BusinessMagazin

Tag: ISS

  • Şase creaţii umane impresionante, văzute din spaţiu – GALERIE FOTO

    Pământul este un loc imens, dar văzut din spaţiu, lucrurile se schimbă. Cu multe milenii în urmă oamenii au reuşit să construiască nişte lucruri incredibile cum ar fi piramidele, ziduri gigantice, oraşele uriaşe şi multe altele .
    Câteva dintre structurile impresionante create de om, cum ar fi piramidele se pot vedea chiar din spaţiu, de la Staţia Spaţială Internaţională, ce se află la aprox. 250 de mile deasupra Pământului

    Marea piramidă din Giza

    În fotografie se pot observa 3 umbre uriaşe, create chiar de piramidele egiptene. Cea mai mare dintre cele trei are peste 150 de metri înălţime, dar din spaţiu ea arată ca o pată mică în deşertul egiptean .

    Luminile oraşelor noaptea

    De jos vedem constenaţiile impresioanante de stele, dar de la Staţia Spaţială Internaţională se poate observa un altfel de constenşaţie, creată de luminile artificiale ale oraşelor.

    Mina de cupru Kennecott

    Această mină se găseşte în Utah şi este una dintre cele mai mari cariere deschise din lume . Acesta măsoară aproximativ 4 km şi este de aproximativ şi are o adâncime de peste 1200 de metri.

    Podurile

    Oamenii construiesc poduri de foarte mult timp şi le fac din ce în ce mai rezistente, capabile să susţină milioane de maşini pe an şi se întind pe zeci de kilometrii deasupra apei. În imagine se văd podurie din zona Bay Area (San Francisco).

    Insulele Palm “Palmierii” din Dubai

    Insulele Palm sunt o colecţie de insule artificiale, create de om de-a lungul coastei Dubai. 

    Serele din Almeria

    În provincia Almería din sud-estul Spaniei, există o zonă uriaşă cu sere care pot fi văzute din spaţiu. Serele se întind pe mai mult