BusinessMagazin

Tag: Kosovo

  • Ministru sârb: România şi alte ţări UE, supuse unor presiuni intense pentru recunoaşterea Kosovo

    Kosovo a depus, la începutul lunii august, o solicitare oficială pentru a adera la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), dar iniţiativa a fost blocată rapid de Serbia, care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii. Naţiunile Unite au respins demersul Serbiei.

    În contextul demersului de admitere în UNESCO, Kosovo şi-a fixat obiectivul de a fi recunoscut ca stat de cele cinci ţări membre ale Uniunii Europene care nu au făcut încă acest pas, relatează publicaţia Gazeta Express.

    “Au fost înregistrate progrese majore în recunoaşterea de către restul statelor membre UE”, a declarat Petrit Selimi, adjunctul ministrului kosovar de Externe.

    Ministrul sârb de Externe, Ivica Dacici, a confirmat că România, Slovacia, Spania, R.Cipru şi Grecia sunt supuse unor mari presiuni pentru schimbarea poziţiilor privind Kosovo.

    “Serbia face tot posibilul pentru a nu se multiplica numărul recunoaşterilor independenţei ilegale a Kosovo. Comunicăm cu statele UE care nu au recunoscut Kosovo. Suntem conştienţi de presiunile la care sunt supuse, dar ne aşteptăm ca poziţiile lor să rămână neschimbate”, a spus Dacici, citat de site-ul InSerbia.info.

    Presa sârbă a speculat recent că Occidentul ar fi condiţionat aprobarea unui nou plan de asistenţă financiară destinat Greciei de recunoaşterea Kosovo.

    România, Grecia, Spania, R.Cipru şi Slovacia sunt singurele state membre ale Uniunii Europene care nu recunosc independenţa Kosovo.

    Regiunea Kosovo a intrat sub administraţie ONU şi NATO după intervenţia Alianţei Nord-Atlantice din anul 1999, pe fondul conflictului militar între armata sârbă şi separatiştii kosovari de etnie albaneză. Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în anul 2008, decizia fiind recunoscută de 111 ţări.

     

  • Ponta: România ar putea adopta unele noi decizii privind recunoaşterea Kosovo

    “În 2008, România a decis să nu recunoască Kosovo. Cu toate acestea, lucrurile s-au schimbat de atunci. Guvernele s-au schimbat şi unele noi decizii privind recunoaşterea Kosovo ar putea fi luate”, a declarat Ponta unei televiziuni din Kosovo, marţi, în Albania, unde a participat la Summit-ul SEECP, declaraţie prezentată miercuri de către presa albaneză.

    În luna martie, Parlamentul European a adoptat o propunere de rezoluţie privind procesul de integrare europeană a Kosovo, prin care încurajează cele 5 state membre, inclusiv România,care nu au recunoscut încă independenţa fostei provincii sârbe, să facă acest lucru pentru a facilita normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina.

    În 2008, Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia, însă Belgradul refuză să o recunoască.

    Cinci state UE – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania – nu au recunoscut independenţa Kosovo.

    Pe 27 februarie 2015, premierul Albaniei, Edi Rama, aflat la Bucureşti, a solicitat României recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, arătând că, în opinia sa, rezolvarea acestei probleme va asigura securitatea regională şi va estompa anumite “tendinţe şi frustrări ale altor ţări vecine”.

    “Vin de repetate ori cu cererea de recunoaştere a independenţei ca stat a Kosovo şi, de asemenea, cu cererea ca România să ofere sprijin permanent ca această ţară să devină membră în această uniune a ţărilor în familia din care ea face parte. Noi avem convingerea că deja problema recunoaşterii statului Kosovo nu este o problemă bilaterală, ci este o problemă comună care ne priveşte pe toţi în sprijinul asigurării siguranţei regionale şi pentru a estompa anumite tendinţe şi frustrări altor ţări vecine”, a spus Edi Rama, după o întrevedere cu premierul Victor Ponta.

    În noiembrie 2013, aflat, de asemenea, la Bucureşti, premierul albanez arăta că apreciză atitudinea lui Ponta în problema Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a proclamat independenţa în 2008, şi preciza că aşteaptă cu nerăbdare ca recunoaşterea statului Kosovo de către România să aibă loc, apreciind că acest fapt va contribui la liniştea şi dezvoltarea regiunii.

    În vara aceluiaşi an, premierul Victor Ponta declarase că nu se fereşte să afirme că România trebuie să recunoască independenţa Kosovo.

    În martie anul trecut, ministru de Externe de atunci, Titus Corlăţean, susţinea însă că România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar că sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont.

