Tag: lectura

  • Victor Miron vrea să schimbe lumea cu pana, nu cu spada. Cum a iniţiat clujeanul campanii de lectură

    Astăzi, în câteva oraşele din ţară i se urmează deja exemplul.
     
    Victor Miron a descoperit plăcerea lecturii abia prin clasa a IX-a, când a dat peste câteva cărţi care îi ofereau răspunsuri la întrebări profunde şi care, în sfârşit, se dovedeau mult mai pline de substanţă decât toate sursele de informare cu care intrase până atunci în contact. Apoi a aflat despre statisticile care arată că jumătate dintre români citesc mai puţin de o carte pe an.
     
    A fost momentul în care tânărul, care va împlini 33 de ani în iulie, a decis că trebuie să facă ceva pentru a-i ajuta şi pe alţi tineri de vârsta lui să descopere comorile de emoţii şi gânduri ascunse în cărţi.
     
    “Campania «Cu cărţile pe faţă» a început în ianuarie 2014. Iniţial mi-am asumat-o pe un an, apoi pe 3, după care am extins termenul la 15 ani, ajungând la concluzia că este nevoie de timp pentru acest proiect care mă reprezintă. Citeam mult în liceu, am început în clasa a IX-a să iubesc cărţile, când am dat de cărţi cu substanţă, cu răspunsuri la întrebările pe care ţi le pui în adolescenţă, ce e cu tine, ce e cu viaţa, pe ce lume trăieşti. Iar în cărţi am descoperit şi modele pe care nu neapărat le-am găsit şi în viaţa reală, cum ar adolescentul miop al lui Eliade, prinţul Mîşkin din «Idiotul» de Dostoievski, Don Quijote al lui Cervantes, Micul Prinţ, personaje care pot părea mai idealiste, dar de la care chiar mi se părea că am ce învăţa”, a povestit tânărul.
     
  • Următoarea revoluţie: Capitalismul are nevoie să fie salvat de el însuşi

    The Economist are o istorie de 175 de ani, iar temele pe care le aduce în discuţie sunt globale şi privesc trenduri şi evoluţii care ţin ani de zile, dacă nu chiar decenii.
    Alăturarea dintre revoluţie şi capitalism este un paradox. Cum să ceri să fie o revoluţie a capitalismului, având în vedere că aşa ceva era apanajul stângii, al comunismului, al socialismului, al proletariatului?
    The Economist, prin autorii ei anonimi, susţin că în acest moment capitalismul, prin ceea ce a crescut, prin aceste companii gigant, prin consolidarea pieţelor, a creat un monstru.
    Această putere a companiilor mari, profiturile pe care le obţin distrug capitalismul, iar oamenii din jur vor ajunge să urască acest sistem. Pentru a reclădi încrederea în pieţe – un concept care a fost serios zdruncinat în criză, când s-a ajuns la concluzia că pieţele nu rezolvă toate lucrurile – competiţia trebuie reclădită.
    Într-o lume a competiţiei, The Economist propune o nouă revoluţie. Competiţia de acum, prin monopolurile şi rentele pe care le-a creat, a distrus şi începe să distrugă adevărata competiţie. În ciuda faptului că dobânzile şi costul de finanţare sunt la un minim istoric, iar pieţele sunt inundate de bani, marile companii au încetat să mai investească, preferând să folosească banii în răscumpărarea propriilor acţiuni. Pieţele au ajuns să aibă bariere foarte mari de intrare, ceea ce nu mai încurajează deloc apariţia unor noi competitori.
    Deşi Google şi Facebook oferă un produs şi un serviciu gratis pentru clienţii lor, în spate se ascunde un monopol teribil care determină distrugerea altor pieţe. Puterea salariaţilor este la cel mai scăzut nivel, iar The Economist aduce în discuţie reapariţia sindicatelor, care trebuie să-şi reia locul la masa de conducere.
    Organismele de reglementare şi de competiţie ar trebui să se uite la sănătatea pieţelor şi la sănătatea profiturilor obţinute de către companii în detrimentul celorlalţi jucători.
    The Economist, o revistă care a promovat liberalismul, economia de piaţă, competiţia încă de la primul număr, susţine nici mai mult, nici mai puţin că profiturile companiilor americane trebuie aduse la un nivel normal, salariaţii trebuie să-şi reia beneficiile, iar salariile reale trebuie să crească cu 6%.
    Consumatorii au nevoie de mai multe opţiuni, iar autorităţile trebuie să încurajeze prin toate mijloacele apariţia concurenţei şi să protejeze acest lucru. Nu să-i protejeze pe cei mari.
    În ciuda faptului că firmele au devenit mari, că operează restructurări continue, productivitatea nu creşte. Pentru că de fapt s-au creat monopoluri din care se extrag rente.
    Statul şi autorităţile au început să introducă din ce în ce mai mult bariere de intrare în meseriile liberale, începând de la licenţele pentru avocaţi, notari, alte profesii, până la taximetrişti, ceeea ce nu încurajează deloc competiţia şi nici apariţia unor produse şi servicii mai bune, în interesul celor care le plătesc.
    Protecţia patentelor, produsele descoperite de companii trebuie să aibă o viaţă mai scurtă.
    Prea puţină lume, capitalistă, s-ar aştepta ca The Economist să pună pe tapet această necesitate a unei revoluţii capitaliste, care să salveze capitalismul de ceea ce el a creat.
    Dar evoluţia vieţii, a economiilor, a societăţii implică şi acest gen de revoluţii, nu numai revoluţii ale comunismului, socialismului, proletariatului. 

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”

  • Acreditarea jurnalistului CNN Jim Acosta, suspendată de Trump, reactivată de o instanţă judiciară

    Decizia a fost luată de judecătorul Timothy Kelly, care a fost numit în funcţie de preşedintele Donald Trump.

     

    “Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor din presă care ne-au susţinut săptămâna aceasta, îi mulţumesc judecătorului pentru această decizie. Să revenim la muncă”, a declarat Jim Acosta la ieşirea din Tribunalul districtual din Washington, informează CNBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Difuzarea de mesaje la radio şi TV pentru încurajarea lecturii, adoptată tacit în Camera Deputaţilor

    Potrivit proiectului, în legea audiovizualului se introduce un nou tip de comunicare. „Comunicare audiovizuală cu caracter educativ privind importanţa şi promovarea, în spaţiul public, a cititului – mesaje sonore sau în imagini, cu sau fără sunet, care sunt destinate să informeze şi să educe populaţia, cu privire la importanţa lecturii. Acestea vor fi difuzate cu titlu gratuit şi vor fi marcate ca atare”, prevede propunerea legislativă.

    Potrivit legii, mesajele trebuie să respecte următoarele condiţii: „a) să informeze şi să educe populaţia în legătură cu importanţa lecturii; b) să informeze şi să educe populaţia în direcţia promovării lecturii; c) să fie difuzate cu titlu gratuit; d) să nu conţină referiri de natură comercială sau care să promoveze instituţii sau persoane”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recep Erdogan vrea reformarea structurală a Consiliului de Securitate ONU

    “Naţiunile Unite au obţinut succese incontestabile în cei 73 de ani, dar s-au îndepărtat de atingerea aşteptărilor omenirii în privinţa păcii şi bunăstării. Turcia devine vocea lumii spunând că lumea este mai mare de cinci ţări”, a declarat Recep Tayyip Erdoğan, citat de cotidianul Hurriyet.

    Consiliul de Securitate ONU are 15 state membre, dar doar cinci au statut permament şi drept de veto – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump: Statele Unite vor schimba regimul din Iran

    Politica oficială a Washingtonului nu are obiectivul schimbării regimului islamic de la Teheran.

    Sancţiunile impuse Iranului au rolul producerii de probleme economice care ar putea conduce la o “revoluţie de succes”, a declarat Rudy Giuliani, potrivit agenţiei Reuters, la o reuniune a opoziţiei iraniene în exil. “Nu ştiu când vom înlătura” regimul din Iran. “Ar putea fi în câteva zile, în câteva luni, în câţiva ani. Dar se va întâmpla”, a afirmat Rudy Giuliani la reuniunea desfăşurată în oraşul american New York.

    Rudolph Giuliani a făcut declaraţiile la nivel personal, dat fiind că nu are atribuţii oficiale în acest domeniu. Dar Giuliani este avocatul personal al preşedintelui Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase zboruri suplimentare vor fi introduse pe ruta Bucureşti – Timişoara, începând cu luna octombrie

    Potrivit unui comunicat al Aeroportului Internaţional Timişoara, odată cu intrarea în vigoare a orarului de iarnă pe data de 28 octombrie, vor fi introduse încă şase zboruri suplimentare pe ruta Bucureşti – Timişoara şi retur. Astfel, compania aeriană Ryanair va introduce încă patru zboruri, iar Tarom, două curse în plus.

    “În prezent, compania Ryanair operează 12 zboruri săptămânale, câte două zboruri în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, vineri şi duminică. Astfel, începând cu 28 octombrie 2018, Ryanair va opera 16 zboruri săptămânale. Astfel, în zilele de luni şi vineri vor fi operate câte 3 zboruri/zi, iar în celelalte zile (inclusiv sâmbăta), câte 2 zboruri/zi”, a informat Aeroportul Internaţional Timişoara.

    De asemenea, compania aeriană Tarom va introduce cele două zboruri suplimentare în zilele de miercuri şi vineri, astfel încât va ajunge în timpul sezonului de iarnă la 28 de zboruri săptămânale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Alocaţiile pentru copii, majorate cu până la 80% de la 1 ianuarie 2019

    „Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, după cum urmează: a) 0,6 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap), începând cu 1 ianuarie 2019; b) 0,3 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1alin. (3), începând cu 1 ianuarie 2019″, potrivit proiectului legislativ de modificare a Legii 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, depus în Camera Deputaţilor de deputaţii PNL Robert Sighiartău şi Dumitru Mihăilescul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OutOfOffice – Andreea Micu, avocat, Asociat Crama Avincis: “Cel mai frumos sentiment de libertate” – VIDEO

    Reţelele sociale le folosesc în mod normal mai degrabă „pasiv“ (pentru a vedea noutăţile); postări am puţine, din lipsa timpului. Nici în vacanţe nu le folosesc mai des − vacanţele sunt momente pentru familie. În concediu, sunt nevoită să fiu conectată la activitatea de la birou şi de la cramă. Dezavantaj: nu e vacanţă 100%. Avantaj: când revin la serviciu, nu sunt la fel de încărcată, pentru că anumite taskuri au fost rezolvate de la distanţă.
    Nu aş merge niciodată în vacanţă în ţări periculoase, unde sănătatea şi siguranţa îmi pot fi puse în pericol, iar drepturile omului nu sunt respectate în mod adecvat. Pe termen mediu, nu m-aş duce nici în călătorii foarte lungi cu avionul, pentru că mi se pare obositor pentru cei doi copii (nu plec fără ei nicăieri).

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi de citit, cremă solară şi geacă de fâş (niciodată nu ştim ce surprize ne va face vremea!).

    Care este amintirea dvs. preferată dintr-o vacanţă de vară?
    De obicei, plaja şi înotul în mare – cel mai frumos sentiment de libertate.