Tag: liderii europeni

  • Gândire de un pas

    Socot, gândirea este cea care ne-a separat de cimpanzei, şi nu o să ne folosească deloc dacă batem pasul pe loc sau, mai rău, purcedem la un soi de regresie. Sigur că vom trăi şi aşa. Dar metafora este o formă de simbolizare, iar dispariţia sa duce la stereotip. Un alt aspect al acestei culturi este dominanţa imaginii, la televizor, pe calculator sau pe ecranul telefonului, în detrimentul sunetului şi al cuvintelor scrise. Iar imaginea structurează altfel decât o frază scrisă.

    Răposatul Umberto Eco, care se bucură şi se va bucura de profundul meu respect, vorbea despre cum tehnica duce la regres; exemplul era că de la Roma la Milano făceai la un moment dat cu maşina 5 ore, apoi cu trenul rapid două ore, iar acum, cu avionul, faci din nou cinci ore, pentru că zborul durează puţin, dar eşti nevoit să schimbi mijloacele de transport, să mergi prin aeroport, să treci de filtre şi aşa mai departe.

    Şi dacă tot am intrat la categoria exemple, să ofer câteva legate de gândirea într-un pas şi efectele sale. Pentru că am început cu summitul Brexit, trebuie să precizez că a trebuit să parcurg cinci televiziuni şi mai multe situri de ştiri pentru a-mi face o idee despre rezultatele întâlnirii; în schimb aceleaşi cinci televiziuni şi mai multe situri de ştiri mă informau în amănunt despre cum doamna Merkel a mâncat vestiţii cartofi prăjiţi din Bruxelles, cu detalii amănunţite despre legume, coada la care a stat liderul german şi câte şi mai câte. Este un pas în lateral aici, la fel de nătâng ca şi gânditul cu un pas: adică să acceptăm, noi, liderii europeni, pentru a câta oară? o divizare a europenilor în inşi de primă mână şi de mâna a doua, doar pentru a păstra o uniune de ochii lumii, care nu-i mai convinge nici măcar pe ei. Gândire în mai mulţi paşi înseamnă o Europă unită în spirit, în care şi grecul, şi românul, şi neamţul să nu aibă probleme să spună sunt grec, român sau neamţ oriunde pe continent, o comunitate a intereselor economice care să fie în stare să oprească milioanele de oameni plecaţi de ţările lor în căutarea bunăstării. O Europă fermă, dar fără birocraţie. Şi puteţi completa cu orice doriţi, ca să vă simţiţi în mod real cetăţean european.

    Sau să luăm comerţul local. Dacă priveşti un pic în ansamblu, poţi trage lesne concluzia că şi antreprenorii şi marile lanţuri de retail au nişte inimi uriaşe şi, de dragul naţiei, nu mai contenesc cu reducerile. „Reduceri!“, ţipă la mine trei sferturi din inbox, „Reduceri!“, răcnesc şi panourile publicitare, „Reduceri!“, îmi susură în ochi (civilizaţie vizuală, deh!) pliantele; trăim un Black Friday permanent şi nu înţeleg de ce nu gândeşte niciun director de companie, de marketing, niciun consultant în mai mult de un pas. Adică efectul reducerilor permanente, dacă şi consumatorul ar gândi în mai mult de un pas. Io zic aşa, că dânşii ori lucrează cu nişte marje uriaşe, care le permit 80% reduceri – aceasta fiind, îmi pare, valoarea momentului – ori oamenii pur şi simplu ignoră, pentru un rezultat imediat, logica economică elementară: o stare de blacfraidei permanent înseamnă o diluţie a mărcilor (aleg preţul, nu mai aleg producătorul/calitatea/aspectul), comerciantul pare că nu este interesat de loializarea clientului, ba renunţă cu totul la vânzarea cu preţ întreg, preferând un joc steril al adaosurilor comerciale şi la categorisirea produselor lor drept ieftine, la propriu şi la figurat. Doar câteva efecte oferite aşa, la repezeală.

    De gândirea într-un pas s-au lovit şi publicitarii care au pus la punct campania Pepsi care a stârnit săptămâna trecută furtuni printre cinefilii feisbuchişti; un mesaj ambiguu a fost interpretat de oameni cu primul sens, şi atunci toată construcţia – spirit rebel, momente magice, emoţii – s-a năruit.

    O privire extraordinară, de la 1500: „Portretul unei doamne în verde“, de Agnolo Bronzino.


     

  • Liderii europeni se reunesc pentru a decide asupra sancţiunilor împotriva Rusiei

     Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei ar conţine trei scenarii, şi anume flexibil, intermediar şi sever.

    Scenariul flexibil ar implica un embargo asupra livrărilor de arme şi restricţii asupra importurilor de diamante, metale preţioase, blănuri, caviar şi vodcă.

    Cel de-al doilea scenariu prevede restricţii asupra comercializării de îngrăşăminte, produse chimice, anvelope şi nave ruseşti. În plus, acest scenariu ar mai prevedea interzicerea importurilor de cărbune rus şi impunerea unor restricţii pentru transportul maritim şi cel rutier, dar şi suspendarea provizorie a investiţiilor în sectorul energetic rus.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Liderii europeni se reunesc pentru a decide asupra sancţiunilor împotriva Rusiei

     Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei ar conţine trei scenarii, şi anume flexibil, intermediar şi sever.

    Scenariul flexibil ar implica un embargo asupra livrărilor de arme şi restricţii asupra importurilor de diamante, metale preţioase, blănuri, caviar şi vodcă.

    Cel de-al doilea scenariu prevede restricţii asupra comercializării de îngrăşăminte, produse chimice, anvelope şi nave ruseşti. În plus, acest scenariu ar mai prevedea interzicerea importurilor de cărbune rus şi impunerea unor restricţii pentru transportul maritim şi cel rutier, dar şi suspendarea provizorie a investiţiilor în sectorul energetic rus.

    Ultimul scenariu, cel sever, prevede implementarea unor limite în circulaţia capitalului, interdicţii de a investi în economia rusă, o aplicare strictă a normelor UE adoptate împotriva companiilor cu participare rusă, dar şi interzicerea totală a importurilor de petrol şi gaz rusesc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europenii nu au reuşit să convingă Ucraina să semneze acordul de asociere: “Ianukovici este pe punctul de a-şi pune ţara într-o situaţie de vulnerabilitate extremă”

     “Până în prezent, poziţiile nu s-au schimbat”, a adăugat ea la finalul unei cine între şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state UE şi ai celor şase foste republici sovietice membre ale Parteneriatului oriental.

    “Situaţia nu s-a schimbat fundamental” într-o săptămână “şi sunt puţine şanse” ca acordul să fie semnat vineri, a confirmat o sursă diplomatică.

    “Statele membre au ascultat din nou argumentele preşedintelui ucrainean. Din nefericire, el nu vorbeşte de acord, sau de semnare, ci de problemele economice ale Ucrainei, a explicat Grybauskaite, care asigură preşedinţia semestrială a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii europeni vor acţiuni rapide pentru a combate şomajul în rândul tinerilor

     “Miza este să ne mişcăm rapid”, a declarat preşedintele francez François Hollande, în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea acestei reuniuni la care au participat aproape toţi şefii de stat şi de guvern din UE, relatează AFP.

    Hollande, care şi-a fixat ca ţintă “o inversare a curbei şomajului în rândul tinerilor” în Franţa de patru luni, a declarat că “Garanţia pentru tinereţe”, care stipulează ca niciun european să nu rămână pentru mai puţin de patru luni fără loc de muncă sau fără o formare, va fi pusă în aplicare “în următorii doi ani”.

    Dar pentru accelerarea procesului, toată ţările care vor dori să pună în aplicare această dispoziţie “vor putea, de la 1 ianuarie, să aibă finanţările necesare”, a explicat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Traian Băsescu participă, sâmbătă, la funeraliile lui Wilfried Martens

     Pe lista şefilor de stat şi de guvern care au confirmat participarea se află preşedintele român, Traian Băsescu, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, cancelarul german, Angela Merkel, premierul belgian, Elio di Rupo, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, premierul Ungariei, Viktor Orban, şi premierul leton, Valdis Dombrovskis.

    De asemenea, vor lua parte la funeralii preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

    Din afara Uniunii Europene vor fi prezenţi preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, şi premierul R. Moldova, Iurie Leancă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul UE: Consiliul European a aprobat proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2014-2020

     “A avut loc un acord al Consiliului European”, a declarat preşedintele său, Herman Van Rompuy, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a summitului european de la Bruxelles. “Aprobarea de către statele membre este fără echivoc”, a adăugat acesta.

    Însă acesta a amintit că aprobarea finală trebuie dată de Parlamentul European.

    Preşedinţii celor trei instituţii ale Uniunii Europene (Comisia, Consiliul care reprezintă statele şi Parlamentul) anunţaseră joi dimineaţă că au ajuns la un acord politic asupra bugetului de 960 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Acesta prevede o mare posibilitate de flexibilitate în utilizarea creditelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oameni de afaceri din România: Cerem demisia comisarului Oettinger. Declaraţiile lui arată lipsa de realism de la nivelul liderilor europeni

     “Respingem ca inadmisibilă declaraţia domnului comisar Günther Oettinger, declaraţie care aduce grave prejudicii unui stat membru al Uniunii Europene (UE), fără nicio justificare şi în afara oricăror proceduri şi cutume ale UE. Cerem Guvernului să solicite demisia imediată a comisarului pentru comportament contrar spiritului şi realităţilor pe care se fundamentează UE. România este o ţară democratică, stabilă politic, care parcurge un drum cu dificultăţi majore generate de o destructurare haotică a economiei”, se arată într-un comuicat al AOAR.

    Oettinger, şi-a exprimat preocuparea că state precum Italia, România şi Bulgaria sunt “neguvernabile”, Guvernul german negând ulterior că ar putea face o astfel de apreciere privind Italia, fără însă a retracta în privinţa României şi Bulgariei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia ar dispune de 46 de ore pe parcursul unui weekend pentru a ieşi din zona euro

    Scenariul, care ia în calcul intervalul de la închiderea bursei din SUA vineri până la deschiderea pieţei din Noua Zeelandă luni, a fost realizat de Bloomberg prin sinteza analizelor a 21 de economişti, analişti şi academicieni.

    În cele două zile, liderii Greciei ar trebui să calmeze tulburările sociale în timp ce administrează o posibilă încetare de plăţi a statului, recapitalizează băncile, opresc ieşirile de capital şi caută modalităţi de a plăti facturile şi după întreruperea ajutorului financiar extern.

    Există riscul ca această sarcină să copleşească orice nou guvern într-o ţară care a trebuit salvată de două ori de la colaps pentru că nu-şi poate administra finanţele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro