Diferenţialul de dobândă între lei şi euro s-a majorat cu un punct procentual doar în perioada septembrie-noiembrie, până la aproape patru puncte în condiţiile în care creşterea dobânzilor la lei a venit în paralel cu scăderea constantă a costului creditelor în euro. Rata lunară la un credit în euro este în prezent cu circa 30% mai mică decât la lei. Cred că numai unu din 20 de clienţi se împrumută în lei şi de obicei în cazul creditelor de valoare mai mică. Am făcut un calcul care arată că un credit în euro ar deveni nerentabil doar în cazul în care moneda europeană urcă la 7 lei”, spune Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance. Dobânzile la imobiliarele în lei coborâseră la un minim de 7% pe an în luna mai în condiţiile în care bancherii se împrumutau la rândul lor mai ieftin de pe piaţa interbancară. Dobânda la lei se apropiase în acest context la mai puţin de trei puncte procentuale de cea la euro. Ulterior, costul finanţării în lei a crescut pe piaţa interbancară, iar băncile au majorat în consecinţă dobânzile la credite.
Tag: lei
-
Cererea de lei a străinilor împinge dobânzile la peste 10%. Trezorierii băncilor aşteaptă lichiditate de la BNR
Cererea mare de lei poate fi explicată de interesul crescând al străinilor pentru plasamente în lei, joia trecută Ministerul Finanţelor reuşind să vândă obligaţiuni de stat în sumă record de 3,4 mld. lei, adică de peste 11 ori mai mult decât suma programată. Subscrierile de titluri trebuie achitate astăzi, ceea ce ar justifica cererea crescută de lichiditate în lei. Investitorii ar fi plasat aproape 6 mld. lei, o asemenea sumă arătând o prezenţă importantă a jucătorilor străini care se grăbesc să ia din nou poziţii pe România mizând pe noua percepţie de stabilitate politică dublată de menţinerea tendinţei de consolidare fiscală.
-
Cum mai stăm cu îndatorarea ţării
Cu tot cu vânzarea de obligaţiuni pe trei ani în valoare de 350 mil. lei, realizată tot săptămâna trecută, totalul sumelor împrumutate în acest an de pe piaţa internă trece de 50 mld. lei, la care se adaugă 3 mld. euro şi 2,25 mld. dolari.
Scadenţa medie a datoriei emise pe piaţa internă este de doar 1,7 ani, situaţie care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată are scadenţa sub un an.
Analiştii Erste evaluează la 70 mld. lei necesarul brut de finanţare pentru 2013, relativ similar cu cel din acest an şi reprezentând echivalentul a 11% din PIB. Din total, cea mai mare parte constă în acoperirea de datorii ajunse la maturitate şi dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.
-
BCR: De-acum înainte mizaţi numai pe leu
Mişcarea, care probabil va stârni emulaţie pe piaţă, în condiţiile în care la ora actuală băncile dispun de o lichiditate în lei net mai mare decât în euro, va avea şi un efect de echilibrare a portofoliilor: în cazul BCR, de departe liderul pieţei creditelor ipotecare, cu împrumuturi de 1,2 mld. euro acordate în ultimii trei ani, peste 95% dintre acestea sunt în euro. BCR va mai acorda credite imobiliare garantate în euro numai clienţilor care realizează venituri în euro.
“Pe termen lung ne aşteptăm la costuri totale semnificativ mai reduse la creditele în lei comparate cu cele în euro, ţinând cont în special de tendinţa de creştere a indicelui EURIBOR de la nivelul minimului său istoric din prezent, dar şi de impactul semnificativ pe care fluctuaţiile valutare îl au asupra costurilor unui credit”, a comentat Ioana Mihai, şefa departamentului de Credite Garantate din cadrul BCR.
-
Clienţii MoneyGram pot face transferuri de bani şi în lei sau dolari
La efectuarea transferului, destinatarul primeşte suma de bani raportată la cursul valutar din ţara în care se află. Dacă la primire se foloseşte aceeaşi monedă ca şi la expediere, nu se aplică taxe pentru schimbul valutar. Pentru a trimite bani în afara ţării, clienţii pot vizita orice unitate MoneyGram pentru a completa un formular de trimitere, şi, în doar 10 minute, în funcţie de programul de lucru, banii sunt transferaţi la agenţiile MoneyGram din străinătate.
“În România există o cerere continuă pentru soluţii care să minimizeze costurile ce rezultă din schimbul valutar. MoneyGram propune comisioane de transfer competitive atât clienţilor noştri români, cât şi străinilor care muncesc sau trăiesc în ţara noastră”, spune Radu Pojoga, Country Manager România şi Bulgaria, MoneyGram.
MoneyGram, lider pe piaţa transferurilor de bani, oferă soluţii financiare pentru clienţii care nu au găsit răspuns la nevoile lor în cadrul instituţiilor financiare tradiţionale. MoneyGram oferă servicii de transfer de bani la nivel global şi servicii de plată a facturilor în Statele Unite şi Canada, printr-o reţea globală ce cuprinde peste 284.000 de agenţi locali, inclusiv comercianţi, oficii poştale internaţionale şi instituţii financiare, în 196 de ţări şi regiuni.
Serviciile MoneyGram sunt disponibile oriunde este afişată sigla MoneyGram, la filialele Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, OTP Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank, Libra Bank, Volksbank, RIB, Smith&Smith, Carrefour, Speed Transfer şi Intesa Sanpaolo Bank.
-
UniCredit Tiriac Bank lanseaza un credit garantat cu ipoteca in lei
Dobanda este fixa in primii 3 ani, iar din al patrulea an dobanda este variabila (Robor 1M/3M/6M + 4% pentru creditele ipotecare sau Robor 1M/3M/6M + 5% pentru creditele de nevoi personale cu garantie imobiliara).
Asigurarea de viata si opinia juridica sunt platite de catre banca, clientul avand de achitat urmatoarele costuri conexe: evaluarea, taxele notariale, taxa de inscriere la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si asigurarea de imobil. Asigurarea de viata ii este oferita gratuit clientului pentru creditele sub 150.000 euro (echivalent lei).
“Am dorit sa punem la dispozitie o varianta avantajoasa de finantare pentru cei care au venituri in lei si care doresc sa fie protejati de fluctuatiile cursului de schimb fata de principalele valute”, a declarat Bogdan Spuza, director Marketing si Segmente in cadrul Diviziei Retail a UniCredit Tiriac Bank.
De exemplu, pentru un credit ipotecar pe 30 de ani in valoare de de 200.000 de lei, in cazul unui client cu un venit mediu pe familie de 4.000 lei, DAE ar fi de 9,54% (dobanda fixa trei ani 8,3% apoi variabila 8,56% formata din Robor la 1 luna + marja fixa 4%), iar rata lunara de plata ar fi de 1.545 lei. Comisionul de analiza este de 1,290 de lei, comisionul lunar de administrare al creditului calculat la soldul facilitatii este 0,05%, iar suma totala de plata la sfarsitul perioadei de creditare este de 579.983 de lei.
UniCredit Tiriac Bank este a sasea banca din Romania dupa active, cu o valoare a activelor la finele anului trecut de 22,3 mld. lei si o cota de piata de 6,31%.
-
CEC taie dobanda la creditele in lei aflate in derulare
Aceasta reducere nu se va aplica in cazul creditelor acordate in baza unor programe guvernamentale, a Legii Locuintei nr. 114 si a creditelor derulate prin intermediul cardurilor de debit sau credit.
“Prin diminuarea marjei de dobanda aferenta creditelor in lei, CEC Bank vine in sprijinul tuturor clientilor persoane fizice care au credite in derulare. Banca demonstreaza o abordare echitabila, operand reduceri atat la dobanzile platite la depozite, cat si la dobanzile la credite. Cu acest prilej, ii invitam pe clienti la ghiseele bancii, in vederea incheierii si semnarii actelor aditionale la contractele de credit”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.
CEC Bank a primit avizul Bancii Nationale a Romaniei privind aplicarea noilor norme de creditare, astfel incat, incepand cu data de 27 februarie, ofera clientilor produse ajustate in conformitate cu prevederile noului Regulament al BNR nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice.
“Clientii care inregistreaza dificultati financiare in rambursarea creditelor vor beneficia in continuare de sustinerea CEC Bank in vederea identificarii unor solutii de restructurare adaptate la noile posibilitati de rambursare ale acestora”, a precizat Ghetea.
-
De unde bani, dacă băncile nu mai dau credite?
Din 2004, de când s-a extins mai rapid creditarea în România, şi până în 2011 inclusiv, profitul net în sistemul bancar a fost de 16,7 miliarde de lei, şi chiar dacă din cauza crizei, în 2010 şi în primele trei trimestre din 2011, o parte dintre bănci au înregistrat pierderi totale de 1,3 mld. lei, sistemul bancar a rămas cu un câştig net de peste 15 mld. lei, ceea ce “e un bilanţ rodnic”, declara luna trecută Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.
Mai mult, din profitul total au fost distribuite ca dividende mai puţin de 5 miliarde, iar aproape 12 miliarde au fost reinvestite: “băncile n-au fugit repede cu banii să-i ofere acţionarilor, ci i-au reinvestit pe cei mai mulţi, mizând pe dezvoltare într-un mediu economic stabil, predictibil, cu potenţial de absorbţie şi generator de profituri substanţiale”, observa Georgescu.
Discursul său răspundea, indirect, temerilor că extinderea crizei în zona euro şi cerinţele noi de adecvare a capitalului vor duce la o fugă a băncilor străine din România, cu consecinţa secării creditului, devastatoare pentru o economie atât de dependentă de banii din străinătate. Restrângerea creditării a fost, de fapt, o problemă acuzată de oamenii de afaceri încă din 2009, de la începutul crizei în România, însă a revenit în prim-plan după recomandarea din noiembrie a băncii centrale din Austria ca instituţiile financiare ale ţării care au filiale în Est să limiteze la 110% proporţia dintre creditele nou acordate de aceste filiale, pe de o parte, şi depozitele noi ori alte resurse de finanţare atrase local (ceea ce era, în fond, un apel la reducerea supraexpunerii).

În cel mai recent raport privind sectorul bancar din Europa Centrală şi de Est, analiştii Raiffeisen Research din Viena afirmă, într-adevăr, că până în 2015, “cu posibila excepţie a Albaniei, este improbabil ca sectoarele bancare din Europa de Sud-Est să cunoască rate mari de creştere nominală a volumelor de credite şi active”. Mai ales că vârful creditelor neperformante nici n-a fost încă atins în unele ţări, iar volumul respectivelor credite va putea descreşte până în 2015 doar la aproximativ o treime din nivelul actual, într-un scenariu optimist (ceea ce pentru România ar însemna scăderea de la circa 15% la aproximativ 3% în totalul împrumuturilor), sau la aproximativ două treimi, intr-un scenariu pesimist.
Cu toate acestea, “piaţa bancară din România are toate şansele să fie cea mai atractivă din sud-estul Europei în aceşti ani, datorită atât faptului că este cea mai mare din Europa de Sud-Est, cât şi şanselor de creştere aparent sustenabilă, ceea ce înseamnă o rată de creştere nominală a creditelor şi a activelor de circa 8-11% anual în euro”, cred analiştii Raiffeisen.
Pentru 2012, singurul bancher care a anunţat până acum un obiectiv de creştere a creditării cu două cifre este Robert Rekkers, care a afirmat la evenimentul Meet the CEO, organizat în decembrie de BUSINESS Magazin, că Banca Transilvania, cea mai mare instituţie bancară cu capital privat autohton, are ca ţintă o majorare a creditării cu 10%. Cât priveşte băncile cu capital majoritar străin, speranţele ca ele să-şi majoreze creditarea vor fi direct legate de capacitatea şi de efortul lor de a atrage depozite, având în vedere situaţia băncilor-mamă: “S-a observat în ultimele şase luni o scădere masivă a finanţării pentru sistemul bancar european, îndeosebi la nivelul finanţărilor pe termen lung. Prin urmare, capitalul va fi mai scump şi mai greu de accesat în 2012. Desigur, liderii politici şi conducerea Băncii Centrale Europene pot schimba această situaţie, prin asigurarea de lichiditate suficientă sistemului bancar şi prin recapitalizarea băncilor cu probleme”, comentează Vasile Iuga, country managing partner al PwC România.
Din punctul de vedere al beneficiarilor de împrumuturi, Dragoş Dinu, partener al firmei de consultanţă pentru industria farmaceutică Link Resource, spune că nu se aşteaptă însă la foarte multe investiţii noi pentru 2012 în care antreprenorii să fie dornici să apeleze la credite, într-un context volatil şi înainte de alegeri. “Finanţările, atâtea câte vor fi, se vor duce către businessurile stabile şi care şi-au dovedit capacitatea de a se restructura şi de a-şi relua creşterea în 2011 sau către zona de fuziuni şi achiziţii”, afirmă el.
Alina Radu, partener NNDKP, adaugă că băncile vor continua să fie selective cu proiectele finanţate, iar pe măsură ce condiţiile de creditare devin mai stricte, companiile care sunt parte din grupuri cu prezenţă internaţională s-ar putea îndrepta mai degrabă spre soluţii de finanţare la nivelul grupului în loc de a discuta obţinerea unei finanţări la nivel local, pentru că prima abordare le facilitează obţinerea de credite şi condiţiile de acordare.

Pentru împrumuturile către persoane fizice, Marius Popescu, directorul general al ING Pensii, anticipează că adoptarea regulamentului privind creditele pentru populaţie “va restricţiona semnificativ creditul în valută”, însă, în acelaşi timp, reducerea treptată a dobânzii de politică monetară de către BNR (ajunsă acum la 5,75%) reprezintă un semnal de încurajare a creditării in lei, aşa încât “este posibil să asistăm la o revigorare uşoară a împrumuturilor în moneda naţională şi la o diminuare a creditului în valută, în condiţiile în care şi resursele de finanţare în valută ale instituţiilor financiare vor fi sub presiune”.
În afară de reducerea dozată cu atenţie a dobânzii – suficient de puţin încât să nu provoace o scădere a a atractivităţii depozitelor, suficient de mult încât să încurajeze ieftinirea creditelor în lei -, BNR a susţinut puternic în ultimul an reorientarea populaţiei de la o cultură a consumului la una a economisirii. De câte ori a avut ocazia, guvernatorul Mugur Isărescu a îndemnat la redescoperirea prudenţei de către consumatori, inclusiv prin dojeni politicoase la adresa celor care s-au supraîndatorat pe termen lung pentru maşini sau plasme.
Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution, introduce în discuţie şi un alt punct de vedere: “Anatemizarea creditării a fost o mare greşeală pentru România. Mulţi încă mai consideră creditele de orice fel o pată pe onoarea personală şi a familiei, ceea ce este anormal şi ar trebui să încercăm să depăşim acest complex, posibil implantat în mintea românilor, culmea, chiar de comunişti”, odată cu efortul grotesc din anii ’80 de achitare a întregii datorii externe. Deocamdată, cultural vorbind, va fi greu de găsit un echilibru între intenţia normală de dezvoltare pe credit şi pornirile fie spre îndatorare excesivă, fie spre strângerea excesivă a curelei. Mai ales când, după ce înainte de criză am avut creşteri ale creditării cu câte 60% pe an, acum şi o creştere cu 10% ni se pare un record.
-
Credit Europe Bank iese cu dobânzi mai mari la depozite pentru clienţii cu profesii liberale
Spre exemplu, dacă se constituie un depozit la termen în lei pe 3 luni, rata dobânzii va fi de 7,75% iar pentru un depozit echivalent în euro rata dobânzii va fi de 3,75%. Pentru un depozit la 12 luni, dobânda creşte de la 6,50% la 7,50% pe an la lei, de la 3,25% la 3,75% la euro şi de la 2% la 2,50% la dolar.
Oferta, valabilă pentru depozitele constituite până la 29 februarie, se adresează tuturor clienţilor care desfăşoară activităţi profesionale liberale – persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, medicii, cabinetele şi asociaţiile de avocatură, notarii, executorii judecătoreşti, evaluatorii independenţi, administratorii judiciari etc.
De asemenea, Credit Europe Bank a decis prelungirea pe parcursul întregului an 2012 a ofertei lansate în 2011 pentru persoanele fizice, prin intermediul căreia depozitele constituite prin serviciul de Internet Banking al băncii, Credit Europe Net, beneficiază de dobânzi preferenţiale.
O altă campanie a băncii, aflată în desfăşurare, oferă rate majorate ale dobânzilor pentru cei care constituie depozite în săptămâna în care îşi aniversează ziua de nume. Între 6 şi 13 ianuarie, de exemplu, pot beneficia de dobânzi mai mari la depozitele in lei şi valută toţi cei care îşi sărbătoresc onomastica pe 7 ianuarie, cu ocazia zilei Sfântului Ion.
Credit Europe Bank (România) S.A., membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, are aproape 500.000 de clienţi persoane fizice, IMM-uri şi corporaţii, prin intermediul unei reţele alcătuite din 77 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru, precum şi prin canale alternative de distribuţie: ATM-uri, POS-uri, servicii de internet banking şi phone banking.
-
RBS lansează un depozit promoţional cu dobândă crescătoare
Aceste valori ale dobânzii sunt aferente ultimei săptămâni a depozitului. Dobânda se calculează zilnic, în funcţie de rata dobânzii aferente săptămânii respective.
Produsul nu presupune comision de deschidere şi administrare şi poate fi constituit atât în lei, cât şi în euro, cu o sumă minimă de 1.500 lei, respectiv 500 euro. Depozitul este disponibil pentru persoane fizice, iar termenul de constituire este de 12 săptămâni (84 de zile).
Oferta este valabilă până la data de 31 decembrie 2011.
Clienţii care îşi retrag banii de la casierie în ziua de maturitate a depozitului beneficiază de un comision de retragere de 0%. În cazul retragerii banilor înainte de acest termen, ei nu pierd dobânda acumulată, excepţie făcând sumele retrase în primele şase zile ale depozitului.
Depozitul se poate constitui în toate sucursalele RBS România sau apelând serviciul RBS Phone Banking, disponibil non-stop, pentru clienţii care şi-au dat acordul de acceptare a instrucţiunilor transmise prin telefon.
RBS România, filiala grupului Royal Bank of Scotland, a încheiat primul semestru cu un profit net de 51 mil. lei, situându-se în topul celor mai profitabile bănci din România. RBS are prezenţă în 15 oraşe din ţară, prin intermediul a 28 de sucursale.