BusinessMagazin

Tag: magazin

  • IKEA îşi sfătuieşte clienţii să nu mai folosească un produs al companiei. Produsul, făcut în India, poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise

    IKEA îndeamnă toţi clienţii care au  cana de voiaj TROLIGTVIS marcată „Made in India” să nu o  mai folosească. Rapoartele de testare recente arată că produsul poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise. Prin urmare, IKEA solicită clienţilor care deţin această cană de voiaj să o returneze în orice magazin IKEA pentru rambursarea integrală a contravalorii acesteia, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentaţii companiei.

    IKEA tratează siguranţa produselor cu foarte multă seriozitate. Toate tipurile de produse IKEA sunt testate constant şi respectă standardele şi legislaţia aplicabile, precum şi cerinţele proprii ale IKEA. IKEA a primit recent rapoarte de testare care arată că TROLIGTVIS cana de voiaj poate transmite cantităţi de ftalat de Dibutil (DBP) care depăşesc limitele prescrise.

    De foarte mulţi ani, IKEA a decis să interzică utilizarea tuturor ftalaţilor în produsele care intră în contact cu alimentele şi, prin urmare, a oprit vânzarea acestei căni în timpul anchetei. Investigaţia a arătat că TROLIGTVIS cană de voiaj   marcată „Made in India” poate fi afectată şi IKEA  recheamă acum produsul chiar dacă riscul asupra sănătăţii este foarte scăzut.

    Cana de voiaj TROLIGTVIS a fost pusă  la vânzare în luna octombrie 2019. IKEA îndeamnă clienţii care deţin acest produs cu marcajul „Made in India” să îl returneze în orice magazin IKEA pentru  a li se restitui suma integrală plătită  pe produs. Nu este necesară nicio dovadă a achiziţiei, cum ar fi bonul fiscal.

    IKEA îşi cere scuze pentru orice eventual inconvenient provocat de această rechemare.

     


     

  • Un antreprenor român, care a făcut mai multe magazine în România, s-a extins şi în Paris, deschizând un magazin chiar lângă turnul Eiffel. Le vinde francezilor ce le place cel mai mult

    „Grupul Le Manoir are o relaţie comercială foarte bună cu Franţa, cunoaştem bine piaţa de produse gastronomice şi vinuri, aşa că decizia de a ne extinde a venit natural. Avem parteneriate strânse cu cramele şi artizanii prestigioşi, ceea ce ne ajută să avem acces la produse rare, complicat de obţinut, care sunt extrem de căutate în ţările cu tradiţie gastro-oenologică, oferindu-ne un avantaj competitiv relevant”, descrie Cristian Preotu decizia de a se extinde peste hotare.

    Anul trecut, afacerile grupului Le Manoir au crescut cu 10%, depăşind 6 milioane de euro. Din portofoliul companiei fac parte divizia B2B Le Manoir, magazinele Comtesse du Barry, magazinele Petit Bateau, restaurantele bucureştene Relais & Châteaux Le Bistrot Français şi SushiRoom, precum şi barul de mixologie The Owl, inclus în august 2019.

    În decembrie 2018, antreprenorul a lansat divizia de distribuţie de vinuri româneşti în Franţa şi, în aceeaşi perioadă, a demarat pregătirea magazinului Le Manoir din Paris. „Ştiam de atunci că un punct de vânzare va fi mai ofertant decât un birou de reprezentare, fiindcă ne va permite să dezvoltăm relaţii şi mai strânse cu producătorii francezi şi pentru că va fi mai eficient din punct de vedere logistic. Astfel, acum, dacă avem cantităţi mici, de câteva sticle – valoroase, de obicei – alegem să le grupăm, pentru a obţine un cost mai bun, dar şi pentru a beneficia de o metodă de expediere mai sigură.” În plus, deoarece de ceva vreme are vânzări şi în afara Europei, în ţări din Asia şi SUA, antreprenorul spune că este mai eficient să facă aceste operaţiuni comerciale direct din ţara de achiziţie, din Franţa, fără a mai fi necesar ca vinurile să tranziteze România.

    Un alt aspect care l-a determinat să deschidă magazinul din Paris a fost dorinţa de a introduce vinurile româneşti pe listele restaurantelor din Franţa, „un obiectiv de business important pentru anul 2020”. Investiţia în magazinul de 120 de metri pătraţi deschis în luna septembrie 2019 pe Rue de Grenelle, poziţionat în proximitatea Ambasadei României, aproape de Turnul Eiffel, a fost de aproximativ 350.000 de euro. Antreprenorul spune că fiind deja familiar cu mediul de lucru din Franţa, cu legile şi instituţiile, lucrurile nu au fost extrem de complicate, iar provocările cu care s-a confruntat au fost cele de ordin administrativ – autorizaţii şi permise. „Nivelul de dificultate nu a fost mai mic decât în România, dar s-a dovedit surmontabil.”

    La început, povesteşte Preotu, majoritatea clienţilor au venit din stradă, atraşi de vitrina elegantă a magazinului. „Suntem într-o zonă tranzitată, centrală, aproape de o serie de obiective turistice, astfel încât magazinul a dezvoltat două tipuri de clientelă, fiind frecventat atât de către cei care locuiesc în cartier, cât şi de turişti.” În scurt timp, în doar câteva săptămâni, magazinul a ajuns la o medie de 20-25 de clienţi pe zi, cu un bon mediu de 45-50 de euro/persoană. Potrivit descrierii antreprenorului, clienţii magazinului din Paris sunt predominant persoane cu venituri medii şi peste medie, pasionaţi de gastronomie, vinuri şi băuturi fine.

    Cei mai mulţi dintre ei sunt deja familiarizaţi cu o serie de producători cunoscuţi, dar deschişi să descopere etichete noi, din ţări mai puţin promovate, precum România. Preţurile produselor comercializate încep de la 10-20 de euro şi pot continua până la câteva mii, pentru un armagnac (tip de brandy –  n. red.) din secolul al XIX-lea, de pildă. „Le Manoir Paris este, practic, echivalentul culinar al unui magazin multibrand, cu articole vestimentare şi accesorii”, notează antreprenorul. Din portofoliul magazinului fac parte producători internaţionali din regiunile Burgundia, Loire, Côtes du Rhône sau Sancerre, cu nume ca: Domaine Vacheron, Joseph Drouhin sau Château de Beaucastel, dar şi case consacrate, cu tradiţie, precum Château Pontet Canet, Château Smith Haut Lafitte sau Petrus. „Şi selecţia de şampanii, spumante şi băuturi tari cuprinde opţiuni de la mici producători, dar şi nume clasice, iconice, toate unite de o premisă comună: calitatea şi pasiunea pentru meşteşug şi bun-gust.” În ceea ce priveşte producătorii din România şi Moldova, în magazin sunt comercializate vinuri din crame precum Davino, Avincis, Metamorfosis, Villa Vinèa sau Gitana.

    Comparativ cu publicul din Franţa, Preotu spune că, deşi majoritatea clienţilor din unităţile româneşti Comtesse du Barry reprezintă un public avizat, ce cunoaşte produsele rare din portofoliul de branduri al businessului şi are o putere mare de cumpărare pe această zonă, fiind comparabil cu cel francez ca gusturi şi venituri, printre clienţii din piaţa locală există şi o categorie nouă – persoane cu venituri medii, „care sunt surprinse să descopere că, deşi ca experienţă şi ca game nu concurăm cu magazinele de cartier sau cu supermarketurile, ce merg pe volum, avem o serie de produse de calitate, cu preţuri extrem de accesibile, de la 5 euro în sus.” Astfel de persoane, spune el, nu au neapărat un echivalent în Franţa, unde există deja o cultură a ingredientelor şi a calităţii, iar consumatorii ştiu ce aşteptări să aibă de la un magazin precum Le Manoir.

    „Pentru noi, acesta este un segment important de public, faţă de care am o foarte mare apreciere, deoarece îl simt foarte receptiv la informaţii noi – petrece timp în magazin, descoperă vinuri şi specialităţi culinare, degustă, se lasă consiliat de colegii noştri şi, ulterior, decide. Aici avem parte de un proces mai lung, care se desfăşoară pe parcursul mai multor vizite, dar care face parte dintr-o tendinţă naturală, prin care ne creştem calitatea vieţii alegând mai înţelept şi orientându-ne mai mult spre calitate.”

    Preotu spune că în ultimii ani piaţa de băcănie fină şi vinuri a crescut cu consecvenţă, de la un an la celălalt, iar acum se îndreaptă spre maturizare şi se apropie de cele din ţări care au cultură gastro-oenologică deja construită, pe parcursul secolelor, cum sunt Franţa sau Italia. „Simţim acest lucru în creşterea frecvenţei de cumpărare, ceea ce e un semn al democratizării consumului. În plus, există un apetit tot mai mare pentru produsele bio – vinuri, peşte, articole de băcănie, ciocolată –, din care noi avem o selecţie generoasă în magazine.” În ceea ce priveşte tendinţele consumatorilor, antreprenorul notează că, în magazinele grupului, o serie de clienţi care la început veneau foarte rar, când aveau nevoie de un cadou pentru o persoană importantă, au ajuns treptat să cumpere pentru ei, întâi la intervale mai mari şi acum constant, săptămânal sau la două săptămâni. „Aceasta este, de fapt, o tendinţă care ilustrează cum au evoluat lucrurile şi care ne dă încredere că noi, ca popor, suntem tot mai atenţi la calitate, ingrediente, sursele alimentelor pe care le alegem.”
    Nu în ultimul rând, antreprenorul spune că a observat şi un interes în creştere pentru accesoriile potrivite, care să le permită pasionaţilor să se bucure de aromele şi calităţile vinurilor. „De exemplu, tot mai mulţi cumpărători aleg să investească într-un set de pahare superioare calitativ celor din supermarketuri, care permit o aerare mai bună a oricărui tip de vin, fie el alb, roze, roşu sau spumant.”
    Pe lista de „rezoluţii” în business pentru anul acesta, antreprenorul a adăugat: extinderea cocktail barului The Owl cu un nou spaţiu privat, deschiderea în zona Dorobanţi a unui magazin bio cu produse proaspete din carne, peşte, legume, vinuri şi îmbogăţirea portofoliului de produse cu branduri noi de gastronomie şi vinuri. „În plus, suntem la stadiul de concept cu o serie de proiecte, pentru care vom demara, anul acesta, o serie de activităţi de amenajare şi reamenajare.”

  • Reţeaua de cofetării Cuptorul Moldovencei va deschide un nou magazin sub brandul Glazurai şi va investi 200.000 de euro în laboratoare

    Reţeaua de cofetării Cuptorul Moldovencei, fondată de antreprenoarea ieşeană Nicoleta Hriţcu, se va extinde cu o nouă unitate sub brandul Glazurai, în 2020. Noua cofetărie Glazurai din Iaşi va fi rezultatul unei investiţii de 40.000 de euro şi va crea cinci noi locuri de muncă. Nicoleta Hriţcu afirmă că noul magazin Glazurai va fi deschis cel mai probabil în jurul datei de 14 februarie.

    De asemenea, antreprenoarea va investi 200.000 de euro în o nouă hală ce va integra cele două laboratoare ale brandului Cuptorul Moldovencei. Mutarea celor două laboratoare va avea loc până în luna aprilie a anului viitor, după cum afirmă Nicoleta Hriţcu.

    Antreprenoarea adaugă că anul acesta compania va ajunge la o cifră de afaceri de 2.5 milioane de euro, înregistrând o creştere de 150% faţă de valoarea înregistrată în 2018, cea de 1 milion de euro.

    Afacerea Cuptorul Moldovencei din Iaşi a fost fondată în 2012 şi constă în două laboratoare de producţie şi şase puncte de desfacere, dintre care unul este sub brandul Glazurai. Compania are 60 de angajaţi şi un flux de peste 1.000 de clienţi pe zi, potrivit datelor furnizate de companie.

    Lanţul de cofetării creează şi vinde deserturi tradiţionale moldoveneşti, prăjituri cunoscute în România, dar şi produse originare din Republica Moldova.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.

  • Furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj s-a extins cu un nou magazin în Capitală, după o investiţie de 250.000 de euro

    Furnizorul de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj, companie controlată de Cristian Găvan, a deschis în Bucureşti al doilea magazin al reţelei, în urma unei investiţii totale de 250.000 de euro.  

    Unitatea dispune de o suprafaţă de vânzare de 1.100 de metri pătraţi, iar pentru departamentul de prelucrare a panourilor a fost alocată o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi, potrivit informaţiilor furnizate de retailer.

    Pentru 2020, MAM Bricolaj îşi propune o creştere de 30% a  afacerilor, în contextul în care compania estimează venituri de 6 mil. euro la finalul lui 2019 şi extinderea în Bucureşti cu un nou punct de lucru.

    Pe termen lung, planurile companiei includ deschiderea a două magazine noi la nivel regional şi listarea la bursă, pentru a atrage capital de dezvoltare.

    “Pe termen lung, ne propunem să extindem reţeaua şi prin magazine la nivel naţional”, spune Cristian Găvan, fondator MAM Bricolaj.

    În medie, în magazinele MAM Bricolaj, au loc 400 de tranzacţii pe zi şi un flux de aproximativ 800 de persoane. Anul acesta, numărul de tranzacţii a fost depăşit cu 15% faţă de anul precedent, potrivit datelor furnizate de companie.

    În acelaşi timp, coşul mediu de cumpărături în magazinele din Bucureşti a fost de 224 lei, în creştere cu 13% faţă de 2018. În ceea ce priveşte comenzile online, coşul mediu a fost de 314 lei, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Auchan Retail România deschide supermarketul Auchan Obor

    Auchan Retail România a inaugurat astăzi cel de-al treilea magazin pe format supermarket, în incinta centrului comercial Bucur Obor. În cadrul acestuia, clienţii se vor putea bucura de o experienţă unică la cumpărături, având la dispoziţie o gamă foarte variată formată din peste 14.000 de produse alimentare şi non-alimentare, la preţuri mici, în fiecare zi. Totodată, Auchan Obor pune la dispoziţia clienţilor atât case clasice cât şi case inteligente – self-checkout – unde clienţii scanează şi plătesc singuri, precum şi de o serie de servicii suplimentare, precum plata facturilor.  Magazinul va funcţiona zilnic, între orele 8:00 – 22:00.

    Prin deschiderea Auchan Obor, reţeaua magazinelor sub marca Auchan a ajuns la 36 de puncte de vânzare, din care 33 hipermarketuri şi 3 supermarketuri. Ea este completată de cele 24 magazine de proximitate MyAuchan, din care 15 în staţiile Petrom prin intermediul parteneriatului cu OMV Petrom şi 9 stand alone.

    Supermarketul Auchan Obor are pe o suprafaţă de vânzare de 2.500 mp, o gamă de peste 14.000 de articole, peste 1.000 de locuri de parcare şi 17 case, 13 clasice şi 4 rapide.

  • Auchan Retail România deschide supermarketul Auchan Obor

    Auchan Retail România a inaugurat astăzi cel de-al treilea magazin pe format supermarket, în incinta centrului comercial Bucur Obor. În cadrul acestuia, clienţii se vor putea bucura de o experienţă unică la cumpărături, având la dispoziţie o gamă foarte variată formată din peste 14.000 de produse alimentare şi non-alimentare, la preţuri mici, în fiecare zi. Totodată, Auchan Obor pune la dispoziţia clienţilor atât case clasice cât şi case inteligente – self-checkout – unde clienţii scanează şi plătesc singuri, precum şi de o serie de servicii suplimentare, precum plata facturilor.  Magazinul va funcţiona zilnic, între orele 8:00 – 22:00.

    Prin deschiderea Auchan Obor, reţeaua magazinelor sub marca Auchan a ajuns la 36 de puncte de vânzare, din care 33 hipermarketuri şi 3 supermarketuri. Ea este completată de cele 24 magazine de proximitate MyAuchan, din care 15 în staţiile Petrom prin intermediul parteneriatului cu OMV Petrom şi 9 stand alone.

    Supermarketul Auchan Obor are pe o suprafaţă de vânzare de 2.500 mp, o gamă de peste 14.000 de articole, peste 1.000 de locuri de parcare şi 17 case, 13 clasice şi 4 rapide.

  • Carrefour lansează un nou concept de magazin de proximitate odată cu deschiderea Carrefour Express Globalworth

    Retailerul francez Carrefour a lansat un nou concept de magazin de proximitate odată cu deschiderea Carrefour Express Globalwoth, noua unitate incluzând un spaţiu pentru produse BIO, unul Food2Go pentru cei care îşi doresc un prânz sau o gustare rapidă, şi cafenea cu bar.

    În plus, magazinul are în ofertă produse marca proprie Drag de România, pâine proaspătă, coaptă în magazin, o selecţie de vinuri locale şi internaţionale, precum şi gamele speciale BIO, fără lactoză sau dietetice.

    Clienţii care folosesc aplicaţia Carrefour Pay pot scana produsele la raft şi şi apoi le pot plăti direct din aplicaţie, la casele de marcat.

    Grupul francez avea în România la finalul primelor nouă luni din an 35 de hipermarketuri Carrefour, 262 de supermarketuri Market, 46 de magazine de proximitate Express sau Contact şi 18 unităţi de tip Supeco, un mix de discount şi cash&carry. Astfel, în total reţeaua număra 361 de magazine.

    Compania a obţinut în primele nouă luni din an afaceri de peste 1,6 mld. euro în România, businessul fiind cu aproape 8% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2018.

  • Vă plac accesoriile? Cum puteţi dezvolta un magazin Meli Melo şi de câţi bani aveţi nevoie pentru a prelua o astfel de afacere

    „Avem un concept suficient de matur ca să îl putem franciza. Pentru Meli Melo – Paris era deja timpul să dea startul la această dezvoltare atât în România, cât şi la nivel internaţional. Procesul de francizare a brandului Meli Melo este unul simplu şi concis. Ne bazăm pe o strategie inversă şi anume pe orientarea înspre oraşele de dimensiune mai mică, deoarece au o viteză de dezvoltare mult mai accentuată. Totodată, franciza Meli Melo Paris este un concept dublu: pe piaţa din România şi pe pieţele internaţionale, acolo unde nu am deschis direct magazine”, descrie Stephane Dumas, unul dintre fondatorii acestui brand în România şi membru al boardului Meli Melo – Paris, strategia de franciză a companiei. 
    Meli Melo – Paris a deschis primul magazin în Bucureşti în anul 1998, ajungând în prezent la 62 de magazine, cel mai recent fiind inaugurat în centrul comercial Veranda. După piaţa locală, compania s-a extins şi în Chişinău, Belgrad şi Sofia, unde deţine câte trei magazine. Compania este prezentă şi în online şi este activă şi pe segmentul de decoraţiuni pentru locuinţe, pe care deţine 7 magazine.


    Prima franciză Meli Melo şi singura în prezent din portofoliul companiei a fost deschisă în Târgu-Jiu, în septembrie 2018, în cadrul complexului Shopping City Târgu Jiu. „A fost startul perfect: partener, spaţiu, locaţie şi perioadă, iar rezultatele sunt peste aşteptări”, descrie Stephane Dumas începutul extinderii companiei prin franciză pe piaţa locală. În contextul acestui început optimist, compania şi-a propus ca în perioada următoare să se extindă în alte oraşe din ţară. „Până în 2022 ne-am propus să deschidem în franciză în nouă oraşe: Deva, Alba Iulia, Turnu Severin, Târgovişte, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Piatra Neamţ şi Botoşani”, descrie Dumas planurile viitoare de programului de francize al Meli Melo.
    Costul unei francize Meli Melo variază între 60.000 si 80.000 euro, în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de amenajare conform standardelor impuse de brand, iar investiţia ar trebui să fie recuperată în aproximativ doi ani şi jumătate – „în condiţii normale de derulare a businessului”, spun reprezentanţii afacerii. „Cu partenerul nostru francizat va fi un parteneriat real, suntem aproape de acesta şi chiar împreună în alegerea  locaţiei, negocierea contractului cu proprietarul, formarea profesională a angajaţilor şi ajutor în gestionarea magazinului. Vom considera întotdeauna francizatul nostru ca făcând parte din grupul Meli Melo şi de aceea vom fi aproape de el de câte ori este nevoie”, descrie Dumas colaborarea cu francizaţii companiei.

    CV de francizat Meli Melo
    1.Partener atras de comerţ, de preferat cu experienţă în retail, dar nu obligatoriu;
    2.Să poată susţine costul unei francize, care variază în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de aranjare conform standardelor companiei;
    3.Spaţiul unde se va deschide magazinul Meli Melo – Paris trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 40 şi 80 de metri pătraţi.
    4.Într-o primă etapă de colaborare, se semnează contractul între francizat şi se percepe o taxă de franciză de 5.000 de euro, incluşi în estimarea investiţiei iniţiale. În acelaşi timp se semnează şi contractul de închiriere cu centrul comercial sau magazinul pietonal şi se elaborează un plan de deschidere.

  • După ce a fost nevoit să îşi vândă casa pentru a porni propria afacere, a transformat un simplu magazin într-o afacere de miliarde de dolari

    Richard Michael Schulze, fondatorul retailerului de electronice şi electrocasnice Best Buy, s-a născut în ianuarie 1941 în Saint Paul, Minnesota. După ce a abandonat liceul, s-a înrolat în forţele aeriene ale Statelor Unite, iar mai târziu a lucrat ca agent de vânzări pentru o companie de produse electronice.
    În 1966 el şi-a ipotecat casa pentru a fonda în Saint Paul un magazin de echipamente audio numit Sound of Music. Afacerea s-a extins rapid, prin deschiderea a încă opt unităţi.
    După ce o tornadă a distrus unul dintre magazine, o altă unitate a atras un număr mare de clienţi prin prisma preţurilor mici. Vânzările au crescut rapid, iar antreprenorul a decis să redenumească businessul Best Buy. În urma acestui pas, compania a inaugurat o serie de magazine deschise în spaţii mari, de peste 1.500 mp, cu preţuri mici şi cu un buget generos alocat promovării. Noul format de business a devenit foarte popular şi, datorită cererii în creştere pentru bunuri electronice, lanţul a crescut până în 1989 la 40 de unităţi.
    A urmat o extindere a gamei de produse Best Buy, iar în ofertă au fost incluse produse software şi hardware, muzică şi filme. În 1994 el a crescut spaţiul magazinelor până la 4.000-5.000 mp. În 1995 lanţul a înregistrat vânzări de 5 miliarde de dolari în cele 155 de unităţi; un an mai târziu Schulze a decis să introducă în oferta magazinului şi aparate şi ustensile de bucătărie.
    În mai 2012 fondatorul Best Buy a anunţat că se retrage din funcţia de preşedinte al companiei după ce, în urma unei investigaţii, s-a descoperit că ştia despre relaţia pe care CEO-ul Best Buy o avea cu una dintre angajate şi totuşi nu a anunţat comisia de audit despre această situaţie.
    În acelaşi an, pe 6 august, el a anunţat că intenţionează să cumpere businessul la licitaţie, în acel moment deţinând doar 20% din companie. Acest lucru a determinat o creştere uşoară a preţurilor acţiunilor Best Buy. Până la sfârşitul lui februarie 2013 discuţiile dintre reprezentanţii businessului şi antreprenor se încheiaseră.
    Alături de doi investitori privaţi, el a încercat să obţină trei locuri de consiliu în schimbul achiziţionării unui pachet minoritar în companie. Cu toate acestea, nu a reuşit să strângă banii necesari. Pe 25 martie 2013 Best Buy a anunţat că Richard Schulze se va realătura companiei cu un nou titlu: preşedinte emerit. De-a lungul carierei sale, meritele i-au fost recunoscute inclusiv de autorităţi: pe 9 noiembrie 1991 guvernatorul Minnesotei, Arne Carlson, a instaurat o zi numită Richard M. Schulze Day. În 2000, antreprenorul a donat 50 de milioane de dolari Universităţii St. Thomas, cea mai mare donaţie din Minnesota făcută până la vremea aceea unei universităţi. Banii au contribuit la deschiderea unei facultăţi de drept şi a unei şcoli de antreprenoriat. El a primit din partea universităţii o diplomă onorifică. Schulze a fost căsătorit cu Sandra J. până la moartea acesteia, în 2001, cei doi având patru copii. Ulterior, antreprenorul s-a recăsătorit cu Maureen. Astăzi cuplul locuieşte în Naples, Florida. Fondatorul Best Buy are o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 3,8 miliarde de lei. În prezent, compania are 997 de locaţii, o echipă de 125.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 42 de miliarde de dolari.