Tag: Le Monde

  • Cea mai bogată femeie din lume a murit în această seară

    Liliane Bettencourt, în vârstă de 94 de ani, ocupa prima poziţie în clasamentul celor mai bogate femei din 2017 realizat de Forbes. Cu o avere de 39,5 miliarde de dolari, Bettencourt a deţinut împreună cu copiii o participaţie de 33% la compania franceză L’Oreal. Tatăl său, Eugene Schueller, a fondat imperiul cosmetic în 1907. În topul general al publicaţiei, Bettencourt ocupa locul 14.

    Pasionată de munca tatălui său, fondatorul companiei L’Oreal, Lilian Bettencourt a fost ucenica lui încă de la 15 ani, când a început să amestece cosmetice şi să eticheteze sticle de şampon.

  • Motivul pentru care FMI nu exclude o nouă criză financiară


     În urmă cu zece ani, în iulie 2007, prima undă de şoc, a creditelor subprime, se făcea simţită pe pieţe, iar aceasta nu a întârziat să se propage în întreaga lume.

    Acum, un deceniu mai târziu, după planurile de urgenţă, de salvare a băncilor şi după recesiuni, lucrurile stau în sfârşit mai bine. Creşterea zonei euro este pozitivă de 16 trimestre, iar în acest an, aceasta este aşteptată să se apropie de 2%.

    Şi totuşi, mulţi europeni, şi în special francezi, nu au sentimentul că criza s-ar fi încheiat, scrie Le Monde. Şi totul din cauza şomajului încă ridicat, în special în rândul tinerilor. Dar şi din cauza sentimentului că, din 2008, ascensorul social nu mai funcţionează, sau funcţionează mai prost.

     De-abia întoarsă pagina unei crize, că germenii uneia viitoare deja mijesc. Astfel, deriva creditelor subprime din 2007 a fost favorizată de politica dobânzilor scăzute introdusă anterior de banca centrală americană pentru a lupta împotriva exploziei bulei internetului, în 2001.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăsprezece veşti bune în 2015

    Le Monde prezintă, în pagina electronică, o selecţie de ”veşti bune” – câte una în fiecare lună a anului 2015.

    IANUARIE: Un nou antibiotic

    Un nou antibiotic eficient împotriva bacteriilor rezistente la tratament a fost descoperit de către o echipă de cercetători americani şi germani. Descoperirile sunt rare în această categorie de medicamente, puţin rentabile pentru actorii din industrie, în contextul în care tulpini bacteriene rezistente au proliferat.

    FEBRUARIE: iPhone se deschide către diversitate

    Apple a anunţat apariţia unei noi game de emoticoane, nişte pictograme mici care reprezintă o emoţie sau o stare de spirit, pentru iPhone-urile şi iPad-urile sale: aceste emoji (termenul japonez) propun diverse culori ale pielii. O petiţie online semnată de peste patru mii de persoane protesta faţă de lipsa reprezentării altor etnii printre cele aproximativ 800 de “smileys” pe care le propunea anterior compania.

    MARTIE: Un avion solar pleacă într-un tur al lumii.

    Avionul Solar Impulse 2 a decolat de la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite (EAU), într-un tur al lumii fără precedent, propulsat doar de energia solară, cu scopul de a promova tehnologiile curate.

    APRILIE: Întâlnire oficială între Barack Obama şi Raul Castro

    Barack Obama şi Raul Castro au participat la un tête à tête istoric, în 11 aprilie, la Panama, după 54 de ani de Război Rece. Cei doi şefi de stat s-au întâlnit cu ocazia Summitului Americilor.

    MAI: “N-am fost niciodată atât de aproape de a păşi pe Marte”

    Charles Bolden, şeful Agenţiei spaţiale americane (NASA) anunţă: ”Suntem pe drumul cel bun pentru a putea trimite astronauţi americani pe Marte, în anii 2030 (…). Eu cred că nu am fost niciodată atât de aproape de (acest) obiectiv în istoria civilizaţiei umane”. O declaraţie inedită, în opinia unor specialişti.

    IUNIE: Auroră boreală în Normandia

    O auroră boreală roşie, vizibilă din spaţiu, a fost observată şi în Normandia, un fenomen rar, care s-a produs din cauza unor rafale de vânt solar puternice (care intră în coliziune cu atmosfera terestră mai degrabă deasupra polilor magnetici, de obicei).

    IULIE: Remisiune HIV

    O franţuzoiacă în vârstă de 18 ani, infectată cu virusul HIV care provoacă SIDA în timpul sarcinii mamei sale, a fost declarată în remisiune, după ce i-a fost administrat un tratament antiviral până la vârsta de şase ani. Ulterior, tratamentul a fost oprit.

    AUGUST: Familie de refugiaţi salvată

    O familie de migranţi sirieni – a cărei fotografie, în care tatăl îşi strânge plângând în braţe fiica la sosirea pe Insula elenă Kos, a făcut înconjurul lumii – a fost reunită la Berlin, unde locuieşte şi acum.

    SEPTEMBRIE: Papa Francisc în vizită în Statele Unite

    Preşedintele Barack Obama îl primeşte pe Papa Francisc la Casa Albă, în prima vizită pe care Suveranul Pontif o face în Statele Unite.

    OCTOMBRIE: Canada îşi apără bolnavii

    Statul canadian a decis să se opună politicii tarifare a unui laborator farmaceutic american, Alexion, care facturează pentru tratamentul împotriva a două maladii ale sângelui câteva sute de mii de dolari pe an. Compania propune ca statul să preia o parte a costului acestui medicament – cel mai scump din lume. Diferendul nu a fost tranşat încă.

    NOIEMBRIE: Primele căsătorii gay în Irlanda

    Irlanda, prima ţară din lume care a adoptat prin referendum căsătoria între persoane de acelaşi sex, aprobă aceste dispoziţii legale.

    DECEMBRIE: Acord la COP21

    Cele 195 de ţări membre ale Convenţiei-cadru a ONU privind modificările climatice au semnat un compromis la baza căruia se află principiul “justiţiei climatice” – adică prin recunoaşterea faptului că ţările din emisferele Nordică şi Sudică au “responsabilităţi comune, dar diferenţiate” în modificările climatice, iar “capacităţile” prin care să le facă faţă sunt inegale.

  • Le Monde: Ofensiva justiţiei contra lui Ponta, punct-cheie al bătăliei pentru modernizarea României

    Duelul dintre preşedintele liberal Klaus Iohannis şi premierul social-democrat Victor Ponta se înăspreşte după ce coaliţia majoritară de centru-stânga din Parlamentul român a respins solicitarea justiţiei de a-i ridica imunitatea lui Ponta pentru a fi urmărit penal. Şeful Guvernului este vizat de o anchetă penală pentru corupţie din 5 iunie, zi în care preşedintele i-a cerut demisia, precizează publicaţia.

    Însă premierul, aflat la putere din 2012, “nu este pregătit să cedeze şi se agaţă de majoritatea de care dispune în Parlament pentru a rămâne în post”, scrie Mirel Bran, corespondentul Le Monde la Bucureşti, citând declaraţia prin care Ponta a denunţat că “scopul acuzării (sale) este schimbarea Guvernului şi majorităţii parlamentare”, insistând că “un guvern poate să fie schimbat doar prin alegeri şi un vot în Parlament” şi subliniind că “orice altă metodă este o lovitură de stat”.

    “Zi tristă”

    Premierul social-democrat, în vârstă de 42 de ani, a fost înfrânt de liberalul Klaus Iohannis, în vârstă de 55 de ani, în alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Cu o cotă de popularitate de 70%, noul preşedinte, care provine din cadrul minorităţii germane, le-a promis românilor să consolideze independenţa justiţiei, într-o ţară afectată de o corupţie instituţionalizată.

    De la aderarea României la Uniunea Europeană (UE), în ianuarie 2007, un grup de tineri procurori formaţi după modelul occidental a început o operaţiune de tip “mâini curate” care a zguduit eşicherul politic, comentează Le Mode, referindu-se la celebra operaţiune italiană în lupta împotriva mafiei. În ultimii trei ani, peste 3.000 de miniştri, deputaţi, senatori, primari şi funcţionari de rang înalt au ajuns la închisoare, adaugă publicaţia.

    Această schimbare în justiţia românească îngrijorează numeroase personalităţi, într-o ţară în care corupţia este “monedă curentă” de la căderea regimului comunist, în urmă cu un sfert de secol. “Ofensiva procurorilor vizând premierul, inculpat pentru fals, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, este punctul-cheie al unei bătălii care vizează să modernizeze una dintre cele mai sărace ţări din UE”, comentează Le Monde, apreciind că bătălia este “departe de a fi câştigată”.

    “Este o zi tristă pentru România şi pentru miile de cetăţeni care cred în valorile democratice”, citează publicaţia declaraţia preşedintelui Iohannis de după refuzul deputaţilor socialişti de a-i ridica imunitatea premierului lor. “Distrugerea unor instituţii şi principii pentru salvarea carierei politice a unei singure persoane este inacceptabilă într-o democraţie”, adăuga el.

    “Sancţiuni penale”

    În contextul în care opoziţia de dreapta a depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului socialist şi îndeamnă la manifestaţii, “Guvernul, cuprins de panică, a trecut la ameninţări”, comentează Le Monde, care citează declaraţia ministrului Justiţiei Robert Cazanciuc. “Atrag atenţia liberalilor asupra faptului că organizarea de manifestaţii politice ilegale vizând împiedicarea exercitării puterii Parlamentului sau Guvernului angajează răspunderea penală”, a declarat Cazanciuc.

    “Presa independentă nu a ezitat să compare panica premierului cu focul care l-a determinat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu să fugă în decembrie 1989”, comentează Le Monde, adăugând că,pe reţelele de socializare, “Victor Ponta este poreclit de-acum «Ceauşescu-copy-paste»”, precizând că aceasta reprezintă o referire la acuzaţiile că Ponta şi-a copiat teza de doctorat.

    Publicaţia citează, de asemenea, reacţia preşedintelui Partidului Popular European (PPE, dreapta) Joseph Daul, care a apreciat că “este inacceptabil ca ministrul Justiţiei şi premierul unui stat membru UE să ameninţe manifestanţi cu sancţiuni penale”. “Libertatea de exprimare este garanatată în cadrul UE”, transmitea Daul, adăugând că “oamenii care vor să-şi exprime nemulţumirea faţă de un premier acuzat oficial de fapte grave de corupţie nu ar trebui să fie împiedicaţi să o facă”.

    Ca răspuns la iniţiativa opoziţiei de a organiza vineri o manifestaţie la care aşteaptă aşroximativ 10.000 de persoane, în faţa Parlamentului român, în timp ce deputaţii vor vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, “Ponta a decis să-şi mobilizeze linguşitorii”, comentează Le Monde, în acelaşi loc şi în acelaşi timp. “Dacă opoziţia mobilizează 10.000 de persoane, noi vom mobiliza 100.000”, a declarat el.

  • Le Monde: Bucureştiul face un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei

     Potrivit publicaţiei Le Monde, coaliţa aflată la putere, care controlează 70% din mandatele de parlamentari, a votat marţi o serie de amendamente la Codul Penal, catalogate de către preşedintele român Traian Băsescu drept “extrem de grave, deoarece aneantizează munca instituţiilor anticorupţie”. “Politicienii se plasează din nou deasupra legii”, adăuga şeful statului român, care se opune coaliţiei aflate în prezent la putere din mai 2012.

    Parlamentul de la Bucureşti “riscă să decredibilizeze o ţară care, de la aderarea sa la UE în 2007, este supusă de către Bruxelles unui Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, comentează Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi dezvăluiri despre spionajul american: NSA, suspectată a fi la originea unui atac cibernetic contra Preşedinţiei Franţei

     Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA) este suspectată de implicare într-un atac cibernetic care a vizat calculatoarele principalilor colaboratori ai fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, în mai 2012.

    În noiembrie 2012, săptămânalul francez L’Express a publicat un articol în care americanii erau consideraţi a fi fost la originea atacului. În ianuarie 2013, directorul NSA, generalul Keith Alexander, a fost interpelat de serviciile secrete franceze în legătură cu responsabilitatea pentru acest atac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarii din marile oraşe franceze spun că nu îi pot integra pe romi: “Trebuie să înţelegem că nici România, nici Bulgaria nu sunt pregătite să intre în Schengen”

     “Pe o temă atât de sensibilă, trebuie să îţi cântăreşti bine cuvintele”, afirmă prudent Maurice Vincent, primar socialist al Saint-Étienne (Loire), înainte de a recunoaşte urgenţa situaţiei. “Problema romă nu se va rezolva multiplicând soluţiile de găzduire. Nu se poate din punct de vedere material, financiar, social să primeşti aceste populaţii. Situaţia este inextricabilă. Avem de-a face cu populaţii care nu vorbesc limba noastră, se instalează oriunde sau în condiţii de igienă şi siguranţă periculoase pentru ele şi pentru ceilalţi, generând rapid exasperarea vecinilor”, afirmă el pentru Le Monde.

    “În urma lipsei de civilizaţie, a furturilor, toate persoanele în situaţie neregulamentară trebuie repatriate”, adaugă André Rossinot, primar din partea Uniunii Democraţilor şi Independenţilor (UDI) al localităţii Nancy (Meurthe-et-Moselle). Politica de repatriere este în prezent acceptată de stânga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hollande: Poziţia Franţei nu s-a schimbat. Lovituri sunt posibile în Siria până miercuri

    Şeful statului francez nu exclude, în plus, posibilitatea efectuării unor lovituri aeriene până miercuri, când Parlamentului francez se reuneşte în vederea unei dezbateri pe tema crizei siriene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro