„Gărzile efectuate de medici în afara programului normal de lucru de la funcţia de bază până la limita a 48 de ore pe săptămână, reprezintă gărzi obligatorii. (…) Contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, cu excepţia sporului, face parte din suma salariului de bază”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă ce va fi discutată miercuri în cadrul Consiliul Economic şi Social (CES).
Sindicaliştii condamnă această propunere venită de la ministerele de resort, descriind-o drept „aberantă”.
„În prezent, o gardă are 35 de ore pe săptămână, 140 pe lună, iar dintre acestea, 18 ore de gardă sunt obligatorii. Fac gardă numai anumiţi doctori, pentru că sunt doctori care nu sunt nevoiţi, cum ar fi dermatologii. Deci nu poţi să îl obligi să facă acest lucru, când specialitatea lui nu are gardă. Cei de la Ministerul Sănătăţii s-au gândit să-l oblige pe medic să lucreze până la 48 de ore pe săptămână, lucru aberant. Ce depăşeşte norma legală de lucru sunt ore suplimentare şi se fac în primul rând cu acordul tău, până la 180 de ore pe an. Ce depăşeşte 180 de ore, e nevoie de acordul organizaţiilor sindicale, pentru că ei nu vor ca omul să fie abuzat de angajator”, a declarat, pentru Mediafax, dr. Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului Promedica.
Acesta a mai precizat că, în cazul în care este depăşit pragul de 35 de ore de gardă pe săptămână, medicul nu mai poate da randament în spital.
„Aici e problema. Când legiuitorul a stabilit 35 de ore pe săptămână – şi era comunist legiuitorul de atunci – a avut în vedere următoarele lucruri: medicii desfăşoară activitate intelectuală intensă şi mai sunt şi medici care desfăşoară şi activitate fizică intensă. Deci este foarte obositor. Apoi, medicul, pe lângă programul de la spital, se duce acasă şi trebuie să mai deschidă câte o carte. De aceea s-au dat 35 de ore pe săptămână. Vine întrebarea adresată domnilor – care nu sunt medici din Ministerul Sănătăţii: Dumneata te-ai da pe mâna unui medic care nu a mai pus mâna pe carte de 20 de ani sau care nu se duce la congrese, pentru că nu are bani? N-ai face-o!”, a spus medicul Eleodor Cârstoiu.
O altă modificare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice vizează şi tichetele de masă, care vor fi înlocuite cu indemnizaţiile de hrană ce vor fi acordate anual.
„Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană reprezentând a douăsprezecea parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Pentru personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă conform reglementărilor legale în vigoare, indemnizaţia de hrană se acordă începând cu 1 ianuarie 2018. Indemnizaţia de hrană nu va fi inclusă în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în 28 iunie, decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
„Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esenţială a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României”, se spune în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.