BusinessMagazin

Tag: LTE

  • Topul celor 40 cei mai inteligenţi oameni din istorie. Einstein este pe locul doi

    Un grup format din cei mai inteligenţi oameni din lume au ajutat omenirea de-a lungul timpului Recent, inginerul din Chicago Libb Thima a realizat o listă a persoanelor care au schimbat lumea.

    Din listă lipsesc, însă, Charles Darwin şi Stephen Hawking. Alte persoane consideră că inteligenţa lui Shakespeare nu poate fi comparată cu cea a lui Marie Curie. În listă sunt incluse personalităţile cu o rată a IQ-ului peste 200.

    Deoarece în timpul lui Nicolaus Copernicus nu existau testele pentru măsurarea IQ-ului, Thims a utilizat metodologia COX pentru a prezice IQ-ul personalităţilor istorice.

    Potrivit lui Thima, Johann Goethe este cel mai deştept om din istorie, cu un IQ între 210-225. Acesta a creat prima teorie a evoluţiei, de asemenea a pus bazele chimiei şi a fost un geniu literar, abilitate reflectată în opera ,,Faust”.

    Recunoscutul fizician şi creatorul teoriei relativităţii Albert Einstein este al doilea cel mai inteligent om din istorie, cu un IQ între 160-225.

    Pe locul trei se clasează Leonardo da Vinci, pictorul renascentist, arhitect, muzician, matematician, care a realizat portretul Mona Lisei şi şi-a imaginat elicoptere înainte ca acestea să fie inventate.

    În acest top se află şi un striper, dar şi omul care a realizat crima perfectă

     

  • TP-LINK intră pe noi segmente de piaţă: prize inteligente şi boxe portabile

    TP-LINK îşi extinde portofoliul de produse disponibile pe piaţa din România cu dispozitive pentru locuinţe inteligente cum este cazul prizei cu Wi-Fi HS110, produse audio – boxa portabilă cu Bluetooth Groovi Ripple şi routerul 4G LTE Wi-Fi avansat – M7300.

    Priza inteligentă HS110 poate fi controlată de la distanţă cu ajutorul smartphone-ului, prin aplicaţia Kasa. Astfel, orice dispozitiv electric sau electronic conectat la priza electrică inteligentă poate fi pornit/oprit în timp real sau la anumite ore prin funcţia de programare. Totodată, permite monitorizarea consumului de energie şi optimizarea acestuia prin faptul că oferă informaţii detaliate legate de intervalele în care au fost dispozitivele conectate în priza inteligentă şi cât aconsumat fiecare. Nu în ultimul rând, dispozitivul este compatibil cu Amazon Echo, aplicaţie ce permite controlul vocal al dispozitivului. Priza este disponibilă în magazine la preţul recomandat de 149 de lei (TVA inclus).

    TP-LINK anunţă, de asemenea, disponibilitatea primei boxe audio portabile din portofoliul său – Groovi Ripple are o putere de 4W şi foloseşte tehnologia RealSound. Boxa are un acumulator Li-Ion cu o capacitate de 750mAh ce asigură o autonomie de până la 4 ore şi se reîncărcă prin micro-USB în aproximativ două ore. Boxa se conectează la smartphone sau orice alt dispozitiv mobil prin tehnologia Bluetooth 4.0, redând conţinutul audio de la o distanţă de până la 20 de metri. Boxa poate fi achiziţionată din magazinele de profil la preţul recomandat de 199 de lei (TVA inclus).

    Compania adaugă un nou dispozitiv la gama MiFi – routerul 4G LTE avansat, compatibil cu toate frecvenţele 4G utilizate de operatorii din România (inclusiv TDD/2600 MHz/banda 38 şi FDD), capabil de rate de download de până la 150Mbps. Dispozitivul are un acumulator de 2000mAh care îi asigură o autonomie de până la 10 ore pentru a partaja conexiunea cu până la 11 dispozitive(10 Wi-Fi + 1 prin cablu USB). Dispozitivul este prevăzut cu slot pentru card microSD de până la 32GB. Produsul este disponibil la preţul recomandat de 570 de lei (TVA inclus).


     

  • Huawei şi Ericsson continuă Acordul global reciproc de utilizare a brevetelor de invenţii

    Contractul include o licenţă reciprocă de utilizare, ce acoperă brevetele wireless standard esenţiale ale ambelor companii (inclusiv standardele de telefonie mobilă GSM, UMTS şi LTE). În cadrul acordului, ambele companii au posibilitatea de a accesa şi implementa, la nivel global, brevetele şi tehnologiile standard esenţiale ale companiei-partenere.

    Drept parte din acordul reînnoit, Huawei va continua plăţile datorate în urma utilizării drepturilor de proprietate intelectuală către Ericsson, pe baza vânzărilor effective, începând cu 2016. Alte detalii ale acordului sunt confidenţiale.

    Compania chineză Huawei Techno­logies Co. a livrat în 2015 peste 100 de milioane de smartphone-uri după ce a reuşit să-şi extindă prezenţa pe seg­men­tul premium al pieţei, ajungând astfel al treilea mare jucător de pe această piaţă, du­­pă Samsung şi Apple, scrie Blooomberg.

    Huawei, care a lansat primul său telefon cu sistem de operare Google Android în 2009 pentru a-şi completa businessul de echipamente şi servicii pentru operatorii de telecom, a înregistrat în acest an o creştere cu 33% a livrărilor, pe fondul eforturilor susţinute de a-şi mări cota pe pieţele din SUA şi Europa, pe lân­gă China. Expansiunea pe pieţele externe este crucială pentru Huawei în con­di­ţiile în care piaţa de „acasă“ a încetinit.

  • Utilizatorii de smartphone vor acces la apeluri de voce şi video prin Wi-Fi şi LTE

    Noile tehnologii, precum dispozitivele purtabile, casele şi automobilele inteligente şi IoT (Internetul Lucrurilor) vor schimba în viitor modul în care utilizatorii de smartphone folosesc serviciile oferite de operatori şi interacţionează cu dispozitivele mobile, potrivit unui studiu realizat de Alcatel-Lucent (Euronext Paris şi NYSE: ALU).

    În prezent, utilizatorii de smartphone sunt tot mai interesaţi de posibilitatea de a realiza apeluri de voce şi video de foarte bună calitate prin Wi-Fi şi LTE.

    Abundenţa de companii care oferă aplicaţii pentru smartphone a dus la o o scădere a veniturilor rezultate din serviciile de voce şi mesagerie. Pentru a contracara acest trend şi pentru a permite companiilor de telefonie mobilă să îşi crească afacerile prin oferte inovative, Alcatel-Lucent, în colaborare cu Penn Schoen Berland (consultanţă bazată pe cercetare), a realizat o analiză amănunţită pentru a identifica serviciile noi pe care utilizatorii de smartphone le doresc, precum şi aşteptările acestora.  Rezultatele au fost grupate într-o serie de rapoarte cu titlul „5,504 utilizatori de smartphone nu au cum să se înşele – 7 oportunităţi noi pentru serviciile de telefonie mobilă”.

    În cele şapte rapoarte, Alcatel-Lucent oferă informaţii despre creşterea în viitor a cererii pentru servicii de voce, mesagerie şi apeluri video şi viitoarele inovaţii în domeniul serviciilor de comunicaţii care vizează utilizatorii, dispozitivele purtabile, casele şi maşinile inteligente. De asemenea rapoartele relevă noi modalităţi prin care companiile de telefonie mobilă pot interacţiona cu utilizatorii de smartphone. Rapoartele cuprind şi recomandări clare, adaptate fiecărui segment demografic  pe care furnizorii de servicii de telefonie mobilă le pot folosi pentru a a-şi creşte veniturile prin oferte diferenţiate, adaptate unor categorii diverse de utilizatori.

    Principalele concluzii ale studiului:

    Peste 30% dintre americani se aşteaptă să realizeze apeluri de voce mai multe sau de durată mai mare, utilizând protocolul de comunicaţii VoLTE;

    Aproximativ jumătate dintre respondenţii din SUA şi UK şi 80% dintre cei din Brazilia estimează că vor realiza mai multe apeluri video în următorii 5 ani;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Brazilia, SUA şi UK s-au arătat interesaţi de interacţiuni cu companiile cu ajutorul apelurilor video;

    Între 78% si 97% dintre respondenţi au declarat că ar prefera apelurile prin Wi-Fi dacă acestea ar fi oferite de operatori. Această preferinţă e motivată de existenţa zonelor cu acoperire slabă în Brazilia, Marea Britanie şi SUA şi de numărul limitat de minute din planul tarifar în Japonia;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Japonia, Marea Britanie şi SUA s-au arătat dispuşi să platească pentru servicii de comunicaţii iniţiate de terminale conectate la IoT, acest procent fiind şi mai mare în Brazilia.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.500 de utilizatori de smartphone, în Brazilia, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

  • Alcatel-Lucent investeşte 200.000 de euro într-un laborator LTE în cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara

    Acest proiect este parte a unei colaborări de peste 20 de ani între Alcatel-Lucent şi Universităţile din Timişoara, prin intermediul cărora studenţilor li se oferă acces la cursuri şi tehnologii aliniate tendinţelor actuale.

     „Odată cu deschiderea Laboratorului LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara şi având acces la cele mai noi echipamente şi tehnologii, studenţilor şi profesorilor li se oferă oportunităţi de dezvoltare în linie cu cerinţele pieţei de telecomunicaţii”, declară Eugen Şerbănescu, Director General Alcatel-Lucent România.  

     Laboratorul LTE din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara a fost conceput ca un spaţiu educaţional ce va fi folosit de către cei care studiază principiile de comunicaţii mobile cu accent pe principiile generale de funcţionare a standardului LTE 4G, precum şi studenţii care urmează cursul de Reţele Metropolitane LTE. Laboratorul este dotat cu o platformă completă ce le va oferi studenţilor ocazia să experimenteze toate principiile de funcţionare reale ale standardului.
     

  • Pe care părţi ale corpului ataşăm dispozitive electronice?

    În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.

    Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.

    O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.

    Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.

    Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.

  • Iñaki Berroeta, şeful Vodafone România, părăseşte compania la 1 martie

    El îl va înlocui în această funcţie pe pe Bill Morrow, ce urmează să preia conducerea NBN Co (National Broadband Network),  compania care dezvoltă reţeaua naţională de internet în bandă largă a Australiei.

    “Sub conducerea d-lui Berroeta, Vodafone România a dezvoltat compania şi a ameliorat profitabilitatea pe o piaţă extrem de competitivă, în condiţii economice dure”, a comunicat Vodafone. “El a condus cu succes demersul Vodafone România de a reînnoi şi prelua licenţele de folosire a frecvenţelor radio pentru comunicaţii mobile de voce şi date până în 2029 şi de a poziţiona compania ca primul operator de telefonie mobilă care oferă servicii LTE.”

    Citiţi aici povestea licitaţiilor pentru spectrul radio

    “Iñaki este perfect pentru echipa din Australia, iar istoricul său profesional îl recomandă pentru a conduce Vodafone Australia în cursul etapei strategice de evoluţie din următorii trei ani. Numirea lui dovedeşte angajamentul grupului Vodafone şi al Hutchison Whampoa pentru dezvoltarea de competenţe la nivel global şi pentru a plasa oamenii potriviţi la locul potrivit”, a declarat Bill Morrow.

    Spaniolul Iñaki Berroeta, 47 de ani, a fost numit CEO al Vodafone România în decembrie 2010, după un mandat de trei ani în fruntea Vodafone Malta. El a înlocuit-o atunci în funcţie pe Liliana Solomon, cea care condusese timp de cinci ani operaţiunile din România ale grupului britanic.

    Citiţi aici planurile lui Berroeta anunţate după numirea la conducerea Vodafone România

    În fiecare dintre cei trei ani în care s-a aflat la cârma Vodafone România, Iñaki Berroeta a fost inclus în topul celor mai admiraţi 100 de CEO din România.

    Citiţi aici sfaturile lui Iñaki Berroeta pentru tinerii manageri

    El a fost unul dintre primii angajaţi ai companiei care urma să devină Vodafone, alăturându-se echipei în anul 1995, când Vodafone Spania funcţiona încă sub brand-ul Airtel Movil.

    Citiţi aici biografia lui Iñaki Berroeta

    Vodafone România este al doilea jucător pe piaţa românească de telefonie mobilă, cu afaceri de 769 mil. euro în anul fiscal precedent şi 3.500 de angajaţi. În primul semestru al anului fiscal curent (perioada aprilie – septembrie 2013), compania a înregistrat venituri din servicii de 352,9 milioane euro, în scădere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Compania avea 8.182.923 de clienţi la 30 septembrie 2013, în creştere cu 308.703 faţă de finele lunii septembrie 2012. Veniturile din date mobile au crescut cu 31,9% în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Citiţi aici principalele obiective ale Vodafone România pentru 2014

    Vodafone Australia, care a fuzionat cu Hutchison în 2009, este al treilea operator de telefonie mobilă din ţară, după Telstra şi Optus.

    Vodafone Group Plc. este unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienţi la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.

  • De ce au plătit cei trei giganţi din telefonia mobilă locală sute de milioane de euro statului român

    Companiile de telecomunicaţii din România investesc anual o sumă totală care variază între 400 şi 500 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocate achiziţiilor de echipamente. Va fi 2014 anul în care cea mai mare parte din această sumă va fi alocată echipamentelor 4G? Reprezentanţii locali ai giganţilor Alcatel Lucent (Franţa), Ericsson (Suedia) şi Huawei (China), care sunt şi cei mai mari jucători locali de pe piaţa de echipamente şi servicii dedicate operatorilor de telecomunicaţii, văd în nuanţe optimiste anul 2014, fără a paria însă pe o evoluţie spectaculos-pozitivă a pieţei.

    Ce este diferit în 2014 faţă de 2012 şi 2013? Dacă în primii doi ani menţionaţi Cosmote, Orange şi Vodafone au lansat servicii de date 4G folosind exclusiv spectrul radio pe care îl deţineau deja, realizând astfel complicate operaţiuni de eficientizare a utilizării spectrului radio pentru a face loc şi demonstraţiei LTE pe lângă toate serviciile deja existente, cu compromisuri în acoperire şi viteză, în aprilie 2014 cele trei companii vor intra în posesia noilor licenţe radio, ieşind astfel din zona de restricţii în care s-au aflat până acum.

    Având dintr-o dată la dispoziţie benzi dedicate tehnologiilor 4G, operatorii vor putea extinde acoperirea serviciilor de date şi mări viteza fără a fi nevoiţi să mai restrângă capacitatea de reţea alocată altor servicii.

    Însă dacă operatorii vor avea posibilitatea de a investi pentru a exploata la deplină capacitate tehnologia 4G, aceasta nu înseamnă că şi contextul economic, puterea de cumpărare şi impactul negativ al reglementărilor locale şi europene nu vor mai fi luate în calcul de grupurile de telecomunicaţii.

    Unul dintre cele mai importante subiecte aflate încă în discuţie şi care va cântări greu în decizia finală a operatorilor în ce priveşte bugetele de investiţii pentru 4G, este cel al evoluţiei tarifelor de interconectare pentru apelurile dintre reţelele companiilor de telecom, care sunt stabilite de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Urmând un ghid impus la nivelul UE, ANCOM se pregăteşte să impună o reducere drastică a acestor tarife, care ar putea diminua cu peste 200 de milioane de euro veniturile companiilor, reducând astfel atât încasările, cât şi profitabilitatea operatorilor.

    Curba de reducere a tarifelor nu este stabilită, cum nici data de intrare în vigoare a lor nu este încă bătută în cuie pentru 1 ianuarie 2014, păstrând astfel o zonă neclară în planurile companiilor pentru anul viitor. Dincolo de tema aridă, dar cu un puternic impact economic al interconectării, companiile de telecom nu vor aloca bugete exuberante investiţiilor în 4G câtă vreme acestea iau în calcul şi tarifele, şi veniturile mici ale clienţilor de pe această piaţă.

  • Samsung a prezentat Galaxy S4 mini

    „Am avut un nivel al cererii fără precedent pentru Galaxy S4, astfel încăt ne-am dorit să le oferim utilizatorilor mai multe opţiuni şi să facem dispozitivul mai uşor de purtat şi de folosit”, a declarat JK Shin, CEO şi preşedinte al diviziei IT & Mobile Communication Division din cadrul Samsung Electronics.

    Galaxy S4 mini are un ecran HD super AMOLED cu diagonala de 4,3 inci, procesor dual-core la 1,7 GHz şi cameră digitală de 8 megapixeli şi cântăreşte 107 grame. Telefonul mobil inteligent are aceleaşi caracteristici şi funcţii ca Galaxy S4, dar are dimensiuni mai reduse, potrivit oficialilor producătorului sud-coreean.

    Samsung nu a anunţat nici preţul dispozitivului şi nici data la care va fi lansat în magazine. Disponibil în două variante de culoare şi compatibil şi cu reţelele 4G/LTE, modelul Galaxy S4 mini va fi prezentat demonstrativ în cadrul unui eveniment susţinut pe 20 iunie la Londra, conform Samsung.

  • Vodafone comercializează tablete cu plata în rate

    Noile abonamente Internet Tab includ până la 5GB de trafic iniţial şi navigare nelimitată noaptea, la viteze 4G de până la 100 Mbps. precum şi acces gratuit la versiunea premium a aplicaţiei de stocare Vodafone Cloud şi la 43 de canale TV, prin aplicatia pentru mobil SeeNow susţinută de Vodafone.

    “Am lansat un portofoliu de abonamente pentru tablete ce include, pe lângă traficul de date, şi accep la serviciile Cloud şi TV. Fiecare client poate avea acces la tablete cu plata în rate, pe factura Vodafone, cu un avans ce începe de la zero euro”, a declarat Andrea Rossini, directorul consumer business unit din cadrul Vodafone România.

    Astfel, o tabletă Vodafone Smart Tab II 7 poate fi cumpărată cu un avans de 3 euro cu pachetul de Internet Tab Plus de 12 euro cu TVA pe lună, cost la care se mai adaugă o rată pe factură de 8 euro pe lună. Un Samsung Galaxy Note 10.1 LTE costă însă 150 de euro avans, la care se adaugă rate lunare de 20 de euro cu abonamentul Internet Tab Plus de 12 euro pe lună.

    Clienţii operatorului pot opta şi pentru plata în rate cu dobândă zero, prin intermediul cardului de credit emis de Raiffeisen Bank, UniCredit }iriac Bank, Credit Europe Bank sau Citibank România. |n acest caz, o tabletă Samsung Galaxy Note 10.1 LTE  cumpărată fără avans costă, împreună cu abonamentul Internet Tab Turbo de 18 euro cu TVA, 21,8 euro pe lună.