  • UE: Declaraţiile privind unirea Kosovo cu Albania sunt provocatoare şi inacceptabile

    O purtătoare de cuvânt a UE, Maja Kocjiancic, a declarat pentru agenţia balcanică dtt-net.com că Albania şi Kosovo au o “perspectivă europeană clară”, dar trebuie să-şi onoreze angajamentele în acest sens “cu respectarea deplină a principiilor şi standardelor UE”, relatează publicaţia electronică EUObserver.

    “Angajamentele includ cooperare regională, reconciliere şi relaţii de bună vecinătate. Orice declaraţii provocatoare în acest sens nu sunt acceptabile”, a adăugat ea.

    Premierul albanez Edi Rama a avertizat marţi că ţara sa şi Kosovo “se vor uni după modelul clasic” dacă Uniunea Europeană “nu deschide calea integrării Kosovo”, potrivit postului B92.

    Există “două alternative” în vederea unei viitoare unificări a Albaniei şi Kosovo, a declarat Rama într-un interviu pentru postul Klan TV din Priştina, pe care l-a acordat împreună cu vicepremierul kosovar Hashim Thaci, totodată ministru de Externe. Premierul albanez a subliniat că “totul depinde de UE”.

    Prima este unificarea în cadrul UE, a spus Rama. “Dacă UE continuă să închidă uşa integrării Kosovo”, atunci cele două ţări vor fi nevoite să se unească “după modelul clasic”, a avertizat premierul albanez. El a adăugat că ambele ţări susţin unificarea prin statutul de membre UE.

    Thaci a declarat apoi că afirmaţiile lui Rama nu reprezintă “o ameninţare la adresa UE”, ci “realitatea care se poate adeveri în viitor şi care poate fi rezultatul izolării Kosovo de UE”.

    Rama a denunţat drept “ruşinos” faptul că UE nu finalizează procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii kosovari, care sunt, în opinia sa, “singurii din regiune care nu se bucură de acest” tratament. Thaci a insistat că ţara sa şi-a “respectat deja toate obligaţiile cu privire la liberalizarea vizelor”.

    Premierul sârb Aleksanadar Vucici i-a răspuns lui Rama că Albania şi Kosovo “nu se vor uni după modelul clasic”. “Îi promit premierului Rama că Albania şi Kosovo nu se vor uni niciodată, aşa cum a spus el, după modelul clasic”, a scris Vucici într-un mesaj postat pe Twitter. “Îndemn liderii albanezi să înceteze să destabilizeze regiunea!”, a adăugat el.

    Kosovo, în care majoritatea populaţiei este de origine albaneză, şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia, la începutul lui 2008. Însă Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii de sud.

  • UE: Declaraţiile privind unirea Kosovo cu Albania sunt provocatoare şi inacceptabile

    O purtătoare de cuvânt a UE, Maja Kocjiancic, a declarat pentru agenţia balcanică dtt-net.com că Albania şi Kosovo au o “perspectivă europeană clară”, dar trebuie să-şi onoreze angajamentele în acest sens “cu respectarea deplină a principiilor şi standardelor UE”, relatează publicaţia electronică EUObserver.

    “Angajamentele includ cooperare regională, reconciliere şi relaţii de bună vecinătate. Orice declaraţii provocatoare în acest sens nu sunt acceptabile”, a adăugat ea.

    Premierul albanez Edi Rama a avertizat marţi că ţara sa şi Kosovo “se vor uni după modelul clasic” dacă Uniunea Europeană “nu deschide calea integrării Kosovo”, potrivit postului B92.

    Există “două alternative” în vederea unei viitoare unificări a Albaniei şi Kosovo, a declarat Rama într-un interviu pentru postul Klan TV din Priştina, pe care l-a acordat împreună cu vicepremierul kosovar Hashim Thaci, totodată ministru de Externe. Premierul albanez a subliniat că “totul depinde de UE”.

    Prima este unificarea în cadrul UE, a spus Rama. “Dacă UE continuă să închidă uşa integrării Kosovo”, atunci cele două ţări vor fi nevoite să se unească “după modelul clasic”, a avertizat premierul albanez. El a adăugat că ambele ţări susţin unificarea prin statutul de membre UE.

    Thaci a declarat apoi că afirmaţiile lui Rama nu reprezintă “o ameninţare la adresa UE”, ci “realitatea care se poate adeveri în viitor şi care poate fi rezultatul izolării Kosovo de UE”.

    Rama a denunţat drept “ruşinos” faptul că UE nu finalizează procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii kosovari, care sunt, în opinia sa, “singurii din regiune care nu se bucură de acest” tratament. Thaci a insistat că ţara sa şi-a “respectat deja toate obligaţiile cu privire la liberalizarea vizelor”.

    Premierul sârb Aleksanadar Vucici i-a răspuns lui Rama că Albania şi Kosovo “nu se vor uni după modelul clasic”. “Îi promit premierului Rama că Albania şi Kosovo nu se vor uni niciodată, aşa cum a spus el, după modelul clasic”, a scris Vucici într-un mesaj postat pe Twitter. “Îndemn liderii albanezi să înceteze să destabilizeze regiunea!”, a adăugat el.

    Kosovo, în care majoritatea populaţiei este de origine albaneză, şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia, la începutul lui 2008. Însă Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii de sud.

  • Prima ţară din Europa care renunţă la euro. Care sunt motivele pentru decizia fără precedent

    Kosovo a anunţat, prin vocea guvernatorului Băncii Centrale, Bedri Hamza, că ia în calcul renunţarea la moneda euro şi introducerea unei noi monede.

    Kosovo, la fel ca Muntenegru, foloseşte în prezent moneda euro fără a fi parte a zonei euro. Circulaţia monedei unice în Republica Kosovo şi Muntenegru este tolerată de Uniunea Europeană, însă fără a se da permisiunea emiterii de bancnote, relatează Le Tribune.

    După războiul încheiat în 1999, Kosovo a fost separată de Serbia şi plasată sub administrare internaţională. Dacă Bosnia a adoptat o monedă naţională, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Kosovo. Ca un efect, moneda cea mai răspândită în Europa a fost adoptată şi în regiune; statul balcanic a continiuat să folosească euro fără acordul Băncii Centrale Europene.

    Această situaţie oferă statului avantajul stabilităţii financiare, a unei îndatorări limitate şi a unei rate a inflaţiei ţinute sub control. Dezavantajul ţine, evident, de lipsa formelor de control asupra politicii monetare.

  • Avioanele civile vor putea survola din nou, după 15 ani, spaţiul aerian kosovar

    “Redeschiderea spaţiului aerian va permite urmarea unor trasee mai scurte în regiune, ceea ce va genera economii importante” pentru companii, se arată într-un comunicat al Forţei NATO în Kosovo (KFOR).

    De la încheierea conflictului din Kosovo, zborurile civile cu plecare de la aeroportul capitalei kosovare Priştina au fost restabilite, însă spaţiul aerian kosovar, aflat sub controlul NATO, nu putea fi survolat, în baza unei interdicţii, de avioanele civile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul Crimeei a adoptat o declaraţie de INDEPENDENŢĂ faţă de Ucraina

    “O declaraţie de independenţă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol” a fost adoptată de 78 din totalul de 81 de deputaţi prezenţi, potrivit unui comunicat al acestui Parlament, considerat ilegal de autorităţile de la Kiev.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru Croaţia încep durerile tranziţiei la UE

    Simularea, care a ajuns la aceste ponderi studiind modificările de taxe vamale aferente aderării la UE, estimează că reducerea protecţiei tarifare pentru comerţul cu ţările UE ar putea produce o pierdere de 127 mil. dolari pentru Croaţia, ce va fi însă contrabalansată de afluxul de fonduri europene.

    Într-o notă difuzată săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s apreciază că va mai dura până ce Croaţia va ajunge la o creştere economică solidă, întrucât economia ţării nu e suficient de competitivă, este “excesiv de orientată spre consumul intern” şi grevată de niveluri înalte ale deficitului şi ale îndatorării. Pentru 2013, Moody’s vede o scădere a PIB cu 1,2%, iar la anul o creştere de 0,3%.

  • Premierul sârb: Înţeleg foarte bine presiunile care se fac asupra României pentru problema Kosovo

     “Stabilitatea acestei regiuni este foarte importantă pentru întreaga Europă şi, de aceea, eu înţeleg foarte bine presiunile şi situaţia în care se află România pentru poziţia sa principială în ceea ce priveşte problema Kosovo. Fiţi convinşi că Serbia doreşte ca problema Kosovo să se rezolve cât mai rapid şi să se găsească soluţii acceptabile pentru ambele părţi, şi ca toţi împreună să ne întoarcem către viitor”, a spus Ivica Dacic la finalul întrevederii cu omologul său român, Victor Ponta, la Palatul Victoria.

    În urmă cu o lună, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care îndeamnă statele membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru cât mai curând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRONOLOGIE: Kosovo sărbătoreşte 5 ani de la declararea independenţei. Principalele evenimente care au marcat istoria Kosovo