BusinessMagazin

Tag: JTI

  • Decizia care ar putea duce la explozia preţurilor la ţigări

    În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    “Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

    În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

    În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

    „În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă… Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

    JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.

  • JTI ar putea muta în România producţia de ţigări din Irlanda şi Belgia

    Compania japoneză a prezentat marţi o propunere de reorganizare a activităţilor de producţie dintr-o serie de ţări europene, prin care intenţionează să îşi îmbunătăţească operaţiunile.

    “Mediul economic dificil, accizele mari şi comerţul ilicit cu produse din tutun au dus la scăderea volumului de vânzări în mai multe ţări cheie din Europa. La acestea se adaugă necesitatea de a ne conforma cu cele mai recente schimbări legislative din domeniu, precum varianta revizuită a Directivei EU pentru Produsele din Tutun (TPD2). Toate acestea ne-au determinat să ne reanalizăm activităţile de producţie“, se arată în comunicatul companiei japoneze.

    JTI propune închiderea unităţilor din Lisnafillan (nordul Irlandei) şi Wervik (Belgia) şi mutarea producţiei de ţigări şi tutun în alte fabrici din Europa, posibil în România şi Polonia. Producţia de la fabrica din Tier (Germania), cu excepţia produselor destinate companiei americane Ploom, ar urma să fie de asemenea relocată în cadrul programului de restructurare.

    Planul de restructurare, care va afecta aproximativ 1.100 de angajaţi din statele membre UE, ar urma să se desfăşoare în mai multe etape, iar procesul de închidere a unităţilor de producţie va fi implementat între 2016 şi 2018.

    Detaliile financiare vor fi prezentate ulterior, după consultări cu reprezentanţii angajaţilor şi cu autorităţile europene, potrivit comunicatului.

    JTI este membră a grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci precum Winston, Camel şi Mild Seven. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD.

    JTI a fost prima companie multinaţională de tutun care a început să producă în România, în 1994, la un an după ce a început activităţile locale prin importul ţigaretelor Camel produse în Germania. JTI România are aproximativ 1.000 de angajaţi.

  • Producătorul de ţigarete JTI are un nou director general

    Coupland va prelua funcţia de general manager în Polonia.

    Charlie Cunningham-Reid are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul comercial şi în marketing, dintre care 11 ani in industria tutunului. El s-a alăturat JTI în 2001, ocupând diverse poziţii la sediul central din Geneva. În România a venit în 2012, ca vice president, head of C&TM (Consumer & Trade Marketing), anterior ocupând poziţia de General Manager al JTI Bulgaria.

    “Vom continua să investim în afacerea de pe piaţa locală, în brandurile noastre şi în oameni”, a declarat, într-un comunicat, Cunningham-Reid.

    JTI a investit de la lansarea pe piaţa românească, în 1993, peste 100 milioane de euro, şi exportă în prezent în peste 45 de ţări. Anul trecut, JTI Romania a finalizat o investiţie de peste 25 de milioane de euro în capacităţile de producţie, care a generat peste 125 de noi locuri de muncă. Compania are în prezent peste 1.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum produc roboţii Elena şi Gheorghe ţigări pentru 45 de ţări

    Două lucruri izbesc la modul cel mai propriu simţurile unui vizitator într-o fabrică de ţigarete: mirosul puternic al frunzelor de tutun şi zgomotul, firesc într-o unitate de producţie, care împiedică o eventuală conversaţie telefonică şi îi forţează pe cei care doresc să discute să păstreze o distanţă de maxim jumătate de metru. Or, pe 17 iulie fabrica din Pipera era asaltată de vizitatori – de la ambasadorul Japoniei în România şi directorul general al multinaţionalei până la reprezentanţi ai autorităţilor şi jurnalişti. Una peste alta, câteva zeci de musafiri au mers la pas printre liniile de fabricaţie pe care circulă tone de tutun, altminteri un element preţios dacă ne uităm la preţurile de vânzare ale pachetelor de ţigarete, plasate între 10 şi 15 lei. Cu toate acestea, preţurile pachetelor de ţigarete la ieşirea pe poarta fabricii sunt mult mai mici, plasându-se în jurul a 2-4 lei. Diferenţa reprezintă accizele şi taxele, a căror pondere ajunge la 80% din preţul de raft, explică Gilda Lazăr, corporate affairs director la Japan Tobacco International România. De fapt, anul trecut industria tutunului a virat la bugetul statului 2,75 miliarde de euro. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor BUSINESS Magazin, de valoarea de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului – piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro.

    Turul oficial al fabricii, plasată la o aruncătură de băţ de gura de metrou Pipera, dar despre a cărei existenţă patru din cinci trecători nu ştiu nimic, durează în jur de jumătate de oră. Informaţiile abundă la tot pasul şi parcursul fabricii poate dura lejer mai mult, fără a fi plictisitor. De pildă, materiile prime sunt aduse aproape exclusiv din import, iar principalul ingredient, frunza de tutun, este adusă de la Antwerp din Belgia. Compania are o centrală specializată de achiziţie pentru întregul grup şi contractează tutunul de la asociaţii producătoare, de la statele consacrate şi de pe bursele internaţionale. În afară de frunzele de tutun – care, asemeni cafelei – este de mai multe tipuri, un rol cheie în producţie îl joacă concentratele care sunt adăugate. Pentru că ţigaretele au şi ele un procedeu de fabricaţie anume, iar angajata care ne conduce în turul fabricii spune că “aceste concentrate vin direct din Japonia şi au o reţetă secretă”. Secret ce pare la o primă vedere la fel de bine păstrat ca şi concentratul Coca-Cola, băutura carbogazoasă faimoasă în toate ungherele Pământului. În procesul de fabricaţie laptele şi mierea joacă un rol important, iar mirosul din hale trădează clar prezenţa acestor ingrediente în vasele uriaşe prin care trece tutunul în diferite faze – de la frunze întregi, etape de uscare, amestecare cu ingrediente şi tocare.

    Iar suprafaţa fabricii s-a mărit cu procente bune pe parcursul ultimului an, de când JTI a decis să mărească volumele produse la marginea Bucureştiului. Valoarea proiectului este de “peste 25 de milioane de euro”, declară Mutsuo Iwai, executive vice president, deputy CEO în cadrul Japan Tobacco International şi membru al Japan Tobacco Board, aflat la prima sa vizită în România. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro, compania începându-şi operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, de vreme ce în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia. Unele ţigarete produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declară Gilda Lazăr. În luna mai 2012 fabrica a atins cel mai ridicat nivel de producţie de până acum, conform reprezentanţilor companiei.

  • JTI restructureaza 169 de posturi

    “Pentru a proteja si intari pozitia competitiva a companiei in
    viitor, am decis ca trebuie sa reorganizam activitatile de vanzari
    si trade marketing. Aceasta inseamna ca vom reduce numarul
    angajatilor din cadrul companiei”, a declarat Neil Coupland,
    General Manager JTI Romania. Masurile avute in vedere au drept
    cauza scaderea dramatica a volumelor de produse vandute de
    companie, urmare a cresterii accelerate a contrabandei.

    Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, citata de JTI,
    pentru intreaga industrie a tutunului, vanzarile lunii martie au
    fost cele mai scazute din ultimii patru ani. In primul trimestru al
    anului in curs, la nivelul pietei legale s-au inregistrat scaderi
    de peste 40%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    Contrabanda a ajuns, in ianuarie, la 36,2% din totalul pietei de
    tigarete.

    In ultimii ani, din cauza structurii accizei si a nivelului accizei
    minime, piata s-a compresat foarte mult, diferentele de pret dintre
    segmentele value-base si segmentele premium-prestige devenind
    nesemnificative (circa 1 leu). In acelasi timp, contrabanda cu
    tigari ieftine din Moldova, Ucraina si Serbia a explodat,
    profitabilitatea fiind mai mare la tigaretele “ieftine” (Plugarul
    costa 1 leu, Carpati costa 8,3 lei, in timp ce Kent costa 2,9 lei
    in Ucraina si 9,9 lei in Romania)

    Compania are pe piata romaneasca 874 de salariati in cele doua
    divizii JTI Romania SRL si JTI Manufacturing.

    Pe piata romaneasca de tigarete, care are o valoare estimata de
    3,5 miliarde de euro la nivelul anului trecut, sunt prezente si
    British American Tobacco si Philip Morris.

  • Preturile tigarilor ar putea exploda

    Conform propunerii actuale, acciza ar urma sa creasca in acest an la 65 de euro pe mia de tigarete fata de 50 de euro cat prevede Codul Fiscal pentru luna iulie (acciza curenta fiind 41,5 de euro pe mie). "In aceasta ipoteza, preturile vor creste cu 35%-40%, iar contrabanda ar atinge intr-o perioada de numai cateva saptamani nivelul de 30% din totalul consumului, ceea ce echivaleaza cu peste 700 milioane euro pierderi la buget", declara Gilda Lazar, Head of Corporate Affairs & Communications la JTI Romania.

    Cu alte cuvinte, un volum de peste 600 milioane pachete de tigarete se va comercializa in paralel cu piata legala, fara insa a contribui la veniturile bugetare (accize plus TVA).

    Conform calendarului agreat cu UE, acciza minima ar trebui sa ajunga abia in 2010 la 64 de euro pe mia de tigarete.

    O deviere majora de la calendar s-a inregistrat in 2006, adauga Gilda Lazar, prin instituirea taxei pe viciu (10 euro pe mia de tigarete), consolidata ulterior in acciza. Aceasta situatie a generat cresteri neasteptate de preturi de pana la 30% si triplarea contrabandei de la 5% la 15% dat fiind ca, in tarile vecine non-UE (Ucraina, Serbia si Moldova) preturile sunt de 5-6 ori mai mici decat in Romania. In plus, aceasta crestere de taxe a atras comentarii negative din partea Comisiei Europene pentru inconsecventa in domeniul fiscal, cu efecte negative asupra mediului de afaceri, precizeaza Lazar.

    Dupa introducerea taxei de viciu, veniturile provenite din acciza nu au crescut ci s-au diminuat cu peste 170 milioane euro. In prezent, datorita taxei pe viciu, calendarul convenit cu UE a fost devansat cu peste un an, iar tinta convenita a crescut in actualul Cod Fiscal de la 64 la 74 euro pe mia de tigarete in 2010.

  • Un nou tip de Marlboro

    Noua varianta de Marlboro se deosebeste de alte tigari de pe piata prin tipul de ambalaj (capacul este glisant si nu se desface in stilul obisnuit) si filtru, care este alcatuit din trei parti diferite, in premiera fiind introdus tutun in filtru, "pentru a potenta aroma tigarii", declara Richard Morgan, directorul general al Philip Morris.

    Marlboro Filter Plus a mai fost lansat in alte patru tari, dar in variantele in care contine 1mg de gudron si, respectiv, 3 mg de gudron. Modelul lansat in Romania contine 6 mg de gudron.

    Philip Morris Romania intentioneaza sa majoreze, in 2008, ponderea exporturilor, de la nivelul actual de 30-40% din productie la peste 50%, a mai declarat Morgan.

    Philip Morris are o fabrica la Otopeni si exporta in principal in UE, in state precum Italia, Polonia si Cehia, si in Africa. Compania va creste, anul viitor, capacitatea de productie a fabricii, la 20 de miliarde tigari pe an.

    Pe piata tigaretelor, ce va depasi anul acesta 1,5 miliarde de euro, mai sunt prezente companiile British American Tobacco si Japan Tobacco International care a fuzionat recent cu Gallaher.