BusinessMagazin

Tag: lansare

  • Miliardele de dolari nu mai înseamnă nimic pentru lumea cripto: Şeful Binance a lansat după colapsul FTX un plan de salvare a companiilor cripto însă fără succes. Cele 2 miliarde de dolari aruncaţi în joc n-au reuşit să risipească frica de un tsunami al falimentelor care ameninţă industria

    Changpeeng Zhao, omul din spatele celui mai mare cripto exchange din lume, a venit după colapsul FTX cu un plan de salvare al companiilor cripto care se confruntă cu probleme de lichiditate. Şeful Binance a pus pe masă 2 miliarde de dolari în acest scop, însă lumea cripto nu şi-a revenit încă după falimentul companiei lui Sam Bankman-Fried, iar teama apariţiei unui val de falimente paralizează industria, scrie Bloomberg.

    Zhao susţine că vrea să limiteze impactul falimentului FTX asupra lumii cripto, în ciuda faptului că CEO-ul Binance a contribuit în mod activ la această problemă. Pe 6 noiembrie, Zhao anunţa pe Twitter intenţia de a vinde tokenuri FTX în valoare de 530 de milioane de dolari. Dezastrul platformei FTX  a cutremurat industria, care încă calculează cât de severe vor fi pe termen lung efectele colapsului.

    „Există prea multă incertitudine pe piaţă pentru ca planul lui Zhao să funcţioneze. Este imposibil ca fondul de redersare să fie piesa de puzzle care va schimba totul. Încă nu ştim care este amploarea falimentului şi cum o să afecteze industria. Cu toate acesetea cred că suntem aproape de vârful crizei, iar pieţele nu vor mai scădea prea mult de aici înainte”, a declarat Hayden Hughes, CEO-ul plaformei de social-trading Alpha Impact.

    Credibilitatea lui Zhao pus în poziţia de salvator al industriei este un subiect destul de controversat ţinând cont de rolul activ pe care l-a jucat în prăbuşirea gigantului FTX. Membrii Parlamentului Britanic au cerut Binance să explice circumstanţele în care a fost lansată postarea Şefului Binance pe Twitter şi dacă compania a înţeles impactul unei astfel de acţiuni asupra industriei.

    Un alt element care contribuie la problema credibilităţii este şi faptul că deşi Binance deţine licenţe pentru a opera în multe ţări, compania nu are un sediu stabil cunoscut. Când a fost întrebat despre această chestiune, şeful platformei Binance a preferat să nu ofere detalii ci doar să spună că doar Dubai şi Paris reprezintă „centrele globale ale companiei”.

    Printre companiile pe care Binance încearcă să le salveze se numără Voyager, un business din lumea cripto care a revenit în lumina reflectoarelor după colapsul FTX. De asemenea Binance caută să finanţeze Genesis Global, un broker cripto din SUA care caută finanţare urgent pentru a se menţine pe linia de plutire. Şeful Binance este de părere că dacă Genesis se prăbuşeşte, ar putea afecta atât lumea cripto cât şi pe marii investitori instituţionali.

    „De fiecare dată când un mare jucător din industrie se prăbuşeşte, toată industria resimte colapsul şi asta ar însemna mai multe probleme pe lângă cele existetente deja”, a spus Zhao.

  • Un retailer german a investit anul acesta 45 de milioane de lei în România. Spre ce au fost direcţionate fondurile

    Retailerul dm drogerie markt, prezent în România de peste 15 ani, a înregistrat anul acesta o cifră de afaceri de 827 de milioane de lei, în creştere cu 31,7% faţă de anul anterior. Una dintre cele mai importante borne atinse de companie în 2022 a fost lansarea magazinului online, anunţată în luna septembrie. De asemenea, anul curent a adus „îmbunătăţiri semnificative” şi în zona de magazine şi depozit, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat.

    „Zilele trecute am lansat şi aplicaţia pentru mobil, care vine în completarea tuturor serviciilor, având însă şi unele facilităţi noi, precum opţiunea de a scana codul de bare al produselor”, transmite Daniela Jordanovski, Director Marketing şi Achiziţii, dm drogerie markt România.

    În cursul acestui an, dm drogerie markt a investit în extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de magazine, infrastructurii de depozit şi lansarea magazinului online din ţară aproximativ 45 de milioane de lei. De asemenea, a marcat şi o premieră, lansând, la Bucureşti (în Centrul Vechi), în luna mai, cel mai mare magazin dm din România, cu o suprafaţă de 900 de metri pătraţi, unitatea fiind structurată pe două etaje.

    La finalul anului financiar, dm drogerie markt România număra 126 de filiale active în toată ţara, iar în ultimul an au fost inaugurate mai multe magazine în Cluj-Napoca, Bucureşti, Făgăraş, Sovata, Turda, Braşov, Piatra Neamţ, Timişoara, Zalău, Ploieşti şi Baia Mare, procesul de expansiune început în urmă cu câţiva ani fiind în plină dezvoltare. „Am continuat şi în anul financiar 2021 – 2022 planul de expansiune la nivel de ţară. Pentru noi este important să ne aflăm în proximitatea clienţilor. Odată cu lansarea magazinului online, la final de septembrie, am dezvoltat şi mai mult reţeaua naţională”, afirmă Cristian Crişan, Administrator dm drogerie markt România.

    Compania a extins, în intervalul 2021 – 2022, şi numărul de branduri din portofoliu, introducând, de pildă, mărci ca Geek&Gorgeous, Purito, NYX, Sinergy Therm, Dermacol, Enroush şi Geenfeels. În plus, în categoria mărcilor proprii s-au alăturat Ivorell, no planet b şi Balea natural beauty. „Produsele no planet b sunt rezultatul unui proiect centrat pe conceptul de upcycling, care utilizează resursele existente şi prin care se poate renunţa la materiile prime noi. Resturile de la producţia de suc de fructe, procesarea alimentelor, cele de la recoltarea şi producţia de ulei sunt reciclate şi sunt folosite pentru noile produse de frumuseţe.”

    Totodată, dm drogerie markt a lansat în urmă cu două luni şi un site de recrutare unde se prezintă toate departamentele companiei, descrierea activităţii şi posturile vacante.

    Reyailerul a fost înfiinţat în 1973, iar în România, lanţul de magazine este prezent de 15 ani, fiind în continuă expansiune, cu 1.206 de angajaţi şi 126 de magazine active.

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă aici proiectul pentru catalogul dedicat companiilor inovatoare

    Business Magazin lansează în decembrie o nouă ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: tehnic, dar şi de business, marketing, social, resurse umane ş.a.m.d.p. 

    Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare; nu forţa de muncă ieftină, nu hărnicia, nu programele sociale sau subvenţiile, ci inovaţia şi modul în care ideile şi inspiraţia unui om sau a unei echipe se transformă în produse folositoare, generatoare de câştig. Nu o spunem noi, ci o întreagă lume a afacerilor care, în lipsa inovaţiei, a neastâmpărului unuia sau altuia dintre lideri, ar rămâne în zona unui veşnic cenuşiu.

    Business Magazin şi-a propus să descopere cele mai inovatoare companii locale şi să le prezinte lumii într-un catalog ce este o premieră pentru piaţa locală. În acest context, daca sunteţi reprezentantul unei astfel de companii, vă invităm să trimiteţi răspunsurile dvs. pentru întrebările de mai jos. 

    Pentru a fi eligibilă, o inovaţie trebuie să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru a putea realiza o fişă a inovaţiei în cauză, avem nevoie de răspunsuri pentru următoarele întrebări:

    1.    Date despre companie (detalii activitate, cifră de afaceri şi profit net, număr de angajaţi);

    2.    Denumirea inovaţiei;

    3.    Tipul inovaţiei (de management, tehnică, de marketing, resurse umane etc.);

    4.    Descrierea inovaţiei:

    5.    Elementul de noutate:

    6.    Efectele inovaţiei:

    7.    Iniţiatorul proiectului

    Pentru ilustrarea materialului avem nevoie de fotografii la rezoluţie bună (de print, peste 1MB/300 dpi) reprezentative pentru proiect, dar şi de imagini cu cei responsabili de dezvoltarea sau de implementarea proiectului. Vă rugăm să vă încadraţi în circa 3.000 de caractere. Aşteptăm cu interes raspunsul dvs. până la data de 30 noiembrie  pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro şi/sau andra.stroe@businessmagazin.ro. 

    Mulţumim!

     

     

  • Amazon lansează în SUA o clinică medicală virtuală pentru afecţiuni comune

    Amazon a lansat marţi Amazon clinic, o platformă virtuală unde utilizatorii pot intra în contact cu furnizorii de servicii medicale pentru a trata afecţiuni comune, precum alergiile şi afecţiunile pielii.

    Amazon încearcă de ani de zile să îşi extindă prezenţa în domeniul sănătăţii. A cumpărat farmacia online PillPack în 2018, susţinând un site de livrare de reţete şi de confruntare a preţurilor pe care l-a lansat ulterior sub numele de Amazon Pharmacy, care permite utilizatorilor Prime să cumpere medicamente fără prescripţie.

    Amazon a declarat că noul său serviciu va funcţiona în 32 de state, unde clienţii care solicită tratament vor fi conectaţi la furnizorii de servicii medicale.

    Serviciul nu include asigurarea de sănătate, iar preţurile vor varia în funcţie de furnizori, a adăugat acesta.

    Retailerul online a testat pentru prima dată îngrijirea virtuală pentru propriul personal în Seattle în 2019, înainte de a oferi serviciul altor angajatori, sub marca Amazon Care, pe care acum intenţionează să o închidă.

    Compania aşteaptă, de asemenea, să încheie tranzacţia de 3,49 miliarde de dolari pentru a cumpăra One Medical, în timp ce încearcă să îşi extindă prezenţa în domeniul asistenţei medicale virtuale şi să adauge pentru prima dată cabinete medicale de tip “brick-and-mortar”.

  • Costurile cu energia, în atenţia celor mai mari inovatori ai lumii. Dr. Lisa Su, CEO al AMD, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai performant procesor al companiei: „Consumul de energie devine un limitator important în centrele de date. În anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”

    „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a spus Dr. Lisa Su, preşedinte şi CEO al Advanced Micro Devices (AMD), în cadrul unui eveniment organizat în capitala mondială a inovaţiei – San Francisco. În cadrul acestuia, compania a anunţat lansarea celei de-a patra generaţii de procesoare a companiei. Denumite „Epyc” şi apărute într-o versiune iniţială în 2017, acestea au oferit AMD avantaje competitive importante în lupta cu rivali precum Intel.

    „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia”, a spus Dr. Lisa Su în cadrul evenimentului. 

    Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. 

    Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60. 

    Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei.

     

     

     

     

     

     

  • Coreea de Nord a lansat patru rachete balistice cu rază scurtă de acţiune

    Coreea de Nord a lansat sâmbătă patru rachete balistice cu rază scurtă de acţiune în marea de vest, a anunţat armata sud-coreeană, în timp ce Seulul şi Washingtonul au pus capăt unui exerciţiu militar de şase zile de mare anvergură, relatează Reuters.

    Coreea de Nord a lansat o serie de rachete în această săptămână, inclusiv o posibilă rachetă balistică intercontinentală eşuată, atrăgând condamnarea Statelor Unite, a Coreei de Sud şi a Japoniei şi ridicând speculaţii că s-ar putea pregăti să reia testele cu arme nucleare pentru prima dată din 2017.

    Lansările de sâmbătă, între orele 11:31 şi 11:59 (0231-0259 GMT), au avut loc în timp ce Statele Unite şi Coreea de Sud au încheiat exerciţiul „Vigilant Storm” pe care l-au început luni.

    Rachetele au zburat aproximativ 130 km, atingând o altitudine de aproximativ 20 km, a precizat Seulul.

    Exerciţiul aliat a implicat aproximativ 240 de avioane militare şi două bombardiere strategice americane B-1B, precum şi patru avioane de luptă F-16 şi patru avioane de luptă F-35A, potrivit Statului Major Întrunit al Coreei de Sud.

    Este pentru prima dată din 2017 când B-1B a fost desfăşurat în cadrul exerciţiilor americano-sud-coreene, arătând „capacităţile de apărare combinate şi determinarea Republicii Coreea şi a SUA de a răspunde cu hotărâre la orice provocări din partea Coreei de Nord, precum şi voinţa SUA de a pune în aplicare un angajament ferm faţă de disuasiunea extinsă”, au declarat şefii inter-arme într-un comunicat.

    Vineri, Pyongyang a cerut Statelor Unite şi Coreei de Sud să înceteze exerciţiile aeriene „provocatoare”. Coreea de Sud a declarat vineri că a mobilizat avioane de război ca răspuns la 180 de zboruri militare nord-coreene în apropierea graniţei comune a ţărilor.

    Miercuri, Coreea de Nord a lansat un record zilnic de 23 de rachete, una dintre ele aterizând pentru prima dată în largul coastelor Coreei de Sud, după ce Pyongyang a ameninţat că va lua măsuri puternice dacă Washingtonul nu opreşte exerciţiile aeriene aliate cu Coreea de Sud.

    În timp ce schimbul de replici a continuat pe parcursul săptămânii, Washingtonul a solicitat vineri o reuniune publică a Consiliului de Securitate al ONU, unde a acuzat Rusia şi China că oferă Coreei de Nord o „protecţie generală” împotriva unor noi acţiuni ale Consiliului de Securitate.

    Un purtător de cuvânt al ministerului de externe nord-coreean a emis o declaraţie vineri seara, avertizând că „o provocare susţinută va fi urmată de o contraacţiune susţinută”, a declarat presa de stat KCNA.

    În ultimii ani, Consiliul de Securitate a fost divizat cu privire la modul în care trebuie abordată Coreea de Nord. În luna mai, China şi Rusia s-au opus prin veto unei încercări a SUA de a impune mai multe sancţiuni ONU ca răspuns la lansările de rachete nord-coreene.

  • Coreea de Nord a lansat patru rachete balistice cu rază scurtă de acţiune

    Coreea de Nord a lansat sâmbătă patru rachete balistice cu rază scurtă de acţiune în marea de vest, a anunţat armata sud-coreeană, în timp ce Seulul şi Washingtonul au pus capăt unui exerciţiu militar de şase zile de mare anvergură, relatează Reuters.

    Coreea de Nord a lansat o serie de rachete în această săptămână, inclusiv o posibilă rachetă balistică intercontinentală eşuată, atrăgând condamnarea Statelor Unite, a Coreei de Sud şi a Japoniei şi ridicând speculaţii că s-ar putea pregăti să reia testele cu arme nucleare pentru prima dată din 2017.

    Lansările de sâmbătă, între orele 11:31 şi 11:59 (0231-0259 GMT), au avut loc în timp ce Statele Unite şi Coreea de Sud au încheiat exerciţiul „Vigilant Storm” pe care l-au început luni.

    Rachetele au zburat aproximativ 130 km, atingând o altitudine de aproximativ 20 km, a precizat Seulul.

    Exerciţiul aliat a implicat aproximativ 240 de avioane militare şi două bombardiere strategice americane B-1B, precum şi patru avioane de luptă F-16 şi patru avioane de luptă F-35A, potrivit Statului Major Întrunit al Coreei de Sud.

    Este pentru prima dată din 2017 când B-1B a fost desfăşurat în cadrul exerciţiilor americano-sud-coreene, arătând „capacităţile de apărare combinate şi determinarea Republicii Coreea şi a SUA de a răspunde cu hotărâre la orice provocări din partea Coreei de Nord, precum şi voinţa SUA de a pune în aplicare un angajament ferm faţă de disuasiunea extinsă”, au declarat şefii inter-arme într-un comunicat.

    Vineri, Pyongyang a cerut Statelor Unite şi Coreei de Sud să înceteze exerciţiile aeriene „provocatoare”. Coreea de Sud a declarat vineri că a mobilizat avioane de război ca răspuns la 180 de zboruri militare nord-coreene în apropierea graniţei comune a ţărilor.

    Miercuri, Coreea de Nord a lansat un record zilnic de 23 de rachete, una dintre ele aterizând pentru prima dată în largul coastelor Coreei de Sud, după ce Pyongyang a ameninţat că va lua măsuri puternice dacă Washingtonul nu opreşte exerciţiile aeriene aliate cu Coreea de Sud.

    În timp ce schimbul de replici a continuat pe parcursul săptămânii, Washingtonul a solicitat vineri o reuniune publică a Consiliului de Securitate al ONU, unde a acuzat Rusia şi China că oferă Coreei de Nord o „protecţie generală” împotriva unor noi acţiuni ale Consiliului de Securitate.

    Un purtător de cuvânt al ministerului de externe nord-coreean a emis o declaraţie vineri seara, avertizând că „o provocare susţinută va fi urmată de o contraacţiune susţinută”, a declarat presa de stat KCNA.

    În ultimii ani, Consiliul de Securitate a fost divizat cu privire la modul în care trebuie abordată Coreea de Nord. În luna mai, China şi Rusia s-au opus prin veto unei încercări a SUA de a impune mai multe sancţiuni ONU ca răspuns la lansările de rachete nord-coreene.

  • Credit Suisse s-a predat investitorilor arabi: A doua cea mai mare bancă din Elveţia trebuie să strângă miliarde de dolari de la investitori pentru a acoperi golul de capital şi necesarul de finanţare care să susţină proiectul de restructurare

    Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

    Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

    Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

    “Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. “Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

    Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

    Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston. 

    Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în “unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

    Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

  • Compania spaţială a lui Elon Musk mai face o mutare care zguduie piaţa. Vrea să ducă internetul într-un loc în care până acum nu a fost posibil şi pe care toată lumea îl dorea

    Starlink, serviciul de internet prin satelit de la SpaceX, compania spaţială a lui Elon Musk, a anunţat miercuri un nou serviciu pentru avioane. Starlink Aviation promite să aducă pe cer viteze online impresionante, de până la 350 de mb pe secundă, începând cu 2023. Va costa 12.500 USD-25.000 USD pe lună, pe lângă o taxă hardware iniţială de 150.000 USD, scrie Business Insider.

    Starlink Aviation se poziţionează ca o alternativă superioară la internetul folosit în prezent de companiile aeriene. SpaceX spune că serviciul va permite pasagerilor să desfăşoare activităţi intensive în online, care nu sunt posibile în zbor cu WiFi-ul actual, cum ar fi jocurile online, streaming-ul şi apelurile video.

    Astăzi, avioanele primesc servicii de internet de la turnurile de telefonie mobilă peste care zboară sau de la servicii bazate pe satelit precum Viasat. Dar actualul internet prin satelit din avion nu este atât de rapid pe cât îşi propune să fie serviciul lui Musk. În loc să folosească aceeaşi antenă satelit ca alţi clienţi Starlink, avioanele vor fi echipate cu un terminal special, cu profil redus.

    2022 a fost un an important pentru Starlink, deoarece SpaceX a extins serviciile către noi clienţi şi a încheiat acorduri cu parteneri importanţi.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Compania spaţială a lui Elon Musk mai face o mutare care zguduie piaţa. Vrea să ducă internetul într-un loc în care până acum nu a fost posibil şi pe care toată lumea îl dorea

    Starlink, serviciul de internet prin satelit de la SpaceX, compania spaţială a lui Elon Musk, a anunţat miercuri un nou serviciu pentru avioane. Starlink Aviation promite să aducă pe cer viteze online impresionante, de până la 350 de mb pe secundă, începând cu 2023. Va costa 12.500 USD-25.000 USD pe lună, pe lângă o taxă hardware iniţială de 150.000 USD, scrie Business Insider.

    Starlink Aviation se poziţionează ca o alternativă superioară la internetul folosit în prezent de companiile aeriene. SpaceX spune că serviciul va permite pasagerilor să desfăşoare activităţi intensive în online, care nu sunt posibile în zbor cu WiFi-ul actual, cum ar fi jocurile online, streaming-ul şi apelurile video.

    Astăzi, avioanele primesc servicii de internet de la turnurile de telefonie mobilă peste care zboară sau de la servicii bazate pe satelit precum Viasat. Dar actualul internet prin satelit din avion nu este atât de rapid pe cât îşi propune să fie serviciul lui Musk. În loc să folosească aceeaşi antenă satelit ca alţi clienţi Starlink, avioanele vor fi echipate cu un terminal special, cu profil redus.

    2022 a fost un an important pentru Starlink, deoarece SpaceX a extins serviciile către noi clienţi şi a încheiat acorduri cu parteneri importanţi.

    Firma lui Musk a lansat un serviciu pentru RV-uri în mai, taxând 135 de dolari pe lună pentru capacitatea de a-şi muta terminalul dintr-un loc în altul. Vara aceasta compania a introdus Starlink Maritime, un serviciu pentru iahturi şi nave de croazieră. Gigantul de croazieră Royal Caribbean a apelat în august la Starlink pentru a adăuga servicii de internet flotei sale.

    În august, T-Mobile şi SpaceX au anunţat un acord pentru a livra internet pe smartphone-uri în zonele moarte din SUA.