Cei care au ceva de împărţit cu altcineva pot opta se întâlnească cu persoana respectivă la un club de lupte denumit Streetbeefs din Harrisonburg, Virginia. Proprietarul acestuia, Chris Wilmore, l-a creat în urmă cu mai bine de zece ani pentru a le oferi un loc sigur celor dornici să-şi rezolve disputele, care astfel nu se mai iau la bătaie pe stradă riscând să aibă probleme cu poliţia, scrie Washington Post, şi nici nu mai recurg la folosirea de arme albe sau de foc. Clubul organizează întâlniri într-un weekend pe lună, unde cei care au de rezolvat un conflict cu cineva o pot face prin intermediul unui meci de box.
Tag: lege
-
Iohannis a promulgat legea privind expertizarea şcolilor construite înainte de 1978, până în 2021
Prin această lege promulgată, luni, de către şeful statului clădirile unităţilor de învăţământ construite înainte de 1978 trebuie să fie expertizate pentru încadrare lor în clasa de risc seismic, până la 1 ianuarie 2021.
În caz contrar, vor fi date amenzi între 1.000 şi 10.000 lei pentru conducătorii de instituţii de învăţământ care împiedică expertizarea şi consolidarea clădirilor pe care le administrează.
Pe 11 septembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege iniţiat de senatorul USR Cristian Ghica.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Legea prin care Instituţia Prefectului din Giurgiu e transferată de la MAI, neconstituţională – surse
Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea prin care clădirea Prefecturii judeţului Giurgiu este trecută din domeniul public al statului şi din administrarea MAI în domeniul public al judeţului Giurgiu, au declarat surse din cadrul instituţiei pentru MEDIAFAX. Astfel, legea este neconstituţională.
Pe 25 iulie, şeful statului a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi.
„Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine art. 1 alin. (4) şi alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1), art. 120 alin. (1), precum şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, arată preşedintele Iohannis în textul sesizării formulate la Curtea Constituţională, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis MEDIAFAX.
Klaus Iohannis argumentează că prevederile Codului civil arată că „bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii”.
Şeful statului mai susţine că „bunurile care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice pot fi transferate din proprietatea publică a statului în cea a unităţilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre a Guvernului”.
-
CCR a decis că Legea prin care poliţiştii obţin atribuţii sporite în misiune este constituţională
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului II, punctul 8, din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
PNL şi USR au formulat sesizarea de neconstituţionalitate pe 8 iulie.
USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 53 din Constituţie, care stabilesc că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, potrivit sursei citate.
Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu este definită în legislaţia din domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiţii legale care să clarifice înţelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenţei unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existenţa niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia poliţistul să poată acţiona.
De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar şi nici nu stabileşte o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi în mod abuziv.
USR consideră şi că legea prin care sunt sporite puterile Poliţiei şi Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) şi art. 22 din Constituţie, referitoare la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumţie de legitimă apărare în favoarea poliţistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluţie legislativă încalcă Codul european de etică al Poliţiei, dar mai ales jurisprudenţa CEDO, având potenţialul de a pune în pericol o serie de valori constituţionale, precum viaţa sau integritatea fizică şi pshică.
-
Teodorovici vrea ca cei care nu-şi plătesc datoriile la stat să facă închisoare. „Dar statul nu este dator? Ce se întâmplă cu statul dacă nu-şi plăteşte dările în 45 de zile, aşa cum spune legea? El nu intră la puşcărie? Cum vine asta?“
Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici propune într-o inţiativă legislativă semnată în nume propriu (ministrul finanţelor Eugen Teodorovici este parlamentar, prin urmare poate să depună iniţiative legislative) pedepse cu închisoarea pentru cei care nu-şi plătesc datoriile la stat. Disciplina fiscală ar urma să evite majorarea taxelor, arată el.
Bugetul fiscal are o colectare de 26-27% din PIB. Este cel mai mic volum din UE. Poţi colecta mai mult cu biciul şi cu închisoarea?
Aşadar, guvernul PSD nu elimină majorarea de taxe ca politică viitoare.
„Disciplina fiscală trebuie întărită. Nu avem o problemă anume cu iniţiativa Finanţelor. Problema la noi este încrederea pe care o ai în ceea ce priveşte legea. Cine este cel care decide că X sau Y a încălcat legea?“, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), este şi mai categoric: „Este o propunere pe care principial nu o poate nimeni respinge. Dar statul nu este dator? Ce se întâmplă cu statul dacă nu-şi plăteşte dările în 45 de zile, aşa cum spune legea? El nu intră la puşcărie? Cum vine asta?“ Problema este de egalitate de şanse: stat/privat.
-
‘Jupanul’ pe mosia DRDP Timisoara, Cristian Ispravnic, mai smecher decat seful sau, ministrul Transporturilor. Sfideaza legea, isi tine ‘la secret’ veniturile in declaratia de avere, dar si rapoartele de activitate
TIMISOARA. Parasutat de PSD de la Arad direct in fruntea DRDP Timisoara, socotindu-se pe cai mari, sfideaza legea cu tupeu. Seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Cristian Ispravnic, se considera mai presus decat seful sau, Razvan Cuc, ministrul Transporturilor. Cum anume, va explicam in cele ce urmeaza.
Acesta isi ascunde cu tupeu veniturile, incalcand grav legea care il obliga sa isi publice intreaga avere, an de an, fiind platit din bani publici. Si nu vorbim doar de veniturile pe care le obtine de la DRDP Timisoara, ci si cele incasate din pozitia de consilier judetean la Arad, functie din care nu s-a remarcat cu absolut nimic, fiind considerat un ilustru necunoscut printre colegii sai si mai ales printre cei pe care ii reprezinta din acest fotoliu caldut.
In ultima declaratie de avere postata pe site-ul DRDP Timisoara, veniturile lui Cristian Ispravnic sunt secretizate. La propriu.
-
Teodorovici, despre legea prin care vrea taxarea pensiile mai mari de 7.000 de lei cu până la 50%: Nu putea face obiectul unei OUG/ Cred că este o măsură de urgenţă
Eugen Teodorovici a depus la Senat, în caliate de senator PSD, un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Măsura făcea parte iniţial din pachetul de propuneri discutat odată cu rectificarea bugetară de la începtul lunii august.
„Dacă nu mă înşel nici nu a fost pe legea de abilitare şi nu putea să fie aprobat de Guvern ca ordonanţă simplă, iar ca ordonanţă de urgenţă este încă destul de complicat să convingi ministerele avizatoare sau ministerul principal avizator că este o urgenţă, asta trebuie să o stabilească nu juridic cineva ci ca şi oportunitate din punct de vedere economic, că dacă e o măsură care aduce un beneficiu bugetului de stat per total, sau bugetul consolidat dacă doriţi.
Eu cred că este o măsură de urgenţă, mai ales că este banii sunt necesari la nivel de buget pentru diferite alte măsuri, acesta e un aspect. Al doilea aspect este un mecanism, spunem noi foarte în regulă şi în limita legii, adică nu cred că vor fi acţiuni de contestare acestei propuneri sau dacă vor fi, ele vor fi sortite eşecului.
Sunt în Parlament dacă ştiţi foarte bine alte două iniţiative, dacă nu mă înşel din partea colegului senator Pop şi din partea colegilor de la USR, atunci cred că este foarte bună situaţia în momentul în care în luna septembrie să se discute în Parlament această propunere făcută din partea noastră ca şi Guvern să spunem cu un mecanism foarte corect şi foarte flexibil, să se conexeze eventual cele trei variante şi atunci parlamentarii sau oamenii politici care tot timpul au spus că este o măsură care trebuie să fie urgent aplicată să îşi arate dorinţa şi putinţa în Parlament şi să dea un vot”, a spus ministrul la ieşirea de la Forumul Românilor de Pretutindeni.
-
BREAKING: Şefa Executivului din Hong Kong anunţă retragerea formală a legii privind extrădările
Anunţul, care a fost făcut în timpul unei şedinţe interne, a venit la doar două zile după ce presa a relatat că Lam ar fi declarat că ar demisiona dacă ar avea de ales pentru că a cauzat “un haos de neiertat” încercând să introducă o controversată lege privind extrădarea.
Demonstraţiile prodemocraţie din Hong Kong durează de aproape trei luni, izbucnind ca reacţie la un controversat proiect de lege care ar fi facilitat extrădările în China. Aproximativ 700 de protestatari au fost reţinuţi, iar mulţi sunt inculpaţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Autostrada Iaşi-Tg. Mureş bate pasul pe loc. Solicitare: „Guvernul să aplice legea. Au trecut nouă luni”
“După cum bine ştiţi, conform Constituţiei şi Legii 90/2001, Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în baza votului de încredere acordat de Parlament şi care are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social. Concret, doamnă, stă doar în mâinile şi în atribuţiile dumneavoastră şi ale instituţiilor de resort să puneţi în aplicare Legea nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi – Tg. Mureş. Responsabilitatea celui mai important obiectiv de investiţii din Regiunea de Nord-Est este întru totul a Guvernului iar faptul că nici măcar astăzi, la aproape nouă luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, nu s-a întamplat nimic concret, arată incapacitatea executivului de a face cel mai normal lucru pentru acesta: să respecte legile din România”, se arată într-o scrisoare deschisă a lui Petru Movilă, adresată premierului.
-
Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă
Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi.