Tag: magazin online

  • După pierderi de 3,5 mil. lei în 2020, Corsar Online – compania care administra magazinul online cel.ro, a cerut intrarea în insolvenţă. O nouă firmă administrează magazinul

    Compania Corsar Online, deţinută de antreprenorul Tiberiu Pop, care a înregistrat pierderi nete consecutive în ultimii trei ani, cu un vârf de 3,5 mil. lei în 2020, a solicitat în data de 2 august să intre în insolvenţă, conform unui dosar înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

    În 2020 compania a raportat afaceri de 127 mil. lei, în scădere puternică faţă de anul anterior (când au fost de 204 mil. lei) şi o pierdere netă de 3,5 mil. lei, faţă de o pierdere de 0,84 mil. lei în 2019.

    Datoriile totale la finele anului 2020 se ridică la 14 mil. lei, mai mici faţă de anul precedent, iar capitalurile proprii erau de minus 4 mil. lei, conform date de la Finanţe. Numărul mediu de angajaţi a fost de 73 de persoane în 2020, faţă de 103 în 2019.

    ZF a transmis către companie o solicită pentru a conţine detalii despre motivele intrării în insolvenţă. Până la momentul publicării ştirii reprezentanţii companiei nu au răspuns solicitate ZF.

    Termenii şi condiţiile de pe site-ul cel.ro arată că magazinul online este operat acum de o nouă companie, SC Brand Design Team SRL, înfiinţată în anul 2017, şi care este deţinută de Alexandru Victor Morus – cu un pachet de 10% din acţiuni şi Tiberiu Pop – 90%. Firma Brand Design Team a raportat un adevărat boom la afacerilor în 2020 – la 42,7 mil. lei, de la 0,241 mil. lei în 2019, cu un profit net de asemenea în plină explozie – 2 mil. lei faţă de 0,13 mil. lei în 2019.

    Informaţii privind solicitarea companiei care administrează cel.ro de a intra în insolvenţă la apărarea anterioară pe site-ul supervizor.ro.
     

  • Ce a reuşit să construiască o româncă după ce a fost obligată sa renunţe la afacerea la care visa ea iniţial

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. Sau creativitate în miniatură.

    La sfârşitul anului 2019, am decis să fac un curs de ceramică, iar în urma acestui curs m-am îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan”, povesteşte Irina Constantin. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze.

    El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. „Am fost norocoşi, pentru că nu stăm în Bucureşti şi aveam deja o terasă pe care am transformat-o în atelier, aşa că mare parte din suma iniţială de 8.000 de euro am putut s-o investim în echipamente, cel mai important dintre ele fiind cuptorul electric, cuptor care poate ajunge la 1.280 de grade Celsius”, explică Irina Constantin.

    Astfel, bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români. Vânzările se fac în mare parte online, dar şi prin reţeaua de librării Cărtureşti. Irina şi soţul ei au încheiat colaborări şi cu Galeria de artă Senso şi restaurantul Paninaro din Capitală. Totuşi, cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile produselor variază între 70 şi 4.500 de lei.


    Irina Constantin, fondatoare Lele made this:„Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.”


    „Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.” La momentul înfiinţării businessului Lele Made This, Irina Constantin şi soţul ei se aşteptau ca cele mai multe vânzări să le facă în urma participării la târgurile de profil din Bucureşti. A venit însă martie 2020, lună însoţită de debutul pandemiei şi de lockdown, astfel că cei doi au fost nevoiţi să refacă strategia de vânzări într-un timp foarte scurt. Acela a fost momentul lansării magazinului online, deşi niciunul dintre ei nu avea experienţă în lumea virtuală. Cum ultimul an le-a arătat că neprevăzutul este la orice pas, Irina şi soţul au renunţat la planuri. Şi totuşi… „Din păcate, nu ne putem face planuri prea mari din cauza situaţiei incerte create de pandemie, dar visez să avem un mic magazin unde să putem vinde produsele şi să ne întâlnim clienţii”, mărturiseşte Irina Constantin.

    Cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile variază între 70 şi 4.500 de lei.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Broderie Craiova – personalizare de echipamente de lucru (Craiova)

    Fondator: Gabriel Gachi

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Restartix – platformă cu programe de fizioterapie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Ilie şi Daniel Alexandrescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Mobila Tudora – producţie de mobilă (jud. Prahova)

    Fondator: Dragoş Ionescu

    Investiţii: 50.000 de lei (circa 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 1,2 mil. lei (250.000 de euro)

    Prezenţă: Prahova şi Bucureşti


    Casa Străbunicului – unitate de cazare (jud. Suceava)

    Fondator: Tudor Andronic

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Suceava


    Crăiţa Merelor – business cu mere şi suc de mere (Voineşti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: online, zona Bucureşti-Ilfov


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • (P) Conceptul de lucru al magazinului online MAKEUP

    Punerea pe roate a unei afaceri profitabile, presupune muncă asiduă, plan bine determinat şi stabilirea specificului pieţei de distribuire. Un alt aspect important este prezentarea de beneficii pentru cele două părţi: consumatorii şi prestatorii de servicii. Oferirea serviciilor de cea mai înaltă calita este punctul forte, care asigură clienţi fideli, recenzii pozitive şi popularitate în continuă creştere.

    În ciuda tuturor situaţiilor instabile, produsele cosmetice sunt vândute şi vor fi întotdeauna la mare căutare. Femeile vor să fie frumoase în orice circumstanţe.

    Varietatea de produse

    Magazinul este specializat pe comercializarea cosmeticelor şi parfumurilor. Există remedii pentru aranjarea sau eliminarea părului şi diverse accesorii decorative, seturi de manichiură, bureţi, perii, oglinzi. Cosmeticele sunt împărţite în produse de îngrijire: creme, măşti, şampoane, balsamuri, seruri şi multe altele. Produse cosmetice decorative – rujuri, mascara, pulberi, farduri, eyelinere, creioane contur, fonduri de ten. Parfumeria include mărci de elită, cele din clasa mass-market sau chiar analogi ale mirosurilor cunoscute.

    Cosmeticele pentru bebeluşi sunt mereu la mare căutare, dar greu de găsit în magazinele fizice. Fapt care determină vânzări profitabile, şi respectiv, venituri mai mari.

    Determinarea publicului ţintă

    Magazinul online makeup.ro este o platformă potrivită pentru orice vârstă, deoarece remediile sunt separate pe categorii de vârstă şi sex. Astfel, există remedii pentru copii, adolescenţi sau maturi. De asemenea, filtrele de căutare contribuie la alegerea mai rapidă şi corectă a produsului necesar.

    O atenţie deosebită este acordată descrierilor detaliate şi rubricii cu recenzii din partea clienţilor. Feedbackul de la alţi consumatori este un lucru grozav, care foarte des determină dorinţa de a achiziţiona sau nu un remediu.

    Despre branduri şi furnizori oficiali

    Platforma online include branduri din orice ţări ale lumii, fapt care asigură comoditate pentru orice client. În ultima perioadă, produsele coreene şi chineze sunt foarte solicitate. Cremele populare cu extract de melc, măştile negre sau alginate, patch-urile sunt doar câteva dintre cele mai bine vândute.

    Pentru a deţine o afacere profitabilă, trebuie să aduci publicului strict ceea de ce are nevoie. Vânzările vor continua să crească doar dacă clienţii rămân perfect satisfăcuţi după prima comandă online. Asigură-te că oferi personal amabil şi drăguţ, livrare rapidă şi, desigur, promoţii sau reduceri clienţilor fideli. Există diferite tipuri de plăţi şi livrări pentru a satisface nevoile tuturor. Optează pentru livrare prin curier sau preluarea coletului de la oficiul poştal.

  • Vrei vouchere de 3.000 de lei sau un Huawei Mate XS în valoare de peste 10.000 de lei? Eşti aşteptat pe noul magazin online Huawei

    Huawei se pregăteşte să lanseze noul magazin online Huawei Store, iar utilizatorii pot câştiga premii fără precedent, de la vouchere de 3.000 de lei şi până la un smartphone pliabil Huawei Mate XS.

    Noul Huawei Online Store se va lansa chiar în luna aprilie şi a fost gândit special pentru a-i menţine în permanenţă conectaţi pe consumatori cu produsele şi ofertele Huawei.

    Acesta va conţine toate categoriile de dispozitive proprii ale producătorului, de la gama de smartphone-uri, la PC-uri, tablete, wearables şi până la accesorii.

    Ce trebuie să faci pentru a începe să câştigi premiile puse la bătaie de Huawei? Primul voucher de 100 de lei îl vei primi automat când te vei înscrie la newsletter-ul dedicat pe https://consumer.huawei.com/ro/campaign/huaweistore-teaser/.

    Poţi folosi acest voucher la achiziţia de produse din noul magazin, dar dacă îţi faci cont în platformă vei primi şi vouchere de pana de 30 de ori mai mari.

    Da, ai înţeles bine. Clienţii care îşi fac cont în platformă primesc vouchere în valoare de 3.000 de lei, pe care le pot folosi în Huawei Online Store.

    Cea mai mare supriză pusă la bătaie odată cu lansarea noului magazin online Huawei Store este telefonul pliabil Huawei Mate XS, smartphone-ul pliabil de care te vei indragosti.

    El valorează 10.999 de lei, dar poate deveni al tău prin participarea la un simplu concurs. Dacă vrei să participi, trebuie să faci achiziţii de peste 100 de lei în noul magazin online.

    Mai mult, dacă te numeri printre primii 500 de clienţi care cumpără de peste 100 de lei vei primi şi un premiu surpriză de tip Mystery Gift Box, în valoare de 199 de lei.

    Credeai că premiile se termină aici? Lansarea noului Huawei Online Store este o experienţă care merită împărtăşită cu prietenii.

    Prin urmare, dacă recomanzi o altă persoană pentru a-şi crea cont în magazin, fiecare dintre voi va primi câte un voucher suplimentar de 50 de lei. 

    De asemenea, primeşti un voucher de 30 de lei dacă vei intra să comentezi pe paginile produselor din Huawei Online Store sau vei posta review-uri în comunitatea Huawei despre experienţele tale cu produsele companiei.

    Ce mai aştepţi? Primul voucher e pregătit să ajungă la tine atunci când te înscrii la acest newsletter: https://consumer.huawei.com/ro/campaign/huaweistore-teaser/

     

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • – Te-ai întors de la Londra în în România? De ce? – M-am săturat. – Cum sunt englezii? – Nişte ţărani şi nişte proşti. – Noi suntem mai deştepţi, ne merge mintea mai repede. – Dacă e aşa, atunci de ce ei sunt mai sus decât noi? – Asta mă întreb şi eu.

    O discuţie întâmplătoare de acum trei săptămâni, seara târziu, cu un şofer de pe Uber, până în 30 de ani. Din vorbă în vorbă am aflat că a plecat din România în Marea Britanie acum şase ani, iar în ultimii patru ani a fost şofer pe Uber în Londra. Iar anul trecut, din cauza pandemiei, s-a întors acasă.

    – Nu mai puteai să stai acolo?

    – Ba da! Am vrut să mă întorc pentru că mă săturasem.

    – Dar ce făceai acolo?

    – Uber, de patru ani, în Londra.

    – Şi cum a fost?

    – Bine, am venit înapoi cu 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament.

    – Cum sunt englezii?

    – Nişte ţărani, nişte proşti. Noi suntem mai deştepţi ca ei, ne merge mintea mai repede. Şi beţivi. Îmi vomitau în maşină, mă puneau să dau muzica mai tare.

    – Cât câştigai acolo, pe Uber?

    – Cam 3.000-4.000 de lire pe lună, chiar şi 5.000 câteodată.

    – Şi cât lucrai? Cam 12 ore pe zi. Voiam să lucrez şi mai mult, dar mă scotea aplicaţia.

    – Şi cât câştigi în Bucureşti?

    – Poţi să faci 5.000-6.000, chiar 7.000 de lei, dar trebuie să stai pe stradă.

    (Partenerul de discuţie venise cu o maşină destul de bună, cu un Volkswagen, dar mi-a spus că nu merită şi cel mai bine este să ai un Logan pe gaz.)

    – Dacă spui că englezii sunt mai proşti, iar noi suntem mai deştepţi, de ce ei sunt mai sus ca noi, de ce au mai mulţi bani?

    – Să ştiţi că şi eu mă întreb asta. Eu cred că la vârf au oameni mai deştepţi (faţă de noi). Cei care conduc, cei care fac legile acolo se gândesc la oameni, să facă legi bune. Aici, la noi, cei de sus fac legi pentru ei şi fură. Îşi dau bani şi pensii speciale pentru ei. Aşa am citit.

    – Eu sunt de câteva luni în ţară, pe stradă, în Bucureşti, şi mă întreb de unde sunt atâtea maşini scumpe. Nici în Londra nu erau atâtea.

    – Dacă sunt atâtea maşini scumpe, care consumă şi benzină, înseamnă că sunt bani, înseamnă că oamenii o duc bine?

    – Da, ştiţi ce am observat? La Londra, cu 50 de lire te duci la Tesco şi umpli coşul. Aici, te duci la supermarket şi dai 400-500 de lei. De ce produsele sunt mai scumpe aici, asta nu înţeleg. (Nici eu şi nici multe milioane de români!)

    – Vrei să rămâi în ţară, în Bucureşti?

    – Pentru moment da, mi-am luat apartamentul şi câştig destul de bine cu Uber, adică pot să mă întreţin. Nu am muncit degeaba la Londra, am venit şi cu nişte bani.

    Florin, şoferul, cum scria în aplicaţie, este un român care s-a întors în ţară. Poate mai sunt şi alţii.

    Oficial, peste 500.000 de români lucrează în Marea Britanie. Alte date, neoficiale, menţionează că sunt 700.000 de români.

    În 2019, după 10 ani în Marea Britanie, Corina Drăghici, împreună cu soţul şi cei doi copii, s-a reîntors în ţară, la Vâlcea, pentru a pune pe piaţă un magazin online – David and Thea Family Concept Store, un magazin de produse pentru copii mici.

    „Ne plăcea în Anglia, dar ne-am întors în România deoarece credem că putem veni cu experienţă şi cu un pachet de informaţii şi să dezvoltăm aici o afacere de care oamenii au nevoie pe piaţa din România. Ei au nevoie de produse pe care noi le-am descoperit împreună cu copiii noştri. După un an şi jumătate de business în România, noi credem că este potenţial pe online, iar din cauza pandemiei de Covid-19, oamenii şi-au îndreptat atenţia către acest mediu”, a spus Corina Drăghici la ZF Live.

    Pentru 2021, ei se aşteaptă să aibă vânzări de 200.000 de euro cu acest magazin online.

    La ZF am angajat pe cineva care s-a întors în ţară după doi ani de studii în afară:

    – De ce te-ai întors? Nu ai găsit nimic acolo?

    – Să ştii că acolo este mai greu să găseşti ceva bun şi nu ştiu dacă reuşeam. Eu cred că mai bine este acum în România, sunt mult mai multe oportunităţi. În afară pleci cu o idee, dar câteodată vezi că nu este chiar aşa.

    Mirajul Occidentului este încă prezent în mintea noastră, dar în fiecare zi aflăm despre cazuri de români care au fost în afară, au văzut cum este acolo şi au decis să se întoarcă.

    Să vedem ce ne rezervă următorii ani, când România are o şansă de a oferi mai multe oportunităţi decât Europa Occidentală.

    În ultimul trimestru al anului trecut am avut o creştere economică de 5,3%, de departe cea mai mare din Europa, în timp ce la polul opus, Austria a avut o scădere economică de 4%. Dacă am avea şi conducători mai deştepţi, am putea face mai multe.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Tânărul de 24 de ani din România care a deschis un business „parfumat” în perioada pandemiei

    Câteva kilograme de ceară, câteva arome şi mult entuziasm sunt ingredientele reţetei Kandela, un brand de lumânări parfumate, pe care Andrei Vrînceanu l-a imaginat şi pus în practică în vreme de pandemie.

    Numele meu este Andrei Vrînceanu, am 24 de ani şi sunt din Constanţa.” Este descrierea tânărului antreprenor pentru care lockdownul şi pandemia au fost ocazii de a da glas unor dorinţe mai vechi, dar tot aromate. „Am început să fac lumânările Kandela în timpul pandemiei şi al lockdownului din martie 2020, după ce am vrut iniţial să import diverse obiecte pentru împrospătarea casei, precum spray-uri pentru haine, uleiuri esenţiale, difuzoare de aromaterapie, urmând să deschid un magazin online cu ele.

    După trei luni de research (cercetare – trad.), am ajuns şi la lumânări, care erau destul de costisitoare şi în cazul cărora transportul era dublu faţă de produsul în sine”, povesteşte Andrei Vrînceanu. A făcut calcule peste calcule, iar la sfârşit, punând totul pe o foaie de hârtie, a ajuns la concluzia că nu este rentabil să mai importe. Totuşi, nu şi-a putut lua gândul de la lumânările înmiresmate, aşa că următorii paşi au fost simpli: a comandat câteva kilograme de ceară, câteva arome ieşite din tipare şi aşa a început drumul de la import la producţie. „Şi m-a prins. Destul de tare, aş putea spune”, mărturiseşte Andrei Vrînceanu.

    El este one-man show-ul din spatele Kandela, este singurul angajat şi cel care gestionează totul. Absolvent al studiilor de prelucrare a petrolului şi petrochimie în cadrul unei universităţi din Constanţa, tânărul şi-a extins zona de experienţă şi în domeniul construcţiilor, unde de asemenea deţine un business. Lumânările sunt aşadar partea boemă din antreprenoriat pentru Andrei Vrînceanu. „Investiţiile în Kandela au fost undeva la 3.000-4.000 de euro, iar mare parte din această sumă s-a cheltuit pentru promovări, reclame şi colaborări.”

    Kandela a atras o gamă variată de cumpărători în cele câteva luni de funcţionare. Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare– de 78% – din totalul clienţilor o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani. Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame. Care este planul de business pentru perioada următoare? Ei bine, paşii sunt mai mulţi. „Planurile pentru 2021 sunt să-mi închiriez un spaţiu pentru producţie, ca să nu mai ocup toată bucătăria, să încerc să deschid un magazin fizic, să-mi lărgesc plaja de consumatori, urmând ca apoi să vin cu produse noi.” Impactul pe care Kandela l-a avut în piaţă l-a luat prin surprindere chiar şi pe fondatorul businessului, care spune că a avut un 2020 neaşteptat de bun. Paradoxal, poate, ţinând cont de vremurile pe care le trăim.

    Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare – de 78% – o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani.

    Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame.

     



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cabana Berg – cabană în stil scandinav (comuna Someşu Rece, jud. Cluj)

    Fondator: Bogdan Suciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: Munţii Apuseni


    GourmeTradiţional – brand de zacuscă, dulceaţă, sosuri (Făgăraş)

    Fondatoare: Daniela Graura

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 34.000 de euro

    Prezenţă: naţională, în băcănii


    Hipster Coffee – cafenele (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Marin

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000  lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti, online


    Delicii de odinioară – restaurant tradiţional românesc (Buzău)

    Fondator: Florentin Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Buzău


    Marabou Boutique – brand de pălării personalizate (Bucureşti)

    Fondatoare: Carolina Aldea

    Cifră de afaceri în 2020: 70.000 de euro

    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum pot să îmi fac un magazin online? Cât costă, cât durează şi care sunt principalele provocări, de la startup-uri la mari companii

    Pe 16 martie 2020, când clopoţelul a sunat de stare de urgenţă în România, magazinele mici şi mari, restaurantele şi multe alte firme au pus temporar lacătul pe uşă sau au rămas fără clienţi. Companiile care s-au repliat rapid au găsit un răspuns simplu pentru a continua dezvoltarea: online-ul. Cu toate acestea, unii producători şi comercianţi au ajuns la concluzia că soluţia deschiderii unei platforme online nu este atât de uşoară pe cât pare.

    Ei au descoperit că au nevoie de un nou canal de vânzare pentru că nu mai aveau acces la cele clasice sau aveau accesul restricţionat. Cunoştinţele sunt puţine, majoritatea companiilor s-au axat dintotdeauna pe canalele clasice de distribuţie, de vânzare către consumatorul final, fie către revânzători. Când nu au mai putut face acest lucru, ei nu aveau nici cunoştinţele necesare pentru a face transformări potrivite”, spune Doina Vîlceanu, chief marketing officer al dezvoltatorului de magazine online ContentSpeed, în cadrul unui interviu organizat recent pentru Ziarul Financiar.  

    Piaţa comerţului online din România este pe o traiectorie de creştere de circa 30% faţă de 2019 şi se îndreaptă spre 5,5 miliarde de euro, aşa cum atestă informaţiile Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). În cadrul acestui avans, unele companii s-au bucurat de creşteri de două sau chiar trei cifre, dublându-şi ori triplându-şi vânzările, în anumite cazuri.

    În ultimele nouă luni din an, odată ce au apărut mai multe magazine şi platforme online, acestea au investit în marketing, ceea ce a adus clienţi pentru produsele lor. Dezvoltarea pieţei a atras după sine o nouă etapă şi pentru segmentul serviciilor de livrare rapidă şi livrare la domiciliu din România.

    Această evoluţie a livrărilor a avut un impact şi în piaţa muncii, întrucât companiile de livrări au început să angajeze sute de livratori cu contract de muncă, nu doar pe bază de comision. În această situaţie s-a regăsit şi compania de livrări Urban Logistic, fondată în piaţa locală de danezul Lars Lund, fost şef al kika România. Astfel, poziţia de livrator a devenit un loc de muncă stabil în piaţă.

    În ceea ce priveşte companiile care au înţeles din primele săptămâni nevoia canalului online, acestea au provenit din majoritatea sectoarelor economice care au o latură de B2C.

    „Am văzut interes pentru magazine online în toate sectoarele care au fost de interes şi pentru consumatorii finali, precum electronice, electrocasnice, petshop-uri, cărţi, inclusiv fashion, nu mai vorbim de domeniul farmaceutic. A existat foarte mult interes şi în piaţa bunurilor de larg consum şi în livrare de alimente sau mâncare la domiciliu. Pe acestea am avut cele mai multe solicitări pentru această relansare în mediul digital a afacerilor tradiţionale pe care le aveau.”

    Compania românească ContentSpeed a dezvoltat până acum peste 1.000 de magazine online B2C şi B2B, iar costurile, dimensiunile, timpii de dezvoltare, amortizarea şi eficienţa investiţiei pot varia în funcţie de business.

    „Prima etapă este identificarea nevoilor reale pe care le are compania. Stăm la o masă şi punem pe hârtie obiectivele de business, precum şi componentele pe care le are compania deja implementate. Pentru că atunci când discutăm de o companie cu afaceri de 40 de milioane de euro care face distribuţie de bunuri de larg consum, spre exemplu, acolo există deja un software de gestiune şi un software pentru depozite.” Odată ce informaţiile sunt puse cap la cap, dezvoltatorul de magazine online la care apelează respectivul business trebuie să gândească o soluţie care să integreze toate componentele afacerii.

    „Dacă un magazin online nu este integrat cu ce are deja compania ca soluţii software implementate este mai mult o bătaie de cap decât un ajutor pentru ei.”

     

    „Mi-au făcut nişte băieţi de la Ploieşti”

    În ultimii zece ani, soluţiile software standardizate pe care le vând marile companii de tehnologie, precum Microsoft, au căpătat un nivel de sofisticare ce poate lucra ca un avantaj. De asemenea, o soluţie customizată poate fi utilă, dar orice soluţie customizată, construită specific pentru un anumit business, trebuie să fie integrată cu soluţiile software deja existente în procese.

    Cu toate acestea, o serie de „metehne” sunt perpetuate în continuare de antreprenori, iar printre acestea se numără apetitul ridicat pentru soluţii software personalizate.

    „Există nişte metehne cumva perpetuate ale antreprenorilor români, şi-anume de a-şi face soluţii customizate în cadrul companiei. «Mi-am făcut cu nişte băieţi de la Ploieşti un software de gestiune că mi s-a părut mie că este prea complicată compania mea pentru o soluţie software standardizată». În momentul în care începi să personalizezi foarte mult şi să faci intern diferite dezvoltări, ar putea deveni o provocare menţinerea la zi a soluţiei respective.”

    Un alt element important de luat în calcul în discuţia soluţie standard versus soluţie customizată este cel al timpului de lansare pe piaţă, în contextul în care dezvoltarea internă ar putea dura mai mult dacă nu există resursele necesare.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, în funcţie de complexitatea acestuia, de dimensiunea catalogului de produse, de dimensiunea companiei, acesta ar putea fi realizat într-un inteval cuprins între 2 săptămâni şi 5 luni.

    „În majoritatea cazurilor pentru start-up-uri vorbim de un termen de 2-3 săptămâni, iar atunci când vorbim de un retailer tradiţional, unde avem obligativitatea de a ne integra cu celelalte soluţii folosite, discutăm de 2-3 luni. Pentru o companie mare de distribuţie, unde deja intră mai multe componente, termenul aproximativ ar fi de 4-5 luni.”

    Investiţia într-un magazin online se amortizează în maximum 1 an, dar în cazul companiilor mici timpul poate fi de doar câteva luni. Costul unui magazin variază, la fel ca timpul de implementare, în funcţie de dimensiunea businessului.

    „Un start-up îşi poate face şi singur configurările, dar de multe ori antreprenorul preferă să apeleze la un furnizor de magazine online pentru a se concentra pe celelalte aspecte ale businessului. Costul ar putea fi de circa 1.000-1.500 de euro al unui magazin online la cheie. Când vorbim de retailul tradiţional, un magazin online de haine sau pantofi, acolo investiţia ar putea fi între 5 şi 15.000 de euro pentru o soluţie standard, iar pentru o companie mare de distribuţie discutăm de circa 30.000 de euro.”

    Un business nu trebuie să apeleze neapărat la cea mai scumpă soluţie din piaţă, ci ar trebui să ţină cont de necesarul pe care îl are în acel moment, la început de drum în online.

    „Elementele obligatorii, funcţionalităţile obligatorii pentru afacerea ta, acelea trebuie implementate primele. Orice fundiţe şi alte elemente le laşi în etape ulterioare.”

     

    Cum se măsoară succesul în online?

    Rata de conversie este cel mai important indicator de performanţă al unui magazin online şi înseamnă câţi dintre utilizatori ajung să comande, să cumpere. Această rată poate creşte în timp şi prin mici schimbări de design, dar aceste „fundiţe”, cum le numeşte Vîlceanu, devin importante abia după ce ai un magazin online funcţional de la primul click până la coşul de cumpărături.

     Anumite businessuri au înregistrat rate de creştere foarte mari pe canalul online, în condiţiile în care aveau deja un canal online dar reprezenta foarte puţin ca pondere în business, cum a fost cazul companiilor din industria farmaceutică.

     „Din martie, farmaciile care ne sunt clienţi au crescut în medie pe online cu 1.500%. Doar prin mici schimbări de design poţi ajunge la creşteri de 500%. (…) Comerţul online a accelerat incredibil în ultima jumătate de an. Cei care nu vor să rămână în urmă şi vor să câştige în acest moment trebuie să ardă etape şi să acopere golul pe care l-au lăsat când au ignorat online-ul, în timp ce alţi concurenţi, poate mult mai mici, neavând aceeaşi putere şi dimensiune au fost mai fâşneţi şi au profitat mai mult în această perioadă.”

     În cazul în care o companie are deja un magazin online, dar acesta nu aduce reazultatele aşteptate, ar putea exista erori sau probleme în platformă.

     „Mereu când preluăm un alt magazin online începem cu un audit şi ne uităm mai întâi din punct de vedere funcţional dacă acel magazin este capabil să primească un vizitator şi să îl ducă până la finalizarea comenzii din coşul de cumpărături – pentru că am identificat probleme chiar şi aici. Apoi ne uităm la marketing, tipuri de campanii, rezultate, noi trebuie să identificăm dacă este de vină soluţia tehnică, dacă strategia de marketing ne blochează evoluţia sau există motive de preţ, piaţă, concurenţă.”

     Piaţa de comerţ online din România înregistra deja creşteri în ultimii ani, dar piaţa este mică în comparaţie cu amploarea comerţului online în state precum Polonia sau Cehia. Totuşi, împinşi de la spate de pandemia de Covid-19, românii au făcut pasul spre online mai hotărât ca niciodată. Însă piaţa este încă la început.

     „Boom-ul a avut loc anul acesta (2020 n.red.). Este pentru prima dată în experienţa noastră când atât de multe companii foarte mari ajung să considere comerţul online ca fiind infrastructură critică pentru afacerea lor. Acest lucru nu a existat până acum, comerţul online reprezenta foarte puţin din cifra lor de afaceri. În schimb, anul acesta, când online-ul a devenit pentru mulţi singurul canal de vânzare, brusc toate atenţia s-a îndreptat către online, optimizare şi ce putem face în plus. A fost anul în care am început să vedem cu adevărat explozia pe care o urmărim în multe alte ţări unde comerţul online este mai avansat.”

     



     

    STUDIU DE CAZ

    „În 5 ore am făcut un magazin online”

    În 2012, Andrei Drăgan Răduleţ şi Adrian Munteanu erau doi tineri economişti, puţin trecuţi de 30 de ani, care au hotărât să deschidă Carmangeria Bătrânu Sas în piaţa Cibin din Sibiu, cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro.

    În 16 martie 2020, când a sunat clopoţelul de stare de urgenţă, Carmangeria însemna un business cu producţie proprie, 4 magazine, afaceri de peste 8,3 mil. lei, dintre care 40% erau veniturile celor trei rulote de Street Food cu care mergeau la festivaluri.

    La şedinţa de urgenţă din acea noapte, o şedinţă pe care o aveau probabil toate companiile din România, de la start-up la multinaţională, cei doi au decis să facă pasul spre online. Era doar o problemă de supravieţuire în business pentru ei.

    Răduleţ a început la 5 dimineaţa să facă un magazin online pentru Carmangerie. Îşi amintea că au avut o pagină web pe care o foloseau pe post de canal online şi calculau micile modificări pe care să le aducă.

    „Aveam un mecanism pe pagină web acum 3-4 ani şi mă gândeam că trebuie doar să actualizez preţurile produselor, mare parte dintre ele erau deja acolo. M-am trezit pe 16 martie la 5 dimineaţa şi mi-am dat seama că multe lucruri nu mai funcţionau tehnic acolo. Am căutat o altă platformă DIY şi am făcut magazinul. Am trimis colegelor care vând în magazine mesaj să îmi facă poze cu telefonul lor la produsele din vitrină cu etichetă de preţ vizibilă să introduc preţurile şi în 5 ore aveam magazinul online şi am început să preluăm comenzi. A fost un maraton de câteva ore cu improvizaţii pe care nu mi le-aş fi putut imagina”,  îşi aminteşte antreprenorul.

    În două luni de stare de urgenţă Carmangeria Bătrânu Sas a livrat peste 3.000 de comenzi în Sibiu, iar una dintre strategiile producătorului a fost asocierea cu alţi producători locali, precum lactatele Mândra. Pentru a livra împreună şi pentru a avea o ofertă mai mare.

    Ridicarea stării de urgenţă a adus o scădere cu 90% a canalului online prin care cei doi vindeau în Sibiu. Adaptarea imediată a însemnat decizia de a livra la Cluj şi la Bucureşti. Pentru a nu fi nevoie de investiţii majore, au folosit maşinile de frig din flota de Street Food, care a trecut de la 40% din business la 0% în 2020, în lipsa festivalurilor.

    În ciuda dispariţiei veniturilor din Street Food, afacerile Carmangeriei se îndreaptă spre acelaşi nivel ca cel de anul trecut, de peste 8,3 mil. lei, iar online-ul reprezintă 1 mil. lei. Antreprenorii se aşteaptă ca noua strategie bazată pe magazin online, livrări şi magazinele fizice să le genereze afaceri duble în 2021, de circa 20 mil. lei, dintre care online-ul ar putea reprezenta jumătate.

  • Când alţii se gândeau la ce petrecere să mai meargă, doi tineri au ales să îşi deschidă o afacere. Acum, după 7 ani, businessul lor face milioane

    Businessul lor, operat prin firma Ruand Power Solutions, comercializează o paletă largă formată din peste 500 de produse din mai multe categorii (home&deco, electrocasnice mici, produse de îngrijire personală). „Încercăm pe cât se poate să acoperim cât mai mare parte din cererea care există pe piaţă”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    80%  din vânzări sunt realizate prin intermediul platformei marketplace a eMag. Potrivit Mihaelei Rusu, cel mai bine vândute produse sunt gadgeturile, respectiv electronicele din categoria accesoriilor (gamepad-uri, controlere de joc, playstations, ochelari virtuali, de exemplu). „Comercializăm acest tip de produse într-un flux constant şi în volum destul de mare”, spune ea.  

    Mihaela Rusu a povestit că a înfiinţat businessul în studenţie, împreună cu soţul ei – „Soţul meu a fost cu iniţiativa, el este o persoană foarte energică, are multe idei şi mi-a propus să înfiinţăm împreună un magazin online”.

    Au pornit de la o investiţie iniţială de 1.000 de euro şi au început cu găsirea unui site din China, prin care au importat ceasuri de damă în valoare de 500-600 de euro, banii rămaşi după înfiinţarea firmei.

     „Ne-am propus să fie un produs de care să nu ne pară rău dacă rămânem cu el; în acelaşi timp, să fie ceva relativ ieftin, care să poată fi vândut”, spune antreprenoarea. Au făcut prima comandă, iar într-un interval de două săptămâni au reuşit să vândă toate ceasurile. Au reuşit apoi să strângă un fond de investiţii mai mare pe care să îl direcţioneze spre achiziţia de produse mai scumpe, bani de rulaj sau acoperit cheltuieli în cazul în care nu reuşeau să termine stocurile. În perioada recentă, de pandemie, au înregistrat o creştere a vânzărilor, mai ales în starea de urgenţă, când acestea au ajuns în unele luni la creşteri cu 120% mai mari faţă de anul trecut.

    „Din fericire, partea de logistică nu a fost afectată nici la noi în ţară, nici în cadrul Europei, de unde importăm, fiindcă suntem importatorii a 11 firme din Europa, ne-am mobilizat şi am gestionat lucrurile de aşa natură, încât să vindem cât mai mult mai rapid. Ne-am bucurat şi sentimentul acesta ne-a ajutat să stăm şi să lucrăm ore întregi”, povesteşte antreprenoarea.

    De altfel, chiar dacă până recent a dezvoltat businessul împreună cu soţul ei, în perioada pandemiei au început să colaboreze cu încă o persoană.

    În prezent se pregătesc pentru perioada Black Friday, despre care Rusu spune că este „ziua din an în care sunt plini de adrenalină” – şi fac acest lucru prin actualizarea stocurilor, negocierea preţurilor, găsirea unor oferte cât mai corecte şi atrăgătoare.

    Mihaela Rusu este absolventă de Farmacie şi Psihologie şi dezvoltă în continuare businessul împreună cu soţul ei, iar în perioada pandemiei au mai angajat o persoană. Ea spune că provocările într-un astfel de business se leagă de gestionarea timpului. „Într-un astfel de business, cea mai mare provocare este lipsa programului – tu eşti mereu acolo, mereu îţi verifici mail-urile, răspunzi la telefon, verifici ofertele, trebuie să fii în căutare de nou, să ţii aproape concurenţa, este o luptă constantă să stai pe piaţă, este o luptă acerbă. Într-un business de familie îţi trebuie înţelegere şi ajutor.”

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, ea spune că acest tip de business este mai dificil de crescut decât unul în mediul fizic: „Concurenţa este mai mare în online, riscul ca cineva să îţi ia un produs pe care te bazai este mare, cel să nu mai poţi concura la preţ este la fel de mare, chiar cred că este puţin mai dificil să faci afaceri în online”.  

    Iar când vine vorba de sfaturi pe care le-ar da altor antreprenori, ea spune: „Să fie cât mai inventivi şi creativi posibil şi să aibă curaj – fiindcă în online îţi trebuie curaj. Online-ul reprezintă un canal pentru o afacere mult mai accesibil. Trebuie să recunoaştem că această perioadă a fost bună pentru magazinele online şi a fost un pas bun şi pentru clienţii care erau sceptici uneori şi au fost acum obligaţi să testeze această opţiune de shopping”.

  • Studiu: Românii compară produsele în patru magazine online înainte să cumpere

    Ritmul de creştere al comerţului electronic a accelerat puternic anul acesta pe plan local în contextul declanşării pandemiei de coronavirus, procesul de achiziţie dintr-un magazin online fiind dictat în primul rând de preţ şi apoi de timpul de livrare, notorietatea retailerului sau de recomandările prietenilor, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru summitul GPeC – evenimentul anual dedicate industriei de e-commerce din România. Astfel, românii compară în medie produsele în patru magazine online înainte de a lua decizia de cumpărare, iar 50% dintre ei aleg să cumpere dintr-un magazin online cunoscut şi de încredere dacă preţul este mai mare.

    “Pandemia a accelerat cu cel puţin doi ani comerţul online românesc şi creşterea pieţei de e-commerce faţă de 2019 va depăşi probabil 30%. Dar urmează cel mai important sezon de cumpărături online – Black Friday şi sărbătorile, deci aceste două luni pe care le avem în faţă sunt decisive pentru piaţa de e-commerce la final de 2020”, a declarat Andrei Radu, CEO şi fondator GPeC.

    Piaţa de e-commerce din România va ajunge anul acesta la 5,5 miliarde euro, cu 30% peste 2019, potrivit estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online).

    În ceea ce priveşte numărul persoanelor care fac achiziţii online în România, cercetarea de piaţă realizată de iSense Solutions arată că acesta a crescut cu 8% anul acesta faţă de 2019. În acelaşi timp, anul acesta a crescut şi numărul persoanelor care plătesc online cu cardul a crescut cu 14% comparativ cu 2019.

    Printre concluziile studiului se numără şi faptul că 71% dintre cei care cumpără online preferă să plătească un preţ mai mare pentru produse, dacă serviciile pe care le oferă magazinul online sunt superioare (ex.: livrare rapidă şi servicii post-vânzare calitative).

    Principalele cifre şi concluzii ale cercetării de piaţă realizate de iSense Solutions vor fi prezentate pe larg de către Andrei Cânda, managing partner iSense Solutions, în cadrul summitului GPeC ce va avea loc săptămâna viitoare.