BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni

    Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.

    Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două  ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.

    Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.

    Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.

    „Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.

    După această declaraţie, într-o discuţie cu analiştii, Khosrowshahi a discutat pârghiile de care trebuie să se folosească Uber pentru a ajunge la profitabilitate.

    „Încercăm să ajungem la tarife mai mici prin intermediul tehnologiilor din piaţă, în loc să conducem creşterea businessului prin discounturile oferite”, spune CEO-ul, exemplificând cu o încercare de a trece de la reduceri masive la curse către un model care le permite utilizatorilor să plătească tarife mai mici în schimbul unui timp de aşteptare mai lung – un model aplicat şi de gigantul Amazon pe livrări.

    Khosrowshahi reiterează ideea că priorităţile companiei sunt acum eficienţa şi profitabilitate, în timp ce până acum prioritatea a fost creşterea rapidă.

    „Cu siguranţă acela a fost setul potrivit de priorităţi la acel moment. Priorităţile noastre se schimbă”, spune el.

    Uber a schimbat şi estimările pentru întreg anul 2019, susinând că se aşteaptă ca încasările să crească în T4. Compania a anunţat că se aşteaptă la o pierdere EBTIDA cuprinsă între 2,8 miliarde dolari şi 2,9 miliarde dolari.

     

     

     

  • Stocul de spaţii industriale şi logistice s-a dublat în ultimii 5 ani şi 1 mil. mp urmează a fi livraţi până la final de 2020

    Stocul spaţiilor industriale şi logistice din Ro­mâ­nia a ajuns la finalul primului semestru al aces­tui an la 3,61 milioane metri pătraţi, peste 85% dintre aceste spaţii fiind situate în Bucu­reşti, Timişoara, Ploieşti, Cluj-Napoca şi Piteşti, oraşe având conexiuni solide la reţeaua naţională de autostrăzi.

    Bucureştiul are în prezent un stoc de spaţii logistice şi industriale de aproximativ 1,8 milioane de metri pătraţi, având o pondere de 50% în stocul total, capitala fiind urmată de Timişoara (500.000 mp), Ploieşti (350.000 mp), Cluj-Napoca (280.000 mp) şi Piteşti (235.000 mp), potrivit datelor firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Stocul industrial modern din România a depăşit 4 mil. mp în primul semestru din 2019, odată cu livrarea a 240.000 mp, iar până la sfârşitul anului  2020 urmează a fi livraţi încă aproape un mil. mp, potrivit datelor companiei de consultanţă CBRE România.

    Din stocul modern total de 4 mil. mp de spaţii indus­tria­le, o suprafaţă totală de 55% se află în oraşele regionale. Bucureştiul deţine restul de 45%, rămânând astfel, cu aproape jumătate din totalul stocului, cea mai dorită zonă din România de către dezvoltatorii de spaţii industriale.

    Dezvoltările industriale sunt răspândite în proximităţile Capitalei, în special aproape de autostrăzi, în zona de vest fiind concentrată cea mai mare parte a proiectelor, respec­tiv 73% din stocul modern din Bucureşti. Zona de nord se dez­voltă treptat şi se conturează ca următorul hub indus­tri­al al Capitalei, având momentan 15% din totalul stocului de spaţii moderne.

    „Până la sfârşitul anului estimăm că vor fi livraţi aproximativ 380.000 mp de spaţii industriale, cele mai mul­te fiind situate în zona periferică a Bucureştiului. Proiectele în dezvoltare sunt deja în mare parte preîn­chi­ria­te, ceea ce arată încă o dată înclinaţia dezvoltato­rilor că­tre proiecte built-to-suit, cu o uşoară tentă speculativă, pe o piaţă aflată în expansiune“, a declarat Andrei Jerca, Account Director Industrial Advisory & Transaction Services, CBRE România.

    În primele şase luni ale anului au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de 200.000 de metri pătraţi, livrările din Bucu­reşti având o pondere de 57% din total (115.000 mp). În ceea ce priveşte a doua parte a anului, sunt aşteptate noi pro­iecte care însumează aproximativ 300.000 metri pătraţi, dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale menţinând astfel acelaşi ritm puternic de expansiune.

    „Primul semestru al anului a fost unul dinamic din punctul de vedere al tranzacţiilor de închiriere de spaţii indus­triale şi logistice, ce au totalizat 235.000 metri pătraţi. Bucureştiul rămâne în continuare cea mai atractivă locaţie, atât din punct de vedere al stocului total, cât şi al tran­zac­ţi­ilor încheiate. De asemenea, observăm că tranzacţii im­por­tante s-au încheiat în Slatina, unde Pirelli îşi va extinde su­pra­faţa de producţie cu 62.000 metri pătraţi, şi în Oradea, oraş în care furnizorul de componente auto Sogefi îşi va ex­tinde activitatea. Acest lucru reliefează atât potenţialul unor astfel de oraşe ce nu figurau până acum în topul destinaţiilor cău­tate de marii dezvoltatori şi chiriaşi din domeniu, cât şi al pie­ţei în general, fiind de aşteptat ca acest trend pozitiv să continue în urmatorii ani“, a spus Rodica Târcavu, Partener, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Element Industrial, dezvoltatorul de spaţii logistice controlat de Muler Onofrei şi Ionuţ Dumitrescu, vrea să se extindă în 14 oraşe din România, atât cu depozite logistice, cât şi cu spaţii industriale destinate producţiei.

    „Vrem să investim unde există producţie deoarece este un trend ca fabricile să se mute sau să se extindă în centre noi. Terenurile cumpărate sau securizate până acum nu au fost alese la întâmplare, noi vrem să mergem pe nişe de piaţă, în timp ce marii dezvoltatori s-au concentrat pe marile coridoare de transport. Noi vrem să mergem unde este nevoie. Spre exemplu ne uităm la Moldova, însă nu am reuşit până acum. În prezent avem în dezvoltare depozite de 30.000 mp şi aşteptăm autorizaţia de construire. Estimăm că îi vom livra în primăvara anului următor, din care 6.000 mp sunt deja contractaţi de Paste Băneasa“, a spus Muler Onofrei, CEO & cofounder al Element Industrial. Dincolo de proiectul din Chiajna, de lângă Bucu­reşti, dezvoltatorul are în plan noi dezvoltări şi în Timişoara, Târgovişte şi Craiova, iar alte 10 viitoare parcuri sunt luate în calcul pe măsură ce compania caută să identifice terenurile necesare.

    „Mai avem discuţii pentru alte 10 terenuri pentru viitoare investiţii. Suntem interesaţi să dezvoltăm în Brăila, cât mai aproape de viitorul pod, în Transilvania în apropiere de Târgu- Mureş, în Moldova, pe lângă Bacău sau Iaşi, şi de asemenea zona Făgăraşului este interesantă. Legat de infrastructură, noi luăm în calcul doar proiecte care sunt gata sau vor fi gata în următorul an, nu ne uităm la ceva ce va fi construit peste 10 ani“, a spus Muler Onofrei. El a subliniat că în acest moment compania deţine terenul de lângă Târgovişte, din Ulmi, unde Arctic tocmai a demarat producţia de maşini de spălat în fabrica în care a investit 100 mil. euro. Element Industrial a finalizat prima fază a parcului logistic Eli Park 1 în zona Chitila, iar depozitul de 20.000 mp a fost închiriat companiei Arctic.

    Eli Park 1 este un parc logistic cu o suprafaţă închiriabilă de 50.000 mp. Prima fază, de 20.000 mp, a fost livrată în această vară, iar faza a doua, în suprafaţă de 30.000 mp, este planificată pentru primăvara anului 2020, unul din chiriaşii acestor depozite fiind Paste Băneasa. Proiectul logistic este deservit de câteva linii de transport în comun şi este localizat la o distanţă de 4 km de centura Bucureştiului, cu acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN 7.

    Grupul Dedeman, controlat de fraţii Pavăl din Bacău, şi Element Industrial, compania de dezvoltare imobiliară deţinută de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, vor investi 25 mil. euro în proiectul logistic Eli Park 1.

    Pentru moment am investit în terenuri aproximativ 12 mil. euro pentru achiziţia a circa 600.000 mp.

    „Pentru ELI 4 am cumpărat la Craiova un teren de 11 hectare unde vom dezvolta un nou parc industrial până la sfârşitul anului viitor. În Craiova vom merge în proximitatea uzinei Ford România şi a centurii de sud a oraşului. Targetul îl reprezintă logistica auto. În Bucureşti am securizat alte două terenuri, de 11,6 şi 14,8 hectare în apropiere de ELI 1, tot în zona de nord-vest a Bucrueştiului. Alte 10 hectare am securizat în Timişoara pentru un parc industrial, cu posibilitatea de extindere“, a spus Muler Onofrei.

