politica nu a deranjat-o pe Rotschild. După război, experienţa ei în materie de modă a fost foarte solicitată de noua elită comunistă. „Ea i-a găsit întotdeauna pe «influencerii» din vremea ei, iar aceştia îi cumpărau rochiile“, povesteşte Simonovics. „Unii ar numi-o oportunistă, dar dacă faci haute couture, trebuie să fii în termeni buni cu elita regimului în care trăieşti, altfel nu vei avea clienţi.”
    Crearea unui brand a fost surprinzător de uşor de făcut. Deşi nu avea nicio legătură cu familia Rothschild, binecunoscută în lumea finanţelor internaţionale, numele ei a fost asociat cu luxul şi stilul şi a deschis uşi din afara Ungariei. „Numiţi-mă regina modei”, a spus ea odată, când a fost întrebată despre relaţiile sale cu lumea finanţelor. În regimul comunist, salonul ei, Salon de Rochii Deosebite pentru Femei, a fost naţionalizat în 1949, dar i s-a permis ulterior să-l „conducă”. Spre deosebire de majoritatea ungurilor, ea a putut să călătorească în străinătate, vizitând spectacole de modă la Paris (se spune că Rotschild călătorea la Paris şi de două ori pe an) şi chiar să cumpere câteva modele străine cu bani de la stat, pe care le-a recreat cu o tuşă maghiară. Adora parfumurile şi atât salonul său, cât şi prezentările de modă erau învăluite întotdeauna în cele mai noi arome franţuzeşti. Liderii politici au remarcat rapid valoarea ei de marketing unică. Când soseau demnitari străini, o vizită la salonul lui Klara era adesea inclusă în programul oficial. Jovanka Broz, soţia lui Tito, i-a vizitat salonul împreună cu soţia liderului comunist al Ungariei János Kádár şi s-a îndrăgostit instantaneu de creaţiile Klarei. De atunci a rămas o clientă fidelă. Unii spun că aceasta a fost chiar cel mai frecvent client.

    „A existat chiar şi un manechin pentru croieli făcut după dimensiunile doamnei Broz”, spune una dintre fostele modele ale lui Rotschild într-un videoclip care însoţeşte expoziţia de la Muzeul Naţional. „Ori de câte ori selecta o rochie, noi o ajustam la dimensiunile ei. Avea în jur de 100 de kilograme, iar când a mai pus ceva greutate pe ea, o pernă a fost ataşată de manechin pentru a-i extinde dimensiunile.“ Jovanka Broz era cunoscută ca „Jackie Kennedy a Estului“. Despre liderii politici din Ungaria cu greu se putea spune că sunt în pas cu moda, dar diplomaţii, avocaţii, medicii, artiştii şi emigranţii au constituit o clientelă suficient de mare pentru a menţine afacerea vie. Unii veneau cu avioanele personale şi comandau rochii pentru un sezon complet. Alţii alegeau doar câteva.

    O rochie Klara Rotschild era scumpă. „Costa între 200 şi 800 de dolari şi o rochie de seară în jur de 1.000 de dolari”, a explicat Rotschild într-un documentar TV rar, realizat de televiziunea austriacă ORF. La acea vreme, salariatul mediu din Ungaria câştiga în jur de 80 de dolari pe lună. Asta însemna că rochiile Rotschild erau mult peste mână pentru majoritatea oamenilor dintr-o societate care pretindea că se bazează pe egalitate. „Doar să trec pe lângă salonul ei şi să văd rochiile în vitrina era pentru mine o experienţă artistică”, spune o femeie în vârstă la expoziţie. „Nu ne-am gândit niciodată că putem avea suficienţi bani pentru a cumpăra o rochie de-a ei.” În Ungaria, după ce tancurile sovietice au zdrobit revolta populară antisovietică din 1956, Rotschild a ajuns să simbolizeze socialismul cu faţă umană, în ciuda tiraniilor comunismului. Creaţiile ei evocau o societate în care fetele sunt frumoase şi viaţa este mai colorată decât în restul blocului comunist estic. „Femeile trebuia să fie bine îmbrăcate, feminine şi oarecum distante”, a spus unul dintre modelele sale prezentând imagini rare la expoziţie.

    Chiar şi scandalurile i-au făcut mai mult bine decât rău deoarece Rotschild a ştiut să folosească puterea bârfei pentru a-şi face numele celebru. La începutul carierei sale, un tânăr playboy maghiar a insultat-o şi a bătut-o când aceasta s-a dus să strângă bani pentru costume făcute de tatăl ei. Klara a apelat la justiţie pentru despăgubiri şi a câştigat. Cazul a ajutat-o să devină faimoasă. Mai târziu, în 1968, când actriţa de la Hollywood de origine maghiară Zsa Zsa Gábor a refuzat să o plătească, şi-a găsit alţi clienţi şi nu s-a sfiit să mânjească numele acesteia prin intermediul mass-media. „A fost o maestră a croitoriei, dar a fost şi un salesman perfect, care ştia imediat ce model se potriveşte mai bine clientului“, a spus Simonovics.

    Chiar şi după ce numele său a devenit o marcă, Rotschild a „vânat” în mod activ clienţi. Când a aflat că legendele de la Hollywood Elizabeth Taylor şi Richard Burton se aflau în oraş, a trimis-o pe vânzătoarea sa la hotelul lor şi le-a invitat pe cele două celebrităţi de film la salonul ei. Faptul că Rotschild însăşi nu ştia un cuvânt în engleză sau germană nu a fost un obstacol. Hainele ei vorbeau de la sine. Viaţa creatoarei de modă s-a încheiat tragic. În vârstă de 73 de ani, temându-se de bătrâneţe şi suferind de probleme dentare, s-a sinucis sărind de la fereastra bucătăriei din apartamentul ei. Salonul Rotschild a primit un nou manager, dar nu a mai ajuns niciodată la faima pe care i-a adus-o doamna Rotschild.

    Nu există planuri de reînnoire a brandului Rotschild în Ungaria, însă regimul Orban pare că are un ochi bun pentru modă – cel puţin în termeni politici. „Politica a mers mereu mână în mână cu moda“, spune Simonovics. „Imaginea noastră, hainele pe care le purtăm fac parte din imaginea unei ţări.”

  • Cum ar arăta o grevă a corporatiştilor de la Microsoft sau Oracle de la Bucureşti şi de ce s-ar organiza una

    În Ungaria, salariaţii de la fabrica Audi au declanşat o grevă, care a perturbat o parte din lanţul Volkswagen: angajaţii cer salarii ca ale celor din vest.
    Ungurii sunt mai prost plătiţi decât cei din Cehia, care au salarii mai mari cu 25%, din Slovacia – cu 28% mai mult, din Polonia – cu 39% mai mult, sau din Belgia, de 3,6 de ori mai mult, scrie Bloomberg.
    Văzându-i pe colegii lor unguri în stradă, şi cehii au ameninţat cu greva dacă nu li se cresc salariile.
    La noi, parcă acum doi ani de zile salariaţii de la Dacia au vrut să facă o grevă tot pe tema majorărilor salariale, dar nu au făcut comparaţie cu salariile colegilor lor de la Paris, ci doar discutau cu conducerea fabricii procentul de creştere.
    Extinzând puţin subiectul, m-am întrebat cum ar arăta o grevă corporatistă la Bucureşti, la Microsoft, la Oracle, la IBM, la HP, la Ubisoft etc.

    Pentru ce ar protesta angajaţii?
    Pentru majorări salariale? Salariile din IT, din România, depăşesc pe medie 1.500 de euro, iar cei din marile companii sigur au peste 2.000 de euro pe lună.
    Ar vrea să aibă aceleaşi salarii ca şi cei de la Seattle, San Francisco, New York?
    Ar protesta pentru condiţiile de muncă? În IT, companiile nu mai ştiu ce să le ofere angajaţilor ca să vină să lucreze pentru ele sau ca să rămână. Cafeaua este gratis, iar cafeterii există la fiecare clădire de birouri.
    Pentru mâncarea de la cantină, firmele de catering nu mai ştiu ce să ofere astfel încât clientul, angajaţii lui să fie mulţumiţi.
    Pentru ce să mai protesteze? Pentru facilităţile din birouri, culoarea e verde şi nu albastră, este masă de tenis şi nu este masă de biliard, colegii de la IBM au fotolii care se întind şi unde lumea poate să doarmă, iar noi nu avem etc.?
    Pentru abonamentele la clinicile medicale – îmi place mai mult la Regina Maria decât la MedLife şi invers? Pentru abonamentele la sală sau pentru cele de la dans, de la tango, pentru abonamentele la tenis?

    Pentru bonusuri?
    Pentru birocraţia corporatistă, care a ajuns mult mai puternică decât cea de la stat?
    Pentru rigiditatea unei multinaţionale în ceea ce priveşte ideile revoluţionare? Pentru faptul că locurile de conducere sunt ocupate şi sunt date?
    Corporatiştii din IT nu prea ar avea motive de grevă, aşa cum se înţelegea acest cuvânt în celelalte decenii.
    Pentru cei din IT, care sunt vânaţi de companiile concurente tot timpul, noţiunea de grevă, noţiunea de sindicat aproape că nu există.
    Pentru că salariile lor sunt cu mult peste piaţă, revendicările clasice – creşteri de salarii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă – nu mai există.
    Pentru că lumea IT-ului a câştigat teren peste tot în lume, şi în România, străzile sunt liniştite, iar avioanele low-cost sunt pline de city-breakuri sau de vacanţe. Doar dacă nu ar merge metroul, la Pipera sau Barbu Văcărescu, ar putea să iasă în stradă.
    Din acest punct de vedere, cei aflaţi la putere pot să răsufle uşuraţi.
    Managementul companiilor are suficiente resurse pentru a ţine liniştea în companii şi a oferi angajaţilor tot ce le trebuie, pentru a-şi atinge ţintele de vânzări, de creare de produse, de asigurare a serviciilor către clienţii.
    Strada a fost înlocuită de reţelele sociale.
    Strada a fost înlocuită cu Facebook, platformă care conectează lumea şi unde fiecare poate să spună ce are pe suflet.
    Nu toată lumea înţelege cum este cu profitul, cum este cu pierderile raportate de multinaţionale, dar toată lumea a prins această idee – că multinaţionalele, investitorii străini nu fac profit deliberat pentru a nu plăti impozite, reducând astfel şansa românilor de a trăi mai bine!
    A prins foarte bine expresia că multinaţionalele îi storc pe români, duc profitul peste graniţă, lăsând în România numai găuri şi pierderi.
    Bineînţeles că aceste lucruri, spuse mai ales de la înălţimea unor funcţii, au prins la salariaţii din alte sectoare, de la stat şi din sectorul privat autohton, dar încep să se vadă şi nişte muguri între angajaţii de la multinaţionale.
    Cine ştie, poate vor protesta că firma unde lucrează face prea puţin profit!

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Korodi: Dacă Legea lobby-ului va fi corectă, o putem sprijini

    Întrebat, luni, de corespondentul UDMR, dacă Uniunea va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

    „S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a spus Korodi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro