Persoanele asimptomatice care vin în România din Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Confederaţia Elveţiană, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia,Slovenia şi Ungaria nu vor mai fi nevoite să stea în carantină sau izolare.
Sâmbătă a avut loc o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, desfăşurată on-line, pentru aprobarea listei cu statele din care cetăţenii care sosesc în România nu vor fi obligaţi să intre în izolare.
În baza propunerii Institutului Naţional de Sănătate Publică, se aprobă, începând cu data de 15.06.2020 ora 00:00, eliminarea măsurilor de carantină/izolare la locuinţă/locaţia declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparţinătorii, după caz, pentru persoanele asimptomatice care vin în România din statele menţionate mai sus.
Lista cu ţările care fac obiectul prevederilor de la alin.(1) se publică de Institutul Naţional de Sănătate Publică pe site-ul www.insp.gov.ro .
Zborurile către şi dinspre ţările care fac obiectul excepţiei prevăzute la art. 1, se vor relua în condiţiile stabilite de HG 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19, cu modificările şi completările ulterioare.
Lista cu ţările pentru care se aplică eliminarea măsurilor de carantină/izolare, se actualizează săptămânal de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, în fiecare zi de luni, până la ora 16:00, în vederea introducerii în listă a unor noi ţări.
Lista actualizată va intra în vigoare la 24 ore de la momentul aprobării acesteia de către CNSU.
Situaţia epidemiologică din ţările pentru care se aplică eliminarea măsurilor de carantină/izolare la locuinţă/locaţia declarată, se monitorizează de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, care, în cazul unei evoluţii nefavorabile susţinută pe o perioada de 14 zile, va propune CNSU eliminarea acestora din listă.
Plicitiseala din pandemie poate dezlănţui o renaştere a creativităţii la scară globală, scrie CNN. Business-urile au nevoie de creativitate şi inovaţie,atât pentru a evolua, cât şi pentru a ieşi din criză.„Stăm foarte prost la capitolul inovaţie în companiile româneşti”,spune un arhitect în inovaţie
Plictiseala din timpul pandemiei poate să se transforme în creativitate.
Alexandra Mone, dezvoltator de software pentru restaurante şi hoteluri, a găsit salvarea pentru clienţii ei şi a inventat un nou program care să îi ajute să supravieţuiască în perioada în care localurile sunt închise.
„Le-am oferit gratuit modulul de livrare, tuturor clienţilor noi, dar şi celor pe care îi aveam deja şi care au cerut acest lucru. Un modul care să îi ajute cu gestionarea comenzilor online”, a spus Alexandra Mone.
Ce-i drept, criza coronavirusului i-a forţat pe mulţi să găsească modalităţi de supravieţuire. Şi aşa s-au născut multe soluţii ingenioase pentru probleme spinoase. O spune şi Dan Mocanu, arhitect în inovaţie cu peste 16 ani de experienţă şi sute de companii pentru care a dezvoltat modele profitabile de business.
„COVID-ul, pentru mine, a fost un accelerator şi un prilej de a incuba, de a crea lucruri noi. Acum am fost forţaţi să pierdem anumiţi clienţi, dar au apărut aceia cu care poţi să faci business în online”, a spus Dan Mocanu.
În cele două luni în care am fost în stare de urgenţă, 45.000 de companii şi-au restrâns ori oprit complet activitatea din cauza coronavirusului.
Orv Boerman, un bărbat în vârstă de 86 de ani, locuieşte singur, izolat, în Byron Center, Michigan, din cauza pandemiei de COVID-19. Familia sa i-a făcut o surpriză şi l-a vizitat păstrând distanţa.
Rând pe rând, membrii familiei au trecut încet cu maşinile pe lângă acesta, aflat într-un scaun cu rotile la marginea şoselei.
În contextul pandemiei de COVID-19, vizita persoanelor dragi este dificilă, mai ales dacă sunt în vârstă, deci mai vulnerabili.
Pentru cei în vârstă care trăiesc singuri, viaţa este şi mai dificilă.
Orv Boerman este un bărbat în vârstă de 86 de ani din Byron Center, Michigan. Bărbatul locuieşte singur, fiind văduv de mai mulţi ani.
Pam Boerman-Gregorski, fiica acestuia, spune că bărbatului i-a fost dificil, pentru că îi plăcea mult să îşi vadă nepoţii şi strănepoţii.
Familia sa i-a făcut o surpriză şi l-a vizitat păstrând distanţa.
Rând pe rând, membrii familiei au trecut încet cu maşinile pe lângă Orv, aflat într-un scaun cu rotile la marginea unei şosele, potrivit fox35orlando.com.
În timp ce treceau pe lângă el, rudele i-au adus cadouri şi au purtat pancarte cu diferite mesaje de iubire.
Clipul video cu ineditul moment a devenit viral pe Facebook, fiind distribuit de peste 118.000 ori.
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat, duminică seara, faptul că românii care nu vor respecta condiţiile izolării la domiciliu vor intra direct în carantină şi vor suporta cheltuielile.
Vela a spus că românii pot plăti costurile carantinei.
„Am stabilit că cei care sunt în izolare la domiciliu, identificaţi şi verificaţi ca atare, dacă încalcă regulile izolării, intră direct în carantină şi vor suporta toate cheltuielile acestei carantinei”, a spus Vela.
Potrivit ministrului, cei care nu respectă carantina vor intra încă 14 zile în carantină de când au încălcat carantina şi vor suporta şi ei toate cheltuielile.
DSP Alba a amendat, luni, patru persoane întoarse din Italia cu câte 20.000 de lei, pentru nerespectarea izolării la domiciliu, fiind vorba despre trei bărbaţi şi o femeie.
Reprezentanţii DSP Alba au declarat, luni, că sancţiunile au fost aplicate în baza HG pentru nerespectarea măsurilor stabilite în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile.
„DSP Alba, prin inspectorii sanitari, a aplicat, luni, 4 sancţiuni cu amendă contravenţională în cuantum de 20.000 lei fiecare, la 4 persoane aflate în izolare la domiciliu, care au venit din Italia şi nu au respectat această măsură până la terminarea perioadei de izolare de 14 zile. Este vorba despre un bărbat dintr-o comună şi de o femeie şi doi bărbaţi din altă comună, rude între ele. Sancţiunile au fost aplicate în baza HG nr. 857/2011 pentru nerespectarea de către persoane fizice, suspecţi şi convalescenţi de boli transmisibile, contacţi şi purtători sănătoşi de germeni patogeni, a măsurilor stabilite în scopul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile”, au spus reprezentanţii DSP Alba.
La nivelul judeţul Alba erau, luni, 157 de persoane în izolare la domiciliu.
Raed Arafat a declarat că cei care nu respectă condiţiile de izolare pentru prevenirea infecţiei cu noul coronavirus riscă amenzi de până la 20.000 de lei. În România au fost înregistrate până acum cinci cazuri de persoane care nu au respectat condiţiile izolării.
În acelaşi timp, dacă persoanele care ajung în România nu declară corect ţara de unde vin se pot alege cu dosare penale pentru fals în declaraţii.
Raed Arafat a declarat că cei care nu respectă regulile izolării la domiciliu riscă amenzi de până la 20.000 de lei dar, în acelaşi timp, vor fi deschise şi dosare penale dacă îmbolnăvesc cu ştiinţă alţi cetăţeni
„Declararea la intrare la graniţă de alte zone decât zonele reale de unde au venit poată să fie luată sub incidenţa legii penale ca şi declaraţie falsă.Au fost aplicate amenzi de până la 20.000 de lei persoanelor care nu au respectat regulile de izolare”, a afirmar Arafat, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul MAI.
Autorităţile judeţene din Galaţi fac apel către cei care au călătorit cu avionul sau cu microbuzul împreună cub bărbatul de 72 de ani, confirmat cu infectare cu noul coronavirus (COVID-19), să se izoleze şi să anunţe DSP Galaţi.
Acesta a aterizat pe Aeroportul Otopeni, venind din zona Lombardia, în data de 29 februarie.
„Sunt rugate să se izoleze la domiciliu şi să contacteze în cel mai scurt timp autorităţile, la numărul 0744.630.508 (DSP Galaţi), persoanele care în data de 29 februarie au circulat spre Galaţi, folosind microbuzul, cu plecare din Bucureşti (Gara de Nord). Sunt vizate persoanele care au folosit cursa cu plecare de la ora 12.15, cu puncte de îmbarcare pe str. Baldovin Pârcălabul şi IDM Basarab. Microbuzul folosit este marca IVECO, de culoare albă, are numărul de înmatriculare B 83 ZAD, şi a circulat pe ruta Bucureşti – Urziceni – Buzău – Brăila – Galaţi Precizăm că această cursă a fost folosită de aproximativ 17 pasageri”, anunţă Prefectura Galaţi.
Un bărbat de 72 de ani, din Galaţi, care a venit din Lombardia, a fost confirmat, sâmbătă, cu noul coronavirus. Acesta este al 13-lea caz la nivel naţional.
Pe micuţa insulă franţuează, La Reunion, din oceanul Indian, între Madagascar şi Mauritius, se află o altă insulă, una şi mai izolată, scrie BBC.
Cirque de Mafate, o vale de 100 de metri pătraţi, a fost izolată de restul insulei în urmă cu milioane de ani când un vulcan s-a prăbuşit. Acum accesul este posibil doar pe jos sau cu elicopterul.
Primii locuitori ai insulei au fost africanii care au scăpat din scalvie, apoi au venit fermierii francezi în căutarea unui pământ bogat. În prezent trăiesc 800 de oameni în Mafate şi aproape toţi rezidenţii locului sunt descendenţi direcţi ai coloniştilor originali. Nu există apă curentă sau electricitate, iar dacă este nevoie de doctor sau poliţist, acesta sunt aduşi cu elicopterul.
În 2010, Matafe a fost inclusă în „patrimoniul mondial” de către Unesco. Mişcare care a adus un flux important de turişti. Cei care vin în vizită pot admira piesajele superbe sau observa păsări şi plante care nu există niciunde altundeva în lume.
Foto: Christopher F Schuetze/Christian Goupi/Alamy/Jean-François Ducasse/Alamy/habiter-la-reunion.re
În “Marţianul”, astronautul Mark Watney (interpretat de Matt Damon) este considerat mort în timpul unei misiuni cu echipaj uman pe Marte. Însă Watney supravieţuieşte furtunii puternice şi descoperă că a fost lăsat singur pe ostila planetă. Cu provizii insuficiente, este nevoit să-şi folosească la maximum ingeniozitatea, inteligenţa şi forţa interioară pentru a rămâne în viaţă şi a găsi o cale prin care mesajul său de ajutor să ajungă pe Pământ. La milioane de kilometri distanţă, NASA şi o echipă internaţională de oameni de ştiinţă caută fără încetare soluţia prin care să îl aducă pe “marţian” acasă, în vreme ce colegii săi de echipă pun şi ei la cale o misiune îndrăzneaţă, dacă nu imposibilă, de salvare.
După realizarea filmului, actorul Matt Damon a spus că oamenii sunt pe punctul de a fi capabili să realizeze, în viitorul apropiat, ce se întâmplă în film. Acesta susţine că în generaţia următoare astronauţii NASA vor ajunge să exploreze planeta Marte.
Săptămâna trecută, Agenţia spaţială americană (NASA) a dat publicităţii un plan de “cucerire” a planetei Marte, ce include trei etape majore, susţinând că este vorba despre un “obiectiv realizabil”, dar nu înainte de anii 2030.
Tehnologia actuală permite NASA să trimită misiuni robotizate pe Marte care ajung la destinaţie după circa opt luni, însă o misiune cu echipaj uman la bord ar avea o durată totală ce ar putea fi cuprinsă între un an şi trei ani. Astfel, astronauţii care vor încerca în viitor să ajungă pe Marte vor trebui să petreacă mult mai mult timp în spaţiu decât cei care participă la obişnuitele misiuni de şase luni de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).
Într-un material realizat de site-ul NASA se arată că multe din tehnologiile folosite la realizarea filmului “Marţianul”, nouă mai exact, există deja, prezentând o descriere a acestora:
Habitatul
La fel ca Mark Watney, austronauţii care vor ajunge pe Marte vor avea nevoie de un modul în care să locuiască. La centrul NASA din Houston, echipe de astronauţi se antrenează pentru misiuni de lungă durată într-un simulator special conceput, denumit Human Exploration Research Analog (HERA).
HERA simulează un modul ce ar putea fi folosit pentru a locui pe Marte. Habitatul este dotat, pe cele două etaje ale sale, cu spaţii de locuit, incluzând o toaletă, spaţii destinate lucrului şi un modul fără aer. În cadrul testelor, astronauţii îşi petrec până la 14 zile, în acest modul, urmând ca această perioadă să fie prelungită până la 60 de zile.
Tehnologia de cultivare în spaţiu (sera)
În prezent, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) se pot baza în permanenţă pe proviziile ce le sunt expediate cu vehicule cargo. Însă, cei care vor ajunge pe Marte nu vor avea această facilitate, deoarece este nevoie de cel puţin nouă luni pentru ca o navetă spaţială să ajungă pe planeta roşie. Astfel, tehnologia de cultivare în spaţiu a plantelor reprezintă un element crucial pentru viitoarele misiuni spre Marte – şi dincolo de această planetă – care vor avea la bord echipaje umane.
Anul 2015 a reprezentat o premieră din acest punct de vedere: astronauţii de la bordul ISS au mâncat, pentru prima dată, frunze proaspete de salată romană, care provin de la plante cultivate în spaţiu, la bordul avanpostului orbital.
Sistemul de creştere a plantelor în spaţiu – Veggie – conţine un pat nutritiv iluminat cu LED-uri roşii, albastre şi verzi, pentru a stimula creşterea plantelor. Lungimile de undă roşii şi cele albastre emit mai multă lumină decât LED-urile verzi şi sunt mai eficiente în ceea ce priveşte conversia de putere. LED-urile verzi au fost adăugate pentru ca plantele să pară în cele din urmă un aliment comestibil, nu plante ciudate şi roşii.
Tehnologia de recuperare a apei
Deşi NASA a anunţat recent că au fost găsite indicii asociate cu existenţa unor fluxuri sezoniere de apă în stare lichidă pe planeta roşie, oamenii ajunşi pe Marte nu vor avea apă la discreţie. Astfel, ei vor fi nevoiţi să folosească orice lichid şi să-l transforme în apă de băut.
Acest lucru se întâmplă deja pe Staţia Spaţială Internaţională, unde transpiraţia, lacrimile şi urina sunt transformate în apă, cu ajutorul sistemului Water Recovery System (WRS).
“Cafeaua de ieri se transformă în cafeaua de mâine”, este descrierea făcută de unul dintre astronauţii de pe ISS.
NASA continuă să dezvolte noi tehnologii pentru recuperarea apei, unele sisteme dezvoltate de agenţia americană fiind folosite în prezent pentru filtrarea apei în zonele calamitate.
Tehnologia de generare a oxigenului
În filmul “Marţianul”, Mark Watney reuşeşte să obţină oxigen folosind un “generator de oxigen”, un sistem ce crează oxigen folosind dioxidul de carbon din rezervorul cu combustibil al vehiculului MAV (Mars Ascent Vehicle).
Pe ISS, astronauţii au un Sistem de Generare a Oxigenului, care filtrează atmosfera din interiorul navei spaţiale pentru a furniza în permanenţă un aer respirabil. Sistemul produce oxigen prin electroliză, apa fiind descompusă în oxigen şi hidrogenul. Hidrogenul este fie eliberat în spaţiu, fie folosit la un alt sistem care crează apă.
Costumul spaţial
Planeta Marte este un mediu extrem de ostil pentru om. Pericolele sunt numeroase pe durata întregii misiuni spre Marte, ce ar putea să îi oblige pe astronauţi să petreacă în spaţiu o perioadă de trei ani. Pe lângă radiaţiile cosmice care sporesc considerabil riscul de cancer, absenţa gravitaţiei pentru o perioadă atât de îndelungată generează o scădere a densităţii osoase şi a masei musculare şi slăbeşte sistemul imunitar.
NASA trebuie să conceapă şi noi costume spaţiale, asemănătoare celor de scafandru, dar care să fie adaptate condiţiilor vitrege din spaţiu.
Vehiculul spaţial
Pentru misiunile pe Marte, agenţia americană trebuie să inventeze un sistem capabil să plaseze un vehicul de mai multe tone pe planeta roşie, fapt considerat extrem de complicat de majoritatea experţilor în domeniu. Cea mai grea încărcătură plasată de NASA pe scoarţa marţiană a fost roverul Curiosity, care cântăreşte o tonă.
În prezent, NASA lucrează la un vehicul pentru explorările spaţiale – Multi-Mission Space Exploration Vehicle (MMSEV). Tehnologiile sunt dezvoltate astfel încât să fie versatile pentru a suporta o misiune pe un asteroid, pe Marte, pe sateliţii acesteia şi alte misiuni viitoare.
MMSEV a fost folosit pentru a rezolva probleme precum distanţa parcursă, modalitate rapidă de a intra şi ieşi din vehicul sau protecţia contra radiaţiilor. Unele versiuni ale vehiculului dispun de şase roţi pentru manevrabilitate.
Propulsia ionică
O navetă care se deplasează prin spaţiul extraterestru are nevoie de energie pentru a-şi continua deplasarea. NASA a prezentat, încă din 2013, un motor cu propulsie ionică, care a stabilit un nou record de anduranţă, funcţionând timp de peste 5 ani. În cei aproape şase ani de funcţionare. motorul cu propulsie ionică NEXT a consumat doar 860 de kilograme de combustibil, prin comparaţie cu cei 10.000 de kilograme de combustibil ce ar trebui să fie arse de un motor convenţional pentru a obţine acelaşi impuls.
Motoarele ionice au fost folosite pentru propulsia sondei spaţiale americane Dawn, care s-a plasat cu succes în 2015 pe o orbită a lui Ceres, pentru o misiune ştiinţifică de 16 luni, cu scopul de a descifra secretele ce înconjoară acest corp ceresc, aceasta fiind pentru prima dată când un vehicul de acest tip explorează de la distanţă foarte mică o planetă pitică.
“NEXT poate transporta încărcături importante în spaţiu, cu un consum de combustibil extrem de eficient”, susţine un expert NASA.
Panourile solare
Pe Marte nu sunt centrale sau staţii de benzină. Energia reprezintă unul dintre aspectele vitale ale viitoarelor misiuni pe Marte. În filmul “Marţianul”, personajul principal foloseşte panourile solare în diverse moduri pentru a-şi asigura supravieţuirea.
Pe Staţia Internaţională Spaţială, patru seturi de panouri solare generează până la 120 de kilowaţi, care sunt suficienţi pentru a furniza energie pentru 40 de case. Acest sistem funcţionează pe ISS din anul 2000 şi este considerat foarte sigur.
Nava spaţială Orion Multi-Purpose Crew Vehicle, care a fost dezvoltată pentru misiuni viitoare cu echipaj uman pe Lună, asteroizi (către 2025) şi Marte, va folosi energia furnizată de panourile solare.
Tehnologia RTG
De mai bine de patru decenii, NASA a folosit tehnologia RTG (Generator Termoelectric cu radioizotopi) pentru a furniza enegie mai multor misiuni spaţiale, inclusiv cele cu navetele Apollo.
Roverul Curiosity şi următorul rover Mars 2020 folosesc o nouă generaţie a acestei tehnologii, care se bazează pe “baterii spaţiale ce transformă căldura generată de dezintegrarea radioactivă a plutoniului-238 în enegie electrică”.
Puterea electrică generata de RTG este de aproximativ 110 waţi ( cât un bec cu incadescenţă), iar puterea termica de 2000 waţi.
Potrivit fr.news.yahoo.com, echipajul de şase voluntari, închişi într-un dom din Hawaii, include un astrobiolog francez, un fizician german şi patru cetăţeni americani – un pilot, un arhitect, un medic-jurnalist şi un cercetător specializat în analiza solurilor.
Spaţiul în care cei şase voluntari vor trăi în următoarele 12 luni, situat în partea nordică a insulei Mauna Loa, este un dom cu diametrul de 11 metri şi înălţimea de şase metri. Uşile domului au fost închise vineri, la ora locală 15.00 (sâmbătă dimineaţă, ora 01.00 GMT).
Cei şase voluntari – trei bărbaţi şi trei femei – care participă la acest experiment vor avea fiecare camera sa, în care se află un pat de campanie şi un mic birou. Pe durata experimentului, ei vor mânca alimente liofilizate şi nu vor părăsi domul decât în costume spaţiale, ca şi cum ar locui cu adevărat pe Marte. Ei vor dispune, de asemenea, de acces limitat la internet.
Sheyna Gifford, participantă la experiment, spune că echipajul este alcătuit din “şase persoane care vor să schimbe lumea”. Arhitectul Tristan Bassingthwaighte spune că vrea să amelioreze “capacitatea oamenilor de a trăi în medii extreme de pe Terra şi din alte lumi”.
Francezul Cyprien Verseaux, în vârstă de 25 de ani, pregăteşte un doctorat la Universitatea din Roma. Domeniul lui de expertiză îl va ajuta să exploreze modalităţile de a construi un avanpost pe Marte care să fie cât mai puţin dependent de Terra, utilizând organisme vii pentru a transforma materiile prime ce vor fi găsite pe Marte în produse ce pot fi consumate de către oameni.
Astronauţii care vor încerca în viitor să ajungă pe Marte vor trebui să petreacă mult mai mult timp în spaţiu decât cei care participă la obişnuitele misiuni de şase luni de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Tehnologia actuală permite NASA să trimită misiuni robotizate pe Marte care ajung la destinaţie după circa opt luni, însă o misiune cu echipaj uman la bord ar avea o durată totală ce ar putea fi cuprinsă între un an şi trei ani.
Supravieţuirea pentru o perioadă atât de îndelungată într-un spaţiu izolat, fără acces în aer liber şi fără un minimum de intimitate, include, potrivit experţilor, un risc major de a genera conflicte.
Agenţia spaţială americană vrea să colecteze cât mai multe informaţii despre coeziunea şi evoluţia psihologică a membrilor unor astfel de misiuni izolate, înainte de a încerca să trimităn astronauţi pe planeta roşie, în cadrul unei misiuni pe care speră să o lanseze în jurul anilor 2030.
Două misiuni, de patru, respectiv opt luni, au fost deja realizate. NASA a cheltuit 1,2 milioane de dolari pe acele simulări şi tocmai a primit o finanţare suplimentară de 1 milion de dolari pentru alte trei experimente în anii viitori, potrivit coordonatoarei acestor programe ştiinţifice, Kim Binsted.
Pe parcursul misiunii care a durat opt luni, mai multe conflicte au izbucnit între membrii echipajului, însă aceştia au fost capabili să îşi rezolve singuri problemele dintre ei.
“Una dintre lecţiile pe care le-am învăţat se referă la faptul că nu putem să evităm anumite conflicte personale. Ceva de acest fel se va întâmpla în mod implacabil în timpul misiunilor cu durate lungi, chiar şi atunci când echipajul e compus din cele mai blânde persoane din lume”, a spus Kim Binsted.
Primele rezultate ştiinţifice ale acestor experimente vor fi făcute publice peste aproximativ un an.
