BusinessMagazin

Tag: maghiar

  • E.ON preia Innogy printr-o finanţare sindicalizată de 5 miliarde de euro

    „În contextul unui amplu schimb de active şi participaţii între E.ON şi RWE şi al ofertei voluntare de preluare publică către acţionarii Innogy SE, E.ON a încheiat cu succes sindicalizarea unei finanţări de achiziţionare în valoare de 5 miliarde de euro. Înainte de sindicalizare, angajamentul financiar fusese asigurat de BNP Paribas în calitate de reprezentant unic”, arată un comunicat al E.ON.

    E.ON a invitat băncile cu care se află în parteneriat să participe cu obligaţiuni în valoare de câte 400 de milioane de euro fiecare. Toate băncile invitate au participat la achiziţie, ceea ce a dus la o înscriere substanţială peste nivelul estimat. Finanţarea acestei achiziţii constă într-un credit-punte de 3 miliarde de euro şi un împrumut la termen de 2 miliarde de euro, cu scadenţa peste cinci ani. Împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea achiziţei de acţiuni Innogy care nu sunt deţinute de RWE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Digi preia operatorul maghiar de comunicaţii Invitel Tavkozlesi pentru 135 milioane euro

     

    Digi Communications a finalizat pe 30 mai achiziţia operatorului maghiar de telecomunicaţii Invitel Tavkozlesi pentru suma de 135,4 milioane euro, contractul de vânzare fiind datat din 21 iulie 2017, potrivit unui anunţ transmis astăzi la Bursă.

    „Societatea salută alăturarea la grupul Digi a unui operator cheie pe piaţa de telecomunicaţii maghiară, poziţionat ca al doilea cel mai mare operator de servicii de telecomunicaţii fixe şi internet fix din Ungaria prin raportare la segmentul de clienţi rezidenţiali, precum şi clienţilor de tipul întreprinderilor mici, inclusiv o varietate de servicii multimedia şi de divertisment, cum ar fi serviciile de televiziune digitală şi HD interactive, servicii de internet rapid şi servicii de telefonie fixă”, se arată în anunţul de pe Bursă.

    Invitel a avut în 2017 afaceri de 83,3 milioane euro şi un profit operaţional EBITDA de 24,4 milioane euro. „La data de 30 aprilie 2018, Ţinta avea un număr de 695.099 unităţi generatoare de venit din cadrul serviciilor sale de televiziune prin cablu, internet fix şi telefonie fixă. În mai 2018, Autoritatea de Concurenţă din Ungaria a aprobat concentrearea economică sub condiţia asumării de către Digi HU a angajamentului de avinde în termen de şase luni reţelele Ţintei din 16 localităţi din Ungaria, precum şi a angajamentului de a nu prelungi contractele de închiriere încheiate cu operatori independenţi de comunicaţii electronice fixe din 23 de localităţi din Ungaria”.

     

     

     

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Rezoluţia liderilor maghiari: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice

    Potrivit Rezoluţiei comune a UDMR, PPMT şi PCM privind alinierea conceptelor de autonomie semnată, luni, la Cluj-Napoca, statutul limbii maghiare în regiunea Ţinutului Secuiesc ar trebui să fie egal cu cel al limbii române.

    ”Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen Hunor: Autonomia teritorială şi culturală trebuie discutată în 2018 şi codificate legislativ

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.

    ”La sfârşitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declaraţie comună în care reiterăm dezideratele şi principiile care ne conduc de 28 de ani în viaţa politică din România. Textul a fost finalizat şi l-am semnat alături de liderii PPMT şi PCM. Acum 27 – 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele şi să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discursul foarte dur al omului dezamăgit de ţara pentru care a scris istorie! Gică Hagi s-a DEZLĂNŢUIT: a făcut praf clasa politică românescă, a lăudat guvernul maghiar, apoi a vorbit despre multinaţionale

    “Regelui” i-a fost oferit exemplul academiei lui FK Csikszereda, proiect finanţat de guvernul maghiar, dar la care participă şi autorităţile din Miercurea Ciuc, iar cel mai mare fotbalist din istoria ţării noastre nu s-a ferit să-i feclicite pe vecini pentru iniţiativă: “Bravo celor din Ungaria pentru că susţin sportul. Prim-ministrul are şase discipline pe care vrea să le dezvolte la cel mai înalt nivel. Bravo lor!”, a transmis Hagi, înainte să dezvăluie o discuţie pe care a avut-o cu reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului.

    Supărat pentru situaţia sportului din România, antrenorul şi patronul de la Viitorul a propus ca un procent mic din profitul multinaţionalelor să fie investit în sport şi chiar a mers la MTS pentru a discuta problema. Rezultatul? O nouă dezamăgire pentru fostul decar al echipei naţionale: “Sunt societăţi mari în România care fac bani. Nu e posibil ca oraşele mari să nu aibă echipe, nu se poate aşa ceva! Multinaţionalele care fac milioane în România, pardon, miliarde, ar trebui să dea 2-3% din cifra lor de afaceri. Am fost la cei de la MTS să le spun asta, erau încântaţi, parcă descoperisem America. Dar tot nu s-a făcut nimic. În România vorbim, plecăm şi la revedere, nimic nu se face”, a dezvăluit Hagi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat UDMR a găsit rezolvarea conflictului istoric româno-maghiar

    Parlamentarul UDMR a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj referitor la măsurile pe care ar trebui să le adopte şi maghiarii din Transilvania, după modelul catalanilor ori al italienilor din Veneţia, sugerând că rezolvarea situaţiei ungurilor din centrul ţării ar putea să vină aplicând soluţia autonomiei.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministrul ungar de Externe: Soarta minorităţilor maghiare nu este negociabilă

    Szijjarto a reiterat faptul că legea educaţiei din Ucraina încalcă acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană şi a adăugat că va iniţia revizuirea acordului în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai UE, la 16 octombrie.

    Şeful diplomaţiei de la Budapesta a menţionat că o majoritate calificată este necesară pentru adoptarea măsurii de revizuire a acordului. Dacă Ucraina nu-şi va schimba poziţia, Ungaria va adopta sancţiuni în privinţa comerţului, a avertizat Szijjarto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Propunerea REVOLTĂTOARE a unui lider MAGHIAR pentru Iohannis ar schimba HARTA României

    Preşedintele PPMT, Zsolt Szilágyi, susţine că „Transilvania consideră Bucureştiul un centru corupt şi ineficient de putere” şi îi cere preşedintelui României să ia în calcul federalizarea României. „Modelul federal german pentru noi este o busolă. România federală ar fi un stat mult mai eficient, decât statul actual, care este în continuare ineficient, centralizat şi corupt”, susţine liderul maghiar. În replică, un deputat PMP de Mureş consideră jignitoare afirmaţiile PPMT: „Este o mojicie, pur şi simplu”. El arată că tema autonomiei pe criterii etnice este „resuscitată” periodic de partidele maghiare din România, din diverse raţiuni.

    Preşedintele PPMT Zsolt Szilágyi afirmă, în scrisoarea deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, că Transilvania consideră Bucureştiul „un centru corupt şi ineficient de putere”.

    „Am convingerea că şi dumneavoastră aveţi interesul de a reforma în aşa fel relaţiile de putere din România, încât Transilvania să nu mai considere Bucureştiul ca un centru corupt şi ineficient de putere şi care nu este în stare să valorifice şansele şi resursele existente, ci deopotrivă, am dori ca Bucureştiul să fie o capitală modernă, generoasă şi deschisă spre provincie, care poate fi un exemplu pentru toată ţara. Acum e greu de crezut că se poate”, a transmis preşedintele PPMT Zsolt Szilágyi.

    Preşedintele PPMT mai spune că este nevoie de o reformă bazată pe descentralizare, după modelul federal german, care ar face statul român „mult mai eficient”. Acesta a afirmat că, în România, comunităţile etnice sunt considerate „cetăţeni de rangul doi”.

    „O reformă care ţine cont de regiunile istorice formate de-a lungul secolelor, regiuni, care sunt în stare să se autoguverneze şi să autoadministreze. Modelul federal german pentru noi este o busolă. România federală ar fi un stat mult mai eficient, decât statul actual, care este în continuare ineficient, centralizat şi corupt. Din nefericire însă, nu există un dialog sincer şi organizat pe această temă. La fel cum nu există dialog nici despre rolul, situaţia şi viitorul comunităţilor naţionale autohtone. Comunităţile naţionale şi etnice sunt factori constitutivi al ţării, totuşi legislaţia, dar mai ales practica de zi de zi în multe circumstanţe le consideră cetăţeni de rangul doi”, a mai spus Szilágyi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info