Printre acestea, poate cea mai impresionantă ofertă vine de la producătorul de bijuterii de lux Tiffany’s, care a anunţat un calendar de Advent în ediţie limitată de doar patru exemplare, scrie CNN. Calendarul costă 112.000 de dolari, este asamblat manual şi cântăreşte peste 160 de kilograme la livrare. Înalt de 1,2 metri, acesta imită la aspect magazinul principal de pe Fifth Avenue de la New York al companiei, iar la capitolul surprize în cele 24 de sertăraşe care reprezintă zilele de la 1 decembrie până la Crăciun se vor găsi produse Tiffany, printre care un cârlig de rufe, o muzicuţă din argint, bijuterii cu diamante sau o podoabă de Crăciun.
Tag: lux
-
Cum să vinzi lux în România
„Piaţa produselor de lux din România este problematică pentru că trebuie să te bazezi pe clienţii interni. Spre exemplu, la Milano, Paris, Praga, Varşovia vin şi foarte mulţi turişti străini care consumă produse de lux, or în România aceşti turişti nu reprezintă nici măcar 1% din vânzare. Nu există o piaţă a turiştilor străini care cumpără branduri de lux în România, de aceea clienţii interni sunt importanţi pentru noi”, spune Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex.
Anul trecut, acesta a ajuns la afaceri de 2,8 milioane de euro, iar previziunile pentru anul acesta vizează o cifră de peste 4 milioane de euro, potrivit fraţilor Shlomi şi Michael Tetruashvili. Cei doi fraţi administrează şi magazinele DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi din galeria hotelului Marriott din Capitală.Într-o piaţă unde puterea de cumpărare este limitată de nivelul salarial, industria fashion de lux a cunoscut o dezvoltare în timp mai puţin sesizabilă, cu multe magazine de lux care se deschideau şi se închideau peste noapte. Fraţii Tetruashvili spun însă că dacă urmezi anumiţi paşi şi dacă ajungi să creezi o relaţie cu clienţii, atunci poţi rezista pe piaţă ani la rând şi te poţi dezvolta armonios.
„Noi ne bazăm pe clienţii interni, dar pentru a te baza pe ei şi pentru a îi face să se întoarcă trebuie să ai mare grijă cum te comporţi cu ei. Noi nu oferim doar produsul, ci şi servicii de croitorie (dacă au nevoie de modificări la anumite haine), dacă au nevoie să trimitem comenzile în anumite locaţii o facem, vorbim cu ei după ce primesc comanda pentru a ne asigura că este totul bine”, explică Shlomi Tetruashvili. Şi la comenzile online încearcă să afle cât mai multe detalii despre client (înălţime, greutate) pentru a evita retururile. „În România trebuie să oferi o experienţă frumoasă clientului pentru ca el să revină în magazin. Din 100 de clienţi 99 se întorc la noi. Pe asta ne bazăm”, adaugă el. De asemenea, crede că un element important în industria fashion de lux este să ai toate procesele – de distribuţie, furnizare, vânzare, livrare – puse la punct şi să fii transparent cu toţi cei care completează lanţul până la vânzarea finală, inclusiv cu clientul final.
„Eu lucrez în acest domeniu de 20 de ani. Din experienţa mea pot spune că este foarte important să fii corect şi să ai continuitate, asta se vede pe termen lung, este un lucru esenţial într-o astfel de afacere. Dacă nu ai continuitate, transparenţă şi nu eşti sincer cu clienţii, furnizorii, angajaţii, nu o să meargă niciodată. Totul trebuie să meargă ca uns pentru a putea vinde lux”, explică Shlomi Tetruashvili.
El oferă exemplul brandului de fashion franţuzesc Louis Vuitton (LV), care, potrivit lui, ştie să vândă lux mai bine decât italienii.Pe piaţa locală, brandul este prezent cu un magazin deschis în galeria Marriott, unde se află şi cele două magazine în franciză – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi. „Când trec pe acolo şi mă uit la magazinul LV mă întreb mereu dacă este LV sau Mega Image, pentru că mereu sunt cozi la ei în magazin, lumea cumpără mult de la ei deşi au produse scumpe”, observă Shlomi. De asemenea, importantă este şi experienţa pe care o au cei care vând branduri de lux, pentru că trebuie să ştie cum să abordeze clientul final pentru ca acesta să-i cumpere produsele.
„Indiferent dacă vinzi o bluză de 30 de euro sau una de 300 de euro, trebuie să ştii cum să abordezi clientul şi cum să îţi vinzi marfa.”
Două elemente care au avut un impact pozitiv pe piaţa brandurilor de lux din România sunt măririle salariale care au avut loc în ultimii ani – aproape un milion de angajaţi câştigă echivalentul a peste 1.000 de euro brut pe lună, reprezentând 17% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de salariaţi activi, conform datelor Inspecţiei Muncii – dar şi migrarea oamenilor de orice vârstă de pe reţeaua de socializare Facebook pe reţeaua Instagram, spune cofondatorul Capodopera by Elis.„Faptul că au crescut veniturile a ajutat mult industria de fashion de lux. Dar tot ce ţine de lifestyle a schimbat foarte mult consumul de lux pe piaţa locală. Acesta este şi motivul pentru care în ultimii doi ani este cerere mai mare la branduri de lux decât la branduri clasice, pe care le găseşti în mall. Dacă înainte lumea era atentă la tot ce înseamnă modele, croieli, calitate, materiale, voiau să îi ajuţi să găsească o cămaşă, un sacou sau o pereche de adidaşi, de doi ani, de când a început lumea să stea mai mult pe Instagram şi de când influencerii schimbă rapid gusturile oamenilor, clienţii vin direct hotărâţi să cumpere anumite articole pe care le-au văzut în postările anumitor trendsetteri pe care îi urmăresc pe Instagram. Acum lumea caută anumite branduri care sunt purtate de trendsetteri. Înainte oamenii se îmbrăcau cu ceea ce li se potrivea”, observă Shlomi Tetruashvili.
El mai spune că pentru a putea dezvolta un brand de lux trebuie să urmezi tendinţele pieţei şi să creşti împreună cu cerinţele clienţilor, care sunt foarte schimbătoare. De altfel, una dintre problemele industriei fashion de lux este reprezentată de schimbările de trend dese şi rapide, astfel că dacă antreprenorii din spatele businessurilor sunt atenţi doar la cifre şi la a face profit şi nu se mulează după trenduri şi după gusturile consumatorilor, ajung să îşi închidă afacerile şi să se retragă de pe piaţă.
„În ziua de astăzi, problema în acest business este că moda şi trendul se schimbă foarte repede. Dacă antreprenorii se uită doar la cifre şi nu au un contact stabil cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, pierd teren şi ajung la faliment. Trebuie să fii atent la tot lanţul. Înainte nu aveam prea mulţi clienţi în magazin, dar acum sunt zile în care magazinul este plin. Sunt copii de 14-15-16 ani care vin cu părinţii şi cumpără haine de la noi, înainte nu se întâmpla aşa ceva. Asta se întâmplă în ultimii doi ani. Eu cred că totul are legătură cu migrarea persoanelor spre reţeaua de socializare Instagram, care le schimbă perspectiva în ceea ce priveşte moda.”
Magazinul Capodopera by Elis a fost deschis de familia Tetruashvili în 2002, într-un spaţiu din centrul comercial Bucureşti Mall, când piaţa locală era sărăcăcioasă în tot ceea ce însemna articole de încălţăminte sau îmbrăcăminte de lux. În acel context, Eli Tetruashvili, tatăl fraţilor Shlomi şi Michael, care ulterior au dus businessul mai departe, a avut ideea de a deschide un magazin multibrand în Bucureşti. Eli Tetruashvili a fost croitor şi antreprenor, el croia şi producea haine pe care le vindea mai apoi în propriile magazine de stradă, povesteşte Shlomi Tetruashvili modul în care au descoperit pasiunea pentru acest domeniu. El spune că faptul că tatăl lui a lucrat în domeniu i-a ajutat foarte mult în gestionarea şi administrarea businessului pe care l-au moştenit.
„În 2002, când am deschis Capodopera, nu erau branduri de lux pe piaţa din Bucureşti. Tatăl nostru a avut ideea de a face acest magazin. Este un business de familie şi aşa sper să rămână, avem şi noi copii mai mari şi sperăm să îl dezvolte frumos. De la tatăl nostru am avut toată expertiza, informaţiile necesare să ducem acest business mai departe şi să îl dezvoltăm.”
Cofondatorul a povestit că au mutat locaţia magazinului pe Bulevardul Unirii deoarece chiria în mall era mult prea ridicată şi, în plus, un business care vinde branduri de lux nu se pretează să fie localizat într-un mall, pentru că nu acolo sunt potenţialii săi consumatori.
„Dacă ai un produs mai scump nu poţi să stai într-un mall, pentru că lumea care merge în mall nu cumpără o pereche de adidaşi care costă 400-500 de euro. Nicăieri în lume nu se va întâmpla asta, cu un astfel de produs trebuie să fii pe stradă, acolo se pretează un astfel de business.”
Astfel, magazinul Capodopera by Elis se află astăzi pe bulevardul Unirii, într-un spaţiu ce se întinde pe 800 mp, din care 100 mp sunt dedicaţi articolelor pentru femei şi restul de 700 mp pentru bărbaţi. „Am văzut că este loc pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru bărbaţi; sunt şanse mari să faci profit mai mare cu produse pentru bărbaţi decât pentru femei, pentru că femeile aveau deja o piaţă a lor. Femeile chiar dacă au sau nu bani au de unde să aleagă, ele pot să se îmbrace de la Zara sau de la alte branduri care nu sunt de lux, dar să aibă un accesoriu mai scump, o geantă care se vede, nu toată ţinuta. În schimb, bărbaţii cumpără mai rar, dar cumpără toată ţinuta de la branduri de lux şi astfel ne-am decis să mergem pe această nişă.”De altfel, proprietarii magazinului Capodopera by Elis spun că peste 90% din vânzare are loc în magazin, site-ul generând doar 5% din cifra de afaceri, ceea ce le arată că este loc de creştere şi în mediul online. „Aproape toată vânzarea se face în magazin. Cred că 95% din vânzări au loc în magazin şi doar 5% prin intermediul site-ului, ceea ce înseamnă că este loc de creştere şi în mediul online, şi în cel offline. Avem clienţi care vin în Bucureşti din Constanţa, Sighetu Marmaţiei, Iaşi, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Sighişoara special pentru a face cumpărături de la noi”, a adăugat Shlomi Tetruashvili.
Astfel, planurile de dezvoltare ale celor doi fraţi care se află la conducerea companiei vizează investiţii în online şi deschiderea celui de-al doilea magazin multibrand Capodopera by Elis în zona de nord a Capitalei (care are ca termen de livrare şi deschidere anul 2021, printr-o investiţie ce se încadrează între 500.000 de euro şi un milion de euro). Pe termen lung, pentru că aproximativ 50% din vânzări sunt generate de clienţi din alte oraşe decât Bucureşti, cei doi proprietari au în plan să deschidă magazine multibrand şi în alte oraşe din ţară, precum Iaşi, Cluj, Timişoara.
„Pe termen scurt avem în plan deschiderea magazinului din zona de nord a Bucureştiului – care se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp – şi să investim în mediul online, iar pe termen mediu şi lung (peste 2-3 ani) avem în plan să mai deschidem magazine multibrand şi în alte oraşe dezvoltate şi depărtate de Bucureşti, precum Iaşi, Cluj, Timişoara”, a spus Shlomi Tetruashvili.
În ceea ce priveşte trendul pieţei, Shlomi spune că pieţele emergente precum România şi Polonia au potenţial de creştere în continuare, dar sunt şi expuse la mai multe riscuri. Iar în ceea ce priveşte afacerile companiei pe care o gestionează, Elis Group Impex, cei doi antreprenori estimează afaceri de peste 4 milioane de euro la final de an 2019, în creştere cu aproximativ 45% faţă de anul trecut, când compania a înregistrat afaceri de 2,8 milioane de euro.
„Am încheiat anul 2017 cu 2,2 milioane de euro, în 2018 am înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 milioane de euro, iar anul acesta vom ajunge la 4 milioane de euro”, a conchis Shlomi Tetruashvili. -
Genţi de lux pentru zile negre
Genţile scumpe urmează acelaşi traseu ca şi pantofii sport, căutaţi de colecţionari pentru valoarea lor de investiţie, scrie New York Times. Pentru aceştia din urmă există deja o platformă online care funcţionează ca o bursă, StockX, care s-a extins însă şi în domeniul accesoriilor de lux, cum ar fi genţile. O altă platformă online pentru genţi de lux este Rebag, întemeiată în 2014, care însă nu pune vânzătorii în legătură directă cu cumpărătorii, ci preferă să cumpere şi să revândă celor interesaţi. Rebag are chiar şi un index, Clair (Comprehensive Luxury Appraisal Index), care arată deţinătorilor de astfel de accesorii de lux cât ar putea obţine pe loc dacă s-ar decide să vândă.
Mărcile cele mai sigure pentru investiţii în genţi, conform fondatorului Rebag, Charles Gorra, sunt Hermès, Chanel, Vuitton, Gucci şi Yves Saint Laurent, iar o altă investiţie bună o reprezintă Bottega Veneta, urmată de Prada, Fendi şi Valentino.
O tendinţă care se remarcă însă în materie de genţi de lux este că nu se mai cumpără la fel de mult pe bază de impuls, ci în funcţie de utilitate. În SUA, de exemplu, au crescut vânzările de rucsacuri, dar şi de genţi care pot fi purtate agăţate de umăr sau de-a curmezişul, precum cele de poştaş, în dauna celor agăţate de braţ, deoarece femeile vor să aibă mâinile libere. Totodată, pe rafturile colecţionarilor îşi fac loc şi mărci mai mici, ca Fontana Milano, Wandlers au Hunting Season.
-
Ce poate să facă un scaun de 20.000 de euro
Din colaborarea cu designerul industrial Ron Arad a apărut un scaun de sufragerie, denumit AKO, inspirat de un produs din oferta retailerului. AKO arată la interior ca un scaun obişnuit, protejat însă pe trei părţi de o învelitoare din oţel inoxidabil şi cupru, care-şi schimbă nuanţa de culoare în funcţie de cum cade lumina. Scaunul, care marchează cea de a douăzecea aniversare a retailerului, a fost produs într-o serie limitată de 10 bucăţi, colecţionarii trebuind să se despartă de circa 20.000 de euro pentru a achiziţiona unul, conform The Telegraph.
-
Americanii de la Blackstone, care au intrat anul acesta în Superbet pe piaţa locală, cumpără faimosul resort de lux Bellagio din Las Vegas cu 4,2 miliarde dolari
Fondul american de investiţii Blackstone Group, care a cumpărat anul acesta un pachet minoritar în compania Superbet, intrând astfel pe piaţa locală, a ajuns la un acord cu MGM Resorts International, pentru achiziţia resortului de lux Bellagio din Las Vegas, într-o tranzacţie de circa 4,25 miliarde dolari, potrivit Bloomberg.
În cadrul tranzacţiei, MGM Resorts va continua să opereze proprietatea sub un aranjament de tip leasing.
MGM, o companie de cazinouri, a mai anunţat săptămâna aceasta că va vinde proprietatea Circus Circus, împreună cu un teren adiacent de circa 47 de acri (190.200 mp), către mogulul imobiliar Phil Ruffin, într-o tranzacţie de 825 milioane dolari.
Fondul american de investiţii Blackstone, care are în administrare active de peste 450 miliarde euro (500 mld. dolari) , aproape de două ori cât PIB-ul României, a preluat în primăvară un pachet minoritar de acţiuni în grupul Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România, într-o tranzacţie de 175 milioane euro.
Potrivit Reuters, Blackstone Real Estate Income Trust, parte din grupul Blackstone, va achiziţiona Bellagio într-un joint venture de 95%-5% cu MGM şi o va închiria înapoi către compania de cazinouri cu o chirie anuală de 245 milioane dolari.
Decizia MGM vine după ce compania a decis să îşi schimbe structura portofoliului pentru a diminua datoriile de 15 miliarde de dolari pe carele avea compania de cazionuri în decembrie 2018.
Tranzacţia Bellagio ar urma să fie încheiată în T4 2019.
-
Cum se poate transforma un copac într-un spaţiu de cazare de lux
Se întâmplă şi ca o astfel de căsuţă să pornească drept spaţiu de relaxare şi apoi să fie transformată în altceva, ca în cazul celei deţinute de o artistă ceramistă americană, Raina J. Lee. Desemnată iniţial loc de citit, căsuţa la care nu se poate ajunge decât pe un pod suspendat cu balustrade de funie, de pe proprietatea acesteia din Los Angeles, a trecut printr-o transformare în momentul în care proprietara şi-a dat seama că nu mai are suficient spaţiu în casă pentru creaţiile sale, scrie New York Times.
Cu ajutorul soţului său, architect de meserie, aceasta a adăugat rafturi speciale pe care să-şi poată înşira lucrările de ceramică pentru a a le arăta celor interesaţi, reuşind astfel să-şi asigure un spaţiu de prezentare fără a mai fi nevoie să închirieze unul pe undeva. Mai mult, din când în când, expoziţia de ceramică din copac este şi cu vânzare, doritorii putând pleca acasă cu obiectele care le-au plăcut.
-
Se poartă whisky. Pe pereţi
Mai mult, whisky-ul atrage colecţionari din rândul persoanelor tinere, ba chiar şi femei. Cum whiskyul nu are nevoie de aceleaşi condiţii atente de depozitare ca vinul, el este mai uşor de expus, necesitând doar un perete liber, afirmă experţii în băuturi alcoolice.
Colecţionarii trebuie să fie atenţi să nu ţină sticlele culcate pe raft, ci în picioare, să nu le ţină prea aproape de surse de căldură sau ferestre, iar dacă preferă carafe de cristal pentru frumuseţea lor să nu pună în ele mai mult decât se va consuma într-o seară şi, bineînţeles, să găsească şi designerul potrivit pentru vitrina de whisky – şi barul aferent – dacă se doreşte.
Dacă spaţiul permite, se amenajează zona de whisky, care poate ajunge un adevărat muzeu al acestei licori, pe lângă zone de relaxare unde cei ai casei pot juca pocher sau alte jocuri, iar cei care-şi doresc o colecţie, dar nu dispun de spaţiul necesar, pot opta pentru sticluţele miniaturale. Acestea, spune proprietarul unui intermediar de whisky online, The Whisky Exchange, pot ajunge să coste şi 3.000 de lire sterline, dar sunt mai uşor de potrivit într-o vitrină.U
-
Bogaţii încep să îşi închidă portofelele, cel mai nou semn că recesiunea este aproape: Imobiliarele de lux înregistrează cel mai slab an de la criza financiară până în prezent, în timp ce vânzările maşinilor şi obiectelor de lux au resimţit de asemena scăderi
Mai multe semne ale unei posibile crize financiare au fost remarcate într-o analiză CNBC. Sectorul de imobiliare high-end înregistrează cele mai slabe vânzări de la criza financiară încoace.
Retailerii de lux abia concurează pe o piaţă în care Walmart şi Target aplică discounturi şi prosperă.
Cele mai scumpe maşini au decăzut la licitaţiile Pebble Beach din această lună, iar vânzările de obiecte de artă au înregistrat, de asemenea scăderi, în 2019, pentru prima oară după ani buni.
Imobiliarele de lux înregistrează cel mai slab an de la criza financiară, pieţe precum Manhattan au înregistrat al şaselea trimestru consecutiv de scădere a vânzărilor. Potrivit Redfin, vânzările de imobile cu un preţ mai mare de 1,5 milioane de dolari au scăzut cu 5% în SUA în trimestrul al doilea. Conacurile nevândute şi penthouse-urile sunt tot mai multe în SUA, în special Aspen, Colorado şi Hamptons, New York.
-
Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?
Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.
Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci.
Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.
Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.
Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.
Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.
De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.
Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.
În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.
Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.
-
Producţie locală sau branduri în regim de franciză – ce preferă antreprenorii români?
Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.
Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci.
Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.
Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.
Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.
Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.
De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.
Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.
În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.
Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.
Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.