BusinessMagazin

Tag: Kaufland

  • Cele mai valoroase zece companii din economie: Hidroelectrica redevine lider după trei ani de pauză, iar UiPath coboară pe doi. Urcă în top 10 Romgaz, Kaufland şi Automobile Dacia

    ♦ Două nume noi îşi fac intrarea sau reintrarea în top zece, e vorba de retailerul Kaufland şi de Automobile Dacia ♦ BCR şi BRD au ieşit din rândul „decarilor“.

    Cele mai valoroase zece com­panii din economie sunt evaluate în acest an la 218 mld. lei (44 mld. euro), în scădere cu 20% faţă de 2021. La o privire în amănunt însă, evoluţiile sunt contrastante. Mai exact, dintre cei zece jucători, cinci sunt mai „scumpi“ în acest an, însă alţi cinci valorează mai puţin.

    Liderul clasamentului, cel mai mare producător de energie din România, Hidroelectrica, este actorul cu cea mai bună evoluţie, valoarea companiei mai mult decât dublându-se în doar un an, la 61 mld. lei (12,4 mld. euro). Astfel, după trei ani de pauză, Hidroelectrica devine din nou cea mai valoroasă companie din România, titlu pe care l-a mai deţinut şi în perioada 2016-2018.

    Apoi, producătorul de energie a fost detro­nat de primul unicorn românesc, UiPath, care a crescut între 2019 şi 2021 precum Făt-Frumos, asensiunea culminând cu listarea la bursa de la New York, prima companie autohtonă care a ajuns în cel mai important ring bursier din lume. De atunci însă, acţiunile s-au prăbuşit, astfel că în doar un an UiPath a pierdut 71% din va­loare. Este cel mai puternic declin dintre com­paniile care se găsesc în top 100, nu doar în top 10.

    Pentru cele mai multe companii listate, nu doar pentru UiPath, ultimul an a fost ca un rollercoaster, impactul războiului, al inflaţiei şi al crizei energiei punându-şi amprenta asupra increderii investitorilor. Acest lucru se vede şi în evoluţia capitalizării (cea care dă valoarea de piaţă a unei companii dacă ea este listată) OMV Petrom – care ocupă a treia treaptă a podiu­mului – şi Nuclearelectrica. Unicul producător local de petrol şi gaze, OMV Petrom, care nu a lipsit niciodată în ultimii 17 ani de pe podiumul celor mai valoroase companii din economie, a pierdut în ultimul an 9% din valoare. Societatea Naţională Nuclearelectrica are minus 7%. Există însă şi excepţii dintre companiile de pe bursă, e cazul Romgaz, care este evaluată la 3 mld. euro, cu 2% mai sus ca în 2021. Anul acesta a fost unul bun pentru compania care a fost actorul principal în cea mai mare tranzacţie semnată în 2022 în România, scoţând din buzunare peste 1 mld. dolari pentru participaţia Exxon în Marea Neagră. Aceasta este, de departe, cea mai mare sumă plătită vreodată de o firmă românească pentru a face o achiziţie. Condiţiile actuale de piaţă par a fi favorabile Romgaz, profitul net aproape dublându-se în acest an, iar cifra de afaceri majorându-se de peste trei ori. În acest context, cel mai mare producător de gaze din România urcă trei poziţii în clasament, până pe locul 5.

    Două nume noi îşi fac intrarea sau reintra­rea în top zece, e vorba de retailerul Kaufland şi de Automobile Dacia. BCR şi BRD au ieşit din rândul „decarilor“, coborând pe locurile 11 şi respectiv 16. Integral, top 100 cele mai valoroase companii din economie va fi dezvăluit în perioada următoare, când ZF va lansa cea de-a 17-a ediţie a catalogului cu acelaşi nume, realizat alături de BT Capital Partners şi Veridio.

    Evaluarea actorilor din top 100 cele mai valoroase companii din economie se face în două moduri. În ceea ce priveşte firmele nelistate, calculul se realizează pe baza rezultatelor financiare din anul anterior (2021 în cazul de faţă), dar şi în funcţie de evenimentele din acest an care au implicat fiecare firmă în parte, piaţa pe care ea activează şi economia în ansamblul său. La companiile listate, se ia în calcul capitalizarea bursieră.

    Acest catalog este un instrument de bază ce nu ar trebui să lipsească de pe mesele marilor investitori, de pe mesele analiştilor şi economiştilor. Nu întotdeauna cele mai mari companii ca cifră de afaceri sunt şi cele mai valoroase, aşa că analiza ZF, BT Capital Partners şi Veridio este cu atât mai importantă, fiind un produs unic şi un punct de pornire pentru toţi actorii interesaţi de piaţa de M&A, dar şi de economia locală în ansamblul său.

    Ian Goldin, profesor la Oxford, a vorbit despre globalizare la Gala ZF 24 de ani: Avem nevoie de mai multă globalizare bună, dar şi de un alt aspect al globalizării: avem nevoie de mai multă coordonare politică şi mai mult angajament. În acelaşi timp, există multe alte aspecte ale globalizării care trebuie oprite: trebuie oprită pandemia, trebuie să oprim schimbările climatice, trebuie să oprim crizele financiare, terorismul. Avem nevoie de mai multă reglementare şi control asupra globalizării.

     

    Citiţi pe zf.ro şi în ediţia de luni 28 noiembrie 2022 a Ziarului Financiar declaraţiile lui Ian Goldin la Gala ZF 24 de ani

  • Andreea Mărginean: „Cea mai realizare din viaţa mea sunt chiar eu.”

    Vârstă: 39 de ani

    Funcţie: Director Departament Procurări, Kaufland România şi Republica Moldova

    Companie: Kaufland România

    Număr de angajaţi: 15.000

    Număr de colegi aflaţi în subordine: 48

    Experienţă: În 2007, şi-a început cariera în Kaufland România în departamentul de Achiziţii Marfă. În anul 2010 s-a alăturat echipei de Procurări Interne şi a preluat conducerea diviziei de Servicii. În prezent, coordonează echipa de Procurări a companiei.

    ♦ Ambiţia sau talentul – ce contează cel mai mult pentru a avea succes?

    Depinde mult cum defineşti succesul. Pentru mine, ambiţia e viteza cu care te deplasezi către succes şi talentul este naturaleţea cu care o faci. Tu poţi să alegi cum ajungi la destinaţie. Sunt zile în care doar obiectivul contează, iar altele când vrei să te bucuri de traseu. Eu aş alege un mix.

    ♦ Ce ţi-ar plăcea să ai şi nu deţii în prezent?

    În prezent, mi-ar plăcea să îmi pot dedica mai mult timp pasiunilor mele, în special picturii şi călătoriilor.

    ♦ Care este cea mai realizare din viaţa ta de până acum?

    Cea mai realizare din viaţa mea sunt chiar eu. Sunt foarte mândră de omul care sunt astăzi, de drumul pe care l-am parcurs până acum în viaţă, de lecţiile pe care le-am învăţat şi de potenţialul de dezvoltare pe care îl văd în viitor.

    ♦ Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta?

    Aş zice 9, pentru că sunt convinsă că oricând există loc pentru mai bine.

    ♦ Cine este mentorul tău?

    Mentorul meu nu e o persoană reală, ci un ideal. Cuprinde calităţile pe care le-am identificat în oameni, către care aspir şi mă motivează să fiu persoana de azi. Îmi construiesc mentorul ca pe un puzzle, optând să văd ce e mai bun în oameni. Mentorul meu evoluează zi de zi, iar eu, alături de el.

    ♦ Care crezi că este cea mai mare provocare a vremurilor noastre?

    Adaptabilitatea şi rezilienţa. Ultimii ani au dat peste cap viaţa pe care o ştiam, atât cea personală, cât şi profesională. Lucrez într-o industrie dinamică, unde viteza de reacţie şi creativitatea în identificarea soluţiilor sunt vitale. Provocarea e să rămâi flexibil şi să te recalibrezi din mers.

  • Marii angajatori care preferă ca în contractele de muncă să fie alte firme, „partenere“. Retailerul Profi susţine că el este – şi nu Kaufland – cel mai mare angajator din economie, pentru că are 27.000 de angajaţi. Doar că 11.000 de angajaţi ai Profi sunt externalizaţi

    ♦ Retailerul alimentar Profi Rom Food susţine că este cel mai mare angajator privat din economie, pentru că are „aproape 27.000 de angajaţi“  ♦ Reacţia vine după ce ZF a scris că retailerul alimentar Kaufland este cel mai mare angajator privat din economie, cu aproape 18.000 de angajaţi, conform Inspecţiei Muncii ♦ Profi declară circa 15.800 de angajaţi la Inspecţia Muncii, însă responsabilitatea pentru ceilalţi 11.000 de angajaţi  este transferată către cele 800 de magazine-partener Profi.

    Publicarea articolului ZF „Topul celor mai mari 1.000 de angajatori la 30 iunie 2022. Kaufland este cel mai mare angajator privat, cu aproape 18.000 de angajaţi”, clasament realizat pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii, a stârnit o nouă reacţie în rândul unei mari companii de pe plan local.

    „Magazinele Profi, integrate şi partenere, depozitele şi sediile reţelei însumează aproape 27.000 de angajaţi. Faptul că la Inspecţia Muncii cele peste 800 de magazine partenere Profi îşi declară individual angajaţii nu schimbă realitatea că Profi se plasează solid pe prima poziţie din topul angajatorilor privaţi din România”, a transmis Gabriel Pâslaru, manager PR în cadrul Profi Rom Food.

    Astfel, un calcul simplu arată că, dacă Profi spune că are în total 27.000 de angajaţi, iar la Inspecţia Muncii declară, pe entitatea Profi Rom Food, 15.793 de angajaţi la 30 iunie 2022, rezultă că aproximativ 11.200 de angajaţi Profi sunt externalizaţi către cele 800 de magazine partenere ale companiei.

    Externalizarea forţei de muncă este o practică avantajoasă mai ales pentru companiile din retail, care se confruntă cu o fluctuaţie foarte mare de personal (de 25% în retail, faţă de media pieţei generale de 17%, potrivit unui studiu PwC). Astfel, pentru a nu-şi bate capul cu gestiunea actelor salariaţilor, dar şi cu înlocuirea celor care pleacă, unele companii apelează la astfel de soluţii de externalizare, fie prin parteneri (cum e cazul Profi, cu magazinele-partener), fie prin agenţi de muncă temporară. Astfel, costurile legate de fluctuaţia de personal – cauzată, mai ales în rural, de plecarea în străinătate a angajaţilor-, de absenteism, dar şi de problemele legate de aşa-numitul „engagement“ al angajaţilor sunt trans­ferate către alte companii, care decid şi asupra salariilor angajaţilor.

    Potrivit topului celor mai mari 1.000 de angajatori conform Revisal, softul de evidenţă a salariaţilor al Inspecţiei Muncii, cel mai mare angajator privat din România este retailerul alimentar Kaufland, care avea la finalul lunii iunie 2022 un număr de 17.900 salariaţi. Pe locul doi în acest clasament de află Profi Rom Food – cu circa 15.800 de angajaţi, urmat de Lidl Discount – circa 13.300 de angajaţi. Clasamentul Inspecţiei Muncii, obţinut de deputatul USR Cristian Seidler, este realizat în funcţie de o singură entitate juridică şi este singurul top care oferă o imagine a celor mai mari angajatori din economia românească.

    Tot în urma publicării acestui clasament, alţi doi mari angajatori au venit săptămâna trecută cu precizări.

    Continental, producător de componente şi de softuri pentru industria auto, a spus că are 18.000 de angajaţi pe 6 entităţi, iar în clasamentul Inspecţiei Muncii apare pe locul 15, cu circa 6.300 de angajaţi pe o singură entitate. Şi retailerul francez Carrefour a transmis către ZF că are peste 16.100 de angajaţi pe 4 entităţi juridice, iar în topul Inspecţiei Muncii apare cu 10.900 de angajaţi pe entitatea Carrefour România.

  • Care este motivul pentru care reţeaua Kaufland retrage un lot din produsul „Vreau din România Suc de mere şi vişine 3L”

    Articolul menţionat a fost comercializat în magazinele Kaufland în perioada 17.03.2022–03.05.2022

    Întrucât nu poate fi exclus vreun risc asupra sănătăţii şi din motive ce ţin de siguranţa consumatorului, Kaufland a reacţionat fără întârziere şi a retras de la comercializare produsul în cauză.

    Clienţii care au achiziţionat produsul mai sus menţionat cu data de valabilitate 17.11.2022, lot: 417, sunt rugaţi să acorde atenţie acestei informări şi să nu îl consume. Ei se pot prezenta în orice magazine Kaufland pentru a-l returna şi vor primi contravaloarea sa, fără a mai fi necesară prezentarea bonului fiscal.

    Această rechemare vizează exclusiv produsul „Vreau din România Suc de mere şi vişine 3L”, lot: 417, data de valabilitate: 17.11.2022, conform declaraţiei producătorului S.C. Mărul Argintiu SRL.

    Patulina este o micotoxină sintetizată în anumite condiţii de unele specii de ciuperci microscopice.

  • Kaufland majorează din iunie salariile angajaţilor. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, cu peste 15.000 de salariaţi

    Lanţul de magazine Kaufland, al doilea jucător din comerţul local după cifra de afaceri, anunţă că începând cu luna iunie veniturile angajaţilor se vor majora, astfel că venitul mediu brut lunar al salariaţilor din departamentele Vânzări şi Logistică va ajunge la 7.600 lei, valoare care include sporurile şi tichetele de masă.

    Actual, venitul mediu brut lunar al unui angajat din vânzări şi logistică se ridică la 6.100 de lei, potrivit informaţiilor furnizate pentru ZF de oficialii Kaufland, astfel că majorarea operată de retailerul din comerţul alimentar ar ajunge la 24,5%.

    În plus, din luna septembrie, valoarea tichetelor de masă pentru angajaţii încadraţi pe posturi de execuţie creşte la 20 de lei pe zi, de la 15 lei în prezent, plus 33%.

    Compania estimează că în perioada ianuarie-aprilie a acordat angajaţilor beneficii a căror valoare totală se ridică la 37 milioane lei, urmând ca în perioada iunie-decembrie aceştia să primească prime şi vouchere de vacanţă şi sărbători de 41 milioane lei.

    Primele şi voucherele reprezintă însă doar o parte din pachetul de beneficii pe care Kaufland România îl acordă angajaţilor săi. Suplimentar, aceştia beneficiază de zile în plus de concediul de odihnă – calculate în funcţie de vechimea în companie, asigurare voluntară de sănătate, pachete cadou acordate de sărbători sau pentru începerea anului şcolar, în cazul angajaţilor cu copii, cursuri online gratuite pentru copii, dar şi de reduceri la serviciile acordate de diverşi parteneri externi (abonamente la telecomunicaţii, servicii de turism şi servicii culturale).

    Totodată, angajaţii Kaufland beneficiază de abonament 7card – pentru activităţi de sport şi relaxare, şi Bookster – platforma de lectură care funcţionează ca o bibliotecă publică.

    „Toate activităţile desfăşurate de membrii echipei contribuie la succesul companiei noastre. Fiecare angajat are un rol esenţial pentru buna desfăşurare a lucrurilor. De aceea, pentru noi este important ca toţi colegii, indiferent de poziţie sau departament, să se simtă apreciaţi şi să ştie că munca le este recompensată pe măsură”, spune Marco Hößl, Director General Kaufland România.

    În 2020, Kaufland a obţinut afaceri de 12,8 mld. lei, în urcare cu peste 8% faţă de anul anterior. Spre comparaţie, consumul în ansamblul său a crescut cu 2,2% în primul an de pandemie. Datele financiare ale retailerului pe anul trecut nu sunt publice. Totuşi, la o pondere de aproape 20% în business, vânzările de mărci private pentru Kaufland pot fi estimate la 2-2,5 mld. lei.

    De la începutul anului Kaufland a deschis cinci hipermar­keturi, reţeaua ajungând la 152 de unităţi, care angajează peste 15.000 de salariaţi.

     

  • Kaufland a retras de pe piaţă produsul Bio Avocado pentru depăşirea limitei de pesticide

    Potrivit ANSVSA, produsul cu origine din Columbia a fost comercializat în magazinele Kaufland în perioada 11-18 martie.

    Acesta a fost rechemat pentru depăşirea limitei legale de reziduuri de pesticide (clorpirifos şi clorfenapir).

    Clienţii care au achiziţionat produsul sunt rugaţi să nu-l consume şi se pot prezenta în orice magazin Kaufland pentru a-l returna, până în 1 aprilie, şi vor primi contravaloarea sa, fără a mai fi necesară prezentarea bonului fiscal.

  • Kaufland continuă extinderea reţelei locale şi ajunge la 151 de magazine. Unde a fost deschis noul hipermarket

    Kaufland anunţă inaugurarea unui nou magazin la Iaşi. Acesta este al cincilea din oraş şi hipermarketul cu numărul 151 al reţelei, la nivel naţional. 

    În cadrul noii unităţi, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 mp, dintre care peste 3.000 mp sunt alocaţi spaţiului de vânzare, vor lucra 100 de persoane.

    În galeria comercială a magazinului, clienţii au acces la o zonă de Food Court, cu un restaurant cu preparate tradiţionale, fast-food şi cofetărie, precum şi o farmacie, un magazin de accesorii GSM, o casă de schimb valutar şi un oficiu de asigurări.
     

  • Adevărul de la raft. De unde vin de fapt produsele de la Kaufland

    ♦ Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“.

    Redăm mai jos dreptul la replică trimis de Kaufland: Având în vedere informaţiile cuprinse în materialul „«Vreau din România»? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune să vadă cum arată coşul de legume din această iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine“,  publicat în data de 25 ia­nuarie pe ZF Corporate, respectiv 26 ianuarie în ediţia print a publicaţiei Ziarul Financiar, Kaufland România aduce precizări şi solicită publicarea dreptului la replică după cum urmează:

    Kaufland România a susţinut în permanenţă producătorii locali, va investi şi va promova mereu produsele autohtone, optând mereu pentru colaborări cu fermieri români, atunci când este posibil. Considerăm că materialul este unul răuvoitor, deoarece nu ţine cont de realităţile pieţei şi de faptul că în România în prezent este sezon rece, iar producţia locală de legume şi fructe este extrem de limitată.

    Ca dovadă a angajamentului Kaufland, în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%.

    În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp des­chis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un nu­măr foarte redus de producători locali au forţa fi­nanciară de a investi în sere încălzite, având în ve­derea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ri­dicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil.

    În prezent, avem un număr de peste 70 de articole româneşti din categoria legume şi fructe co­mercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plă­cin­tar, gulii, hrean, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină, sa­lată, spanac etc.

    În ceea ce priveşte produsele specifice listate în articolul din Ziarul Financiar, facem următoarele precizări:

    ► Conopida – este specifică sezonului din România în perioada septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depo­zitat peste iarnă sau în extrasezon. În afara lu­nilor menţionate, îl importăm.

    ► Broccoli – nu există producţie suficientă în România.

    ► Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.

    ► Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 

    ► Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.

    ► Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.

    ► Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 

    ► Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 

    ► Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    2400 din toţi cei 2900 de furnizori Kaufland România sunt locali. Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an.

    Reamintim publicaţiei Ziarul Financiar că Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale. 

    De asemenea, menţionăm faptul că departamentul nostru de presă, care are datele de contact publice, nu a primit nicio solicitare pentru un punct de vedere, aşa cum se menţionează în articol. Drept urmare, considerăm că materialul publicat de către Ziarul Financiar nu reflectă transparent realitatea.

  • Kaufland: 2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. Din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti

    „Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Kaufland, parte a grupului german Schwarz, şi al doilea cel mai mare jucător din comerţul alimentar din România după cifra de afaceri din 2020 – 12,8 mld. lei – şi 148 de magazine, are 2.400 de furnizori locali, adică peste 80% din furnizorii totali, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “2.400 din toţi cei 2.900 de furnizori ai Kaufland România sunt locali. (…) În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an”, au spus reprezentanţii Kaufland.
    Reprezentanţii Kaufland au trimis un drept la replică la articolul ZF „Vreau din România“? Germanii de la Kaufland aduc ţelină din Germania, ridichi din Italia, roşii din Maroc şi castraveţi din Turcia. ZF îşi propune sa vadă cum arată coşul de legume din aceasta iarnă, astfel că a intrat în mai multe magazine”.

    Aceştia au menţionat că în plin sezon, procentul de legume-fructe româneşti din Kaufland ajunge şi până la 90%. Însă, iarna, din cauza producţiei mai mici din România, mare parte din produse sunt importate. 

    “În sezonul rece,  producţia locală de legume şi fructe se face cu preponderenţă în câmp deschis, respectiv solarii neîncălzite. Din păcate, un număr foarte redus de producători locali au forţa financiară de a investi în sere încălzite, având în vederea amploarea costurilor de încălzire pe timp de iarnă, care generează un preţ foarte ridicat per produs recoltat, ce nu se încadrează în preţul pieţei şi este, automat, neprofitabil”, au spus oficialii Kaufland România.

    Aceştia au subliniat că în prezent peste 70 de articole sunt româneşti din categoria legume şi fructe comercializate în magazinele Kaufland din toată ţara, precum mere, struguri, cartofi, dovleac plăcintar, gulii, hrean, păstărnac, sfeclă roşie, ţelină, salată sau spanac. ZF a scris că în magazinul Kaufland de pe Barbu Văcărescu, în data de 19 ianuarie, ţelina era din Germania şi salata verde din Italia. În ceea ce priveşte merele, acestea proveneau din România şi Polonia.

    Kaufland a oferit următoarele precizări pentru categoriile de legume prezentate în materialul ZF:

    • Conopida – este specifică sezonului din România în perioda septembrie – noiembrie. Este un articol perisabil, care nu poate fi depozitat peste iarnă sau în extra sezon. În afara lunilor menţionate, îl importăm.
    • Broccoli – nu există producţie suficientă în România.
    • Castraveţi – sezonul din România este mai-octombrie pentru cornichon şi mai-septembrie pentru Fabio. În rest, nu există producţie în România, din cauza climei sau se gasesc cantităţi care acoperă până la 20% din necesar. Produsul este importat în extra sezon.
    • Ardei – sezonul din Romînia este iulie-octombrie. În rest, nu există producţie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Roşii – sezonul din România este iunie – septembrie. În extra sezon, serele încălzite din România produc circa 10% din necesar. 
    • Salata verde – 70% din necesar este acoperit de producţie românească, respectiv 30% import. Producţia din România este afectată când se înregistrează temperaturi scăzute (ger), caz în care produsul se importă.
    • Dovlecel – sezonul din România este mai-octombrie. În rest, nu există productie pe plan local, se importă în extra sezon.
    • Cartof dulce – În România există culturi limitate, experimentale. Produsul este originar din Egipt, zonă cu climă diferită, călduroasă. 
    • Ridiche roşie – necesarul este acoperit în proporţii egale de producţie locală şi de import. Producţia din România este afectată de temperaturi scazute (ger), situaţii în care produsul se importă. 
    • Ţelina – sezonul din România este octombrie – februarie. În magazinele Kaufland comercializăm 60% din necesar de la producători locali, respectiv 40% din import. Producţia din România este afectată de temperaturi scaăzute (ger), situaţii în care apelăm la import.

    Numai anul trecut, Kaufland a direcţionat către producătorii români 1,9 miliarde euro cheltuieli directe. Astfel, din fiecare leu cheltuit la casă, 67 de bani merg direct către afaceri româneşti. În prezent, peste 80% din furnizorii cu care colaborăm sunt din România, procent care a crescut de la an la an. Kaufland România are în politica de achiziţii la nivelul întregului grup să opteze pentru colaborări cu producători locali, acolo unde ei există, având toate avantajele pentru astfel de parteneriate: scurtarea lanţului de aprovizionare, preţuri mai avantajoase la raft, sortiment pe gustul clienţilor şi susţinerea economiei locale”, au mai spus reprezentanţii Kaufland.

     

  • Valer Hancaş, Kaufland România: Avem 500 de persoane cu dizabilităţi în echipă. Sunt perfect integraţi, lucru de care ne-a fost la început cel mai frică. Avem multe de învăţat de la ei

    Kaufland, al doilea cel mai mare jucător din comerţul local, are o echipă de 15.000 de oameni, dintre care 500 sunt persoane cu dizabilităţi. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din economie, numărul de salariaţi fiind relativ stabil în ultima perioadă.

    „Angajaţii sunt, fără doar şi poate, cea mai importantă resursă a companiei. Kaufland are un nivel relativ constant de 15.000 de angajaţi. Avem şi un proiect foarte frumos în domeniul resurselor umane şi am ajuns la 500 de persoane cu dizabilităţi în echipa noastră. Sunt oameni perfect integraţi, lucru de care ne-a fost la început cel mai frică. Avem multe de învăţat de la ei”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs Kaufland România şi Republica Moldova .

    Strategia de sustenabilitate a Kaufland, al doilea cel mai mare jucător din comerţul local, se bazează pe cinci piloni: producătorii locali, angajaţii, clienţii, mediul şi comunitatea. Fiecare e analizat separat şi are o serie de programe şi acţiuni dedicate.

    Angajaţii sunt astfel şi ei pilon al sustenabilităţii.

    „Pandemia a schimbat foarte multe, atât în modelul de business al jucătorilor din România şi din lume, cât şi la nivel personal. Vorbim însă în final de acelaşi lucru – solidaritate. Pentru angajaţi – care au fost în prima linie în lupta împotriva COVID-19 – am oferit bonusuri în valoare de 12 mil. euro în 2020.”

    În retail, culmea, spune el nu a existat panica angajaţilor. Absenteismul în 2020 – primul an de pandemie şi cel marcat mai puternic de panica oamenilor – a fost mai mic, iar fluctuaţia de personal aproape s-a stopat o perioadă. La nivel de an, 2020 vs 2019, fluctuaţia a scăzut cu circa 40%, conchide executivul. Iar asta în contextul în care fluctuaţia de personal în comerţul alimentar în ansamblul său este printre cele mai mari din economie.

    Valer Hancaş spune însă că pentru Kaufland nu este dificil să găsească angajaţi în piaţă. Pentru al cincilea an consecutiv, retailerul a fost numit cel mai bun angajator din România. Ce îi atrage pe oamenii care vin să lucreze aici?

    „Cred că suntem un angajator atractiv. Salariul minim brut este de 3.680 de lei, e o sumă care îţi asigură o anumită stabilitate. Suntem una dintre cele mai mari echipe din România şi rămânem o echipă. Suntem prezenţi în tot ce înseamnă viaţă socială. Putem vorbi de distracţie prin evenimentele la care suntem prezenţi, dar putem vorbi şi de situaţii negative – societăţile defavorizate – unde ne implicăm. Investim aici circa 7 mil. euro în fiecare an. Am ajuns probabil la 5 milioane de beneficiari în baza acestor investiţii.”

    Compania e prezentă la târguri, la festivaluri, e în dialog permanent cu aceşti angajaţi sau posibili viitori angajaţi.

    „Avem toate cifrele pe masă, suntem transparenţi, promitem doar ceea ce livrăm. Acestea sunt ingredientele care ne transformă într-un angajator atractiv.”

    În 2020, Kaufland ce operează o reţea de circa 150 de hipermarketuri, a obţinut afaceri de 12,8 mld. lei, în urcare cu peste 8% faţă de anul anterior. Spre comparaţie, consumul în ansamblul său a crescut cu 2,2% în primul an de pandemie.