    Rata de neocupare la nivel naţional este de aproximativ 6%, nivelul chiriilor contractuale poziţionndu-se între 3,7 şi 4,1 euro/ mp/ lună, situndu-se pe un trend stabil, România fiind astfel una din cele mai competitive pieţe din Europa în ceea ce priveşte costurile de ocupare.

    Ţinnd cont de planurile de dezvoltare anunţate de marii jucători din această piaţă, este de aşteptat ca stocul spaţiilor logistice şi industriale din România să depăşească pragul de 4 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2020.

    În ceea ce priveşte suprafaţa totală care va fi livrată în oraşele regionale, zona centrală a Romniei şi partea de vest şi nord-vest a ţării au obţinut votul de încredere al dezvoltatorilor, cu 55%, respectiv 25% din livrările planificate.

    Pnă la sfârşitul anului 2020, urmează a fi finalizată o suprafaţă totală de aproximativ 580.000 mp de spaţii industriale, care include atât proiecte în construcţie, cât şi proiecte planificate.

    Activitatea totală de leasing din prima jumătate a anului 2019 a însumat 113.000 mp la nivel naţional, cu 33% mai mare decât volumul tranzacţionat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Tranzacţiile de pre-închiriere au reprezentat 18% din suprafaţa totală închiriată, Bucureştiul  atrăgnd 75% din totalul de mp închiriaţi.

    ‘’Cea mai dorită zonă din punct de vedere al tranzacţiilor de închiriere este nord-vestul Bucureştiului, care acoperă 40% din totalul tranzacţiilor, urmată îndeaproape de partea de vest a oraşului, cu 37%’’, a adăugat Andrei Jerca.

    La sfârşitul celui de-al doilea semestru al anului 2019, rata de neocupare din România a atins nivelul de 5,9%, indicnd o uşoară creştere, după ce dezvoltatorii s-au concentrat pe noi proiecte iar  investitorii şi-au îndreptat atenţia către dezvoltarea de proiecte semi-speculative de dimensiuni reduse. Chiria cerută pentru parcurile logistice s-a menţinut la un nivel constant de 4 euro/mp/lună.

    „Estimăm că nivelul chiriilor va rămâne constant până la sfârşitul anului şi ne aşteptăm ca investitorii să se concentreze în continuare pe proiecte built-to-suit, întruct şi-au asigurat deja terenurile propice investiţiilor şi aşteaptă o cerere fermă de închiriere pentru a demara construcţia“, a subliniat Andrei Jerca.

     

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor, directorul comercial al Pink Post.

    Cea mai recentă investiţie a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track&trace, apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Aşadar, pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm HUB-urile din ţară şi sa angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, cele mai recente investiţii au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea hub-urilor, precum şi în personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, descrie Diana Tudor aşteptările pentru anul în curs.  

    Cele trei servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, 3 hub-uri principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 rute proprii de noapte care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni către destinatarul final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Brăila, Arad, Sibiu Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Suceava şi Târgovişte, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track&trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post. Serviciul include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore.

    Când vine vorba despre provocări, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS ale serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată (serviciul Izzy by PinkPost) şi colete de mici dimensiuni (serviciul Express by PinkPost), servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

     

  • 21.500 de metri pătraţi pentru online

    Fondat în 1991 sub numele Mistral, grupul LPP, din care fac parte brandurile de retail Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay, a intrat pe piaţa locală în urmă cu 12 ani, în 2007.

    În 2018, filiala locală a companiei a încheiat anul cu vânzări de 275,9 milioane de lei, la nivel de grup înregistrând un total de aproximativ 8,05 mld. zloţi (1 zlot = 1 leu).

    „Astăzi, la mai bine de cinci ani de la preluarea conducerii companiei, împreună cu echipa pe care o conduc am reuşit să aducem pe piaţă şi celelalte trei branduri din portofoliul LPP şi să ajungem la un număr de 51 de magazine şi peste 750 de angajaţi, precum şi o cifră de afaceri de 276 milioane de lei la finalul anului 2018”, descrie Alina Bistreanu, country manager al LPP România, rezultatele recente ale companiei pe care o conduce. Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei în martie 2014, când grupul LPP comercializa în România două branduri (Reserved şi Cropp) şi deţinea cinci magazine proprii, colaborând de asemenea în sistem de franciză. Absolventă de studii economice, ea şi-a început cariera la vârsta de 19 ani, încă din primul an de facultate. Din 2008 şi până în prezent a ocupat mai multe poziţii de management în cadrul unor companii din domeniul modei, avansând gradual până la poziţia deţinută astăzi.

    Pe plan internaţional, LPP are o echipă de peste 25.000 de angajaţi. La nivel mondial compania prezentă în 24 de ţări deţine peste 1.700 de magazine, iar în plan local are un număr de 51 de unităţi, fiecare dintre cele cinci branduri fiind operat şi în online.

    În prezent, la nivel de grup, Reserved – brandul-fanion al companiei – acoperă aproape 45% din vânzări, urmat de Cropp, cu un procent de 14%, House (11%), Mohito (10%), Sinsay (10%) şi vânzările din online, cu un procent de 9%. Compania deţine un total de 120.800 de metri pătraţi de spaţii logistice destinate comerţului online în patru ţări: Gdansk, Polonia (20.000 mp), Cracovia, Polonia (46.000 mp), Moscova, Rusia (8.300 mp), Bucureşti (21.500 mp) şi Bratislava, Slovacia (25.000 mp). În Europa, grupul LPP are sedii administrative în Gdansk, Cracovia şi Varşovia, iar în Asia, în Bangladesh şi Shanghai.

    Anul trecut, în România aproximativ 1,5 milioane de clienţi au achiziţionat produse comercializate sub brandurile LPP, bonul mediu ridicându-se le aproximativ 190 lei. „Preţul diferă în funcţie de brand şi categoria de produs şi poate porni de la câţiva lei până la câteva sute de lei”, explică Alina Bistreanu, country manager al LPP România.

    La finalul primului semestru al anului, LPP România se poziţiona în top 5 al ţărilor cu cea mai bună performanţă din întreg grupul LPP, cu o cotă de aproximativ 4% din totalul cifrei de afaceri a grupului. Brandurile LPP sunt prezente în 13 oraşe din România – Bucureşti, Braşov, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare şi Timişoara. „Iar începând cu 2015, anul de lansare a magazinelor noastre online, produsele brandurilor noastre pot fi livrate pe întreg teritoriul României”, adaugă Bistreanu. „Targetul nostru este să ajungem cât mai aproape de consumatorii noştri, de aceea suntem interesaţi să extindem lanţul nostru de magazine către toate regiunile din România, inclusiv în oraşele de dimensiuni medii şi mici”, adaugă ea. Din punctul de vedere al vânzărilor, magazinele din Bucureşti şi Cluj sunt cele mai performante.

    Investiţia necesară deschiderii unui magazin fizic este determinată de mai mulţi factori, explică Bistreanu, aşa cum ar fi brandul, suprafaţa magazinului sau tipul de magazin. Costul pe metrul pătrat, exceptând valoarea stocului, poate ajunge şi la peste 1.000 de euro.

    Reprezentanţii companiei spun că ideea de a deschide în România un depozit destinat magazinelor online le-a venit în 2017. După vizite în nouă centre de logistică şi discuţii cu patru firme de curierat locale, patru brokeri imobiliari şi patru dezvoltatori, au încheiat parteneriate cu companiile Colliers International (brokeraj), WDP Developer, compania care a asigurat construirea unităţii logistice, Fan Curier (livrare), Kabar (infrastructură) şi Quehenberger logistics (partener de logistică). Noua unitate din Ştefăneştii de Jos a devenit operaţională la sfârşitul lunii iulie; la o lună de la inaugurare, vânzările în online au crescut cu 123%, iar în luna septembrie acestea au înregistrat o creştere de 100%. La sfârşitul lunii trecute, stocul din noua unitate logistică număra 400.000 de unităţi.

    În momentul de faţă în depozitul din apropierea Capitalei lucrează 137 de persoane, dar pe viitor, în perioada de maximă activitate, unitatea va funcţiona cu circa 300 de angajaţi. Peste scurt timp, aceasta va aproviziona şi magazinele fizice din România, urmând ca în viitor să se acopere livrările şi pentru Bulgaria şi Serbia, state în care compania plănuieşte să se extindă în online.

    Reprezentanţii LPP spun că pentru o activitate optimă a logisticii comerţului online este nevoie de doi factori: un plan bun de producţie – care poate fi atins prin alegerea resursei umane adecvate, o cantitate suficientă de echipamente, o capacitate tehnică la nivel maxim şi consumabile suficiente – şi un dialog deschis cu clienţii – de pildă, înştiinţarea acestora în prealabil că ar putea exista întârzieri în livrarea coletelor lor.

    Decizia clienţilor de a cumpăra prin canale online este influenţată, spun reprezentanţii LPP, de următorii factori: preţuri atractive, costuri mici de livrare, experienţe pozitive, timp scurt de livrare, promoţii şi oferte speciale, un sistem simplu de comandă şi metode variate de livrare. Aceştia se aşteaptă ca la sfârşitul acestui an vânzările din online să crească cu 60% faţă de anul precedent, până la 1 miliard de lei.

    Impulsionaţi de creşterile din mediul online, reprezentanţii LPP plănuiesc ca în perioada următoare să deschidă platforme de e-commerce în toate statele din Uniunea Europeană, în prezent compania fiind prezentă în online pe 12 pieţe; până la sfârşitul acestui an, urmează extinderea în online în alte 14 ţări.

    Pe zona de e-commerce, clienţii din Bucureşti aduc în jur de 30% din vânzările totale. „Aşteptările sunt ca anul acesta să se atingă 30 de milioane de unităţi vândute la nivel de grup”, explică Sylwester Dmytriwski, e-commerce fulfillment general manager în cadrul grupului LPP. „Dacă vorbim de comenzile din România comparativ cu ce vindem în celelalte pieţe, piaţa locală ar acoperi cam 10% – 3 milioane de unităţi. La nivel global, ne place să spunem că ne situăm în rândul celor mai mari jucători, adică Inditex şi H&M. Dar ne comparăm de asemenea şi cu Zalando sau Asos. În ceea ce priveşte comerţul online ne apropiem de acestea din urmă, dar ne focusăm totodată şi pe magazine fizice. Dacă vorbim de venituri, ne apropiem de aceşti jucători.”

    Cea mai mare provocare cu care grupul s-a confruntat pe piaţa locală este aceeaşi pe care au întâmpinat-o şi în Polonia: lipsa forţei de muncă. „Acesta este de altfel un motiv pentru care intenţionăm să automatizăm centrele logistice, atât aici, cât şi în alte state. Devine problematic în momentul în care trebuie să aduci angajaţi de la peste 50 de kilometri distanţă. Când ai nevoie de câteva sute de oameni într-un loc e greu să-i aduci de la o asemenea distanţă. Aşa că, dacă vrei să menţii o echipă stabilă, trebuie să automatizezi”, subliniază managerul de e-commerce al LPP.

    „În Polonia, afacerile merg destul de bine, mai ales pe zona de distribuţie: în 99% din cazuri, cei care comandă azi până la orele 18:00 vor avea produsele mâine. În cazul României, livrarea se face în două zile lucrătoare, însă pentru Bucureşti, ţinta noastră este livrarea produselor în ziua următoare”, spune Sylwester Dmytriwski, explicând beneficiile aduse de noua unitate de la Ştefăneştii de Jos.

    Ca grup, ţinta este ca 20% din vânzări să vină prin canale online până în 2021, de aici şi investiţiile în infrastructură. „România este un bun exemplu, pentru că aici am atins deja ţinta de 20% prin online”, subliniază Piotr Dopierala, director de logistică al grupului LPP. „De ce începem implementarea acestei strategii în România? Pentru că aici avem o foarte bună organizare, un business stabil, creştem atât ca număr de magazine fizice, cât şi din punctul de vedere al vânzărilor online.” Prin urmare, spune el, investiţia în noul centru logistic a fost justificată.

    „Suntem conştienţi că e o piaţă dificilă, vedem toate falimentele, dar avem o strategie bună pentru a continua pe plan local. Suntem încrezători şi că avem produse de calitate – sunt peste 750 de oameni care lucrează la colecţii. Este important că putem să urmăm tendinţele pieţei, să oferim clienţilor ceea ce aşteaptă de la noi. În al doilea rând, putem să oferim servicii de calitate clienţilor noştri; pentru multe companii, aceasta e o parte dificilă, încearcă încă să supravieţuiască cu modelele vechi de business şi le este dificil să se adapteze la noi situaţii din piaţă. Viteza şi flexibilitatea sunt două caracteristici pe care orice companie din acest domeniu trebuie să le aibă”, concluzionează Piotr Dopierala.

  • O nouă eră, pe baterii

    Întâi a fost Volkswagen Beetle – „Broscuţa”, cea care a mizat pe mobilitate şi care zeci de ani a fost produsă în diferite părţi ale globului. A urmat Golf, cel care a „democratizat” industria auto şi care deja de foarte mulţi ani este cel mai bine vândut model auto din Europa. Acum, VW şi-a propus să revoluţioneze pentru a treia oară industria auto mondială cu noua gamă ID şi primul său model proiectat de la zero pentru a fi exclusiv electric – ID.3.

    ID.3 nu va înlocui VW Golf, cel puţin nu pentru moment. Jürgen Stackmann, membru în consiliul de conducere al Volkswagen Autoturisme, responsabil de vânzări, marketing şi servicii de postvânzare, spune că vor mai exista cel puţin două generaţii de Golf de acum înainte, ceea ce înseamnă că încă 16-17 ani va mai fi şi un compact clasic pe piaţă. Pe de altă parte, după lansarea ID.3, Golf electric va fi scos din producţie, iar singurul alt model care va mai fi electric în afara gamei ID va fi e-up!, care a beneficiat de un upgrade al bateriei, astfel încât autonomia sa ajunge acum la 260 km. „e-up! este o maşină extraordinară pentru a intra în lumea maşinilor electrice, iar acum o oferim cu o autonomie de 260 km la circa 26.000 de euro sau 150 de euro pe lună în Germania. Din vară vom livra ID.3 la nivel european”, a spus Jürgen Stackmann. Până atunci, VW încasează comenzi pentru ID.3, până la jumătatea lunii septembrie fiind înregistrate 33.000 de cereri pentru First Edition, cu 3.000 peste volumul alocat iniţal. Dintre acestea, potrivit unor date din piaţă, cel puţin 550 au fost din România.

    „România cere volume din ce în ce mai mari pentru maşini electrice şi la nivel european înregistrează o creştere ridicată. Ştim asta de la Porsche România. Şi la ID.3 cota alocată României a fost epuizată destul de repede”, a subliniat Jürgen Stackmann.

    Chiar dacă primele trei uzine sunt în Germania, producţia de maşini electrice nu va fi concentrată la nemţi. O altă uzină Skoda va fi deschisă în Cehia, deoarece vor avea şi ei propriile maşini electrice; Audi, de asemenea, va investi într-o astfel de uzină. „În total vom avea 6-7 uzine pentru maşini electrice. În SUA, spre exemplu, uzina VW va produce atât maşini electrice, cât şi convenţionale. La uzina din Germania unde vom produce ID.3 vom produce şi pentru Seat şi Skoda începând cu anul viitor. Inclusiv Seat El-Born şi un model Audi care încă nu a fost prezentat încă, a mai spus Jürgen Stackmann.

    Din punctul de vedere al producţiei, este mai scump să produci un automobil electric, iar asta din cauza bateriei; altfel, per total, maşina este mai simplă decât una clasică.

    „Dacă iei în calcul bateria, este o afirmaţie falsă. Maşinile cu baterii sunt mai scumpe. Dacă nu iei în calcul bateria, da, este mai ieftin”, explică Stackmann. „De aceea şi China are un avans atât de mare. Lor le lipseşte know-how-ul de a realiza un motor cu 3.000 de componente în mişcare care să funcţioneze la 9.000 de rotaţii pe minut. Nu ai cutie de viteze, motorul este mult mai simplu. Noi ne facem propriul motor. Este o componentă cheie şi trebuie să ştim să-l facem noi. Dacă externalizăm şi asta, ce mai rămâne? Softul?”, se întreabă el.

    Odată cu noua gamă ID, VW are în plan să lanseze 20 de noi automobile electrice în următorii cinci ani, interval în care să ajungă la o producţie anuală de 1 milion de maşini electrice. Spre comparaţie, Grupul VW a vândut anul trecut la nivel mondial 10,8 milioane de maşini, iar marca VW a livrat în 2018 6,24 de milioane de maşini. În acest context, VW este responsabil de 1% din emisiile mondiale de dioxid de carbon, fiind cel mai mare constructor auto la nivel mondial. În acest context, VW şi-a propus să reducă cu 50% emisiile de CO2 până în 2025 şi să devină CO2 neutral până în 2050, adică întreg procesul de producţie, transport, utilizare şi încărcare a maşinilor să nu producă niciun gram de dioxid de carbon.

    „Mobilitatea este foarte importantă, iar noi vrem să oferim mobilitate fără niciun fel de emisii. Transformarea a început, iar până în 2050 vom deveni «carbon neutral». Lansarea lui ID.3 reprezintă începutul celei mai mari ofensive electrice din industria auto. VW trece acum printr-o mare transformare. Vom veni cu maşini conectate, fără emisii”, a spus Ralf Brandstätter, CEO al VW Autoturisme în cadrul VW Group.
    ID.3 are dimensiuni similare cu ale unui Golf, dar datorită lipsei componentelor tipice pentru un automobil cu motor termic poate oferi un interior la fel de spaţios precum cel al unui Passat şi performanţe dinamice de Golf GTI, a adăugat Brandstätter. Maşina va avea un preţ de pornire de sub 30.000 de euro şi autonomie de 550 km pentru versiunea de top.

    Dincolo de ID.3, la Salonul Auto de la Frankfurt Volkswagen a prezentat şi noul logo, cu scris alb pe fundal negru, în locul celui cromat. De asemenea, în reclame, VW va avea o voce feminină şi un nou sunet.

    ID.3 vine cu o serie de inovaţii cum ar fi faptul că, în premieră, sistemul său head-up display care proiectează pe parbriz informaţii – cum ar fi date despre navigaţie sau viteză – va veni cu un modul de realitate augmentată, astfel încât cel de la volan practic va vedea pe drum care este banda corectă pe care trebuie să se încadreze într-o intersecţie. De asemenea, ID.3 va dispune de o serie de senzori care vor „simţi” când se apropie utilizatorul de maşină. „Cu ID.3 am pornit de la o foaie albă. Este o maşină ideală, cu proporţii ideale şi oferă o incredibilă manevrabilitate, având aceeaşi rază de bracaj precum un VW up! şi performanţe dinamice de Golf GTI. Maşina poate fi încărcată în jumătate de oră cu 80% din capacitate, iar interiorul său este la fel de spaţios precum este cel al unui Passat. În ceea ce priveşte utilizarea, totul este proiectat pentru a fi cât mai intuitiv, cu comenzi prin atingere sau care se activează vocal”, a spus Frank Welsch, membru în consiliul director al VW autoturisme, responsabil cu dezvoltarea tehnică.

    Următorul membru al familiei ID va fi prezentat în primăvară, cel mai probabil în cadrul Salonului Auto de la Geneva, şi va fi viitorul SUV electric al VW. Va urma limuzina, iar în 2022 ID Buzz, minivanul care aminteşte de Bulli din anii ’70.

    „Pentru cea de-a treia maşină electrică pe care o vom lansa, autonomia va creşte la peste 700 km. Pentru cine are nevoie de o autonomie de peste 700 km dieselul este o alegere mai bună. ID.4 vine anul viitor şi va fi un SUV. Vom prezenta următorul model înainte de Geneva. Ar fi loc şi pentru un ID.2, dar am început cu un compact”, a subliniat Jürgen Stackmann.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Porsche România se aşteaptă ca anul acesta aici să fie comercializate 1.500 de maşini electrice şi plug-in hybrid (maşini cu motoare termice care dispun şi de un motor electric şi o baterie care poate fi încărcată de la o priză), în creştere de la 1.019 de unităţi anul trecut.

    Anul 2015 a fost cel de început. Atunci s-au vândut 46 de maşini electrice şi plug-in hybrid. Anul viitor Porsche România se aşteaptă ca piaţa de maşini electrice să ajungă la 3.000, având în vedere lansările. În cazul Volkswagen, pentru 2019 se aşteaptă să livreze 400 de maşini electrice, iar anul viitor 1.200, faţă de 257 anul trecut.

    Astfel, anul viitor VW se aşteaptă să vândă dintr-un singur model jumătate din volumul întregii pieţe de anul trecut.

    Este ceva din ID.3 produs în România? Volkswagen are o bază importantă de furnizori în România, care livrează inclusiv pentru noul VW ID.3, primul automobil electric proiectat de la zero pentru a funcţiona pe baterii, însă bateriile acestuia sunt importate din Ungaria şi Polonia de uzina din Germania.

    „România este o sursă foarte importantă pentru noi, sunt convins că furnizorii de componente din România livrează către ID.3, este printre ţările principale care furnizează către Volkswagen. România are multe multe de oferit, are know-how, are oameni educaţi, are o bază stabilă şi de încredere de furnizori, multe ţări nu se califică tocmai la acest aspect – nu sunt de încredere sau stabile. România este parte din UE şi este un partener de încredere şi stabil, dar nu ştiu lista finală, nu mă implic în această discuţie. Dar ştiu că România a fost «scanată» ca potenţial”, a spus Jürgen Stackmann. Spre exemplu, printre cei mai mari furnizori de componente din România se numără nemţii de la Continental, Bosch sau Hella, care livrează către majoritatea uzinelor auto din Europa. Volkswagen Group nu a luat nicio decizie cu privire la o viitoare uzină în estul Europei, însă pe listă sunt ţări percum Bulgaria, Turcia şi România, în timp ce Serbia a fost eliminată de pe listă, potrivit unor surse din piaţa imobiliară.

    „Nu sunt implicat în discuţii, dar pot spune că nu s-a luat o decizie. Una va fi luată în curând. În continuare avem nevoie de capacitate adiţională de producţie pentru Skoda spre exemplu, iar alegerea este una bazată pe un studiu de caz, care locaţie poate oferi cele mai multe avantaje. Sunt mai multe pieţe mari unde poate merge şi în funcţie de mărime”, a declarat Jürgen Stackmann.

    Potrivit Automotive News Europe, Volkswagen Group ar fi ales Turcia pentru viitoarea uzină care va produce atât pentru VW cât şi pentru Skoda şi Seat, iar decizia ar fi fost susţinută şi de Qatar, statul din Orientul Mijlociu care deţine 17% din VW. Potrivit rapoartelor, uzina care va fi deschisă în 2022-2023 va avea o producţie anuală de 350.000 de unităţi, din modele precum Skoda Karoq şi Seat Ateca. În cazul în care aceasta ar fi deschisă în România, ar produce maşini de peste 7 miliarde de euro şi ar depăşi atât Dacia, cât şi Ford.

  • ANPC a sancţionat Jumbo, Ikea, Cristian Tour, Fan Curier pentru nerespectarea termenelor de livrare

    Ca urmare a numărului mare de reclamaţii înregistrate la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat contravenţional cu avertisment operatorii economici Evolution Prest Systems SRL (Evomag), Studio Moderna SA, Jumbo E.C.R. SRL, Ikea Romania SA, Cristian 76 Tour SRL şi Fan Curier Express SRL, potrivit unui anunţ postat pe site-ul Autorităţii de către Biroul de Presă.

    Abateriile constatate au vizat printre altele şi nerespectarea termenelor privind livrare produselor, a montării aparatelor de aer condiţionat, aducerea la conformitate a produselor aflate în perioadă de garanţie, întarzierea livrării coletelor, refuzul dreptului de denunţare a contractului în 14 zile (conform OUG34/2014), precum şi nerespectarea termenelor de restituire a contravalorii pachetelor de servicii turistice asumate prin contract.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzi online pentru români. Tesla anunţă că livrează maşini cumpărătorilor din România, Polonia, Ungaria şi Slovenia

    Preţurile sunt cuprinse între 39.500 de dolari şi peste 77.000 de euro.

    La finele anului 2018 compania a anunţat că va construi staţii de încărcare în Bucureşti, Craiova şi Brăila.

    În Romania, autoturismele electrice şi hibride au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice unui voucher de aproximativ 10.000 de euro.

    Livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • DEZASTRU pentru Apple: Compania a fost depăşită de un producător de care puţini europeni au auzit

    Compania condusă de Tim Cook a ajuns, în trimestrul II, pe locul 4 în topul producătorilor de smartphone la nivel global. Înregistrând o scădere masivă a numărului de smartphone-uri livrate, Apple a fost depăşită de Samsung, Huawei şi Oppo, producător chinez cu o prezenţă discretă în Europa.

    Potrivit Business Insider, care citează compania de consultanţă în domeniu IHS Markit, Apple a livrat 35,3 milioane de iPhone-uri în trimestrul II, ceea ce se traduce într-o cotă de piaţă de doar 11%. Oppo, pe de altă parte, a livrat 36,2 milioane de unităţi.

    Samsung îşi păstrează poziţia de lider, cu 75,1 milioane de unităţi livrate, în vreme ce Huawei – în ciuda problemelor generate de războiul comercial dintre SUA şi China – a reuşit să îşi păstreze aceeaşi cotă de piaţă ca în primul trimestru, respectiv 18%. Mai exact, Huawei a livrat 58,7 milioane de smartphone-uri în lunile aprilie-iunie.
     
    Din punct de vedere al creşterii, campioni sunt tot cei de la Oppo, cu un plus de 43% faţă de trimestrul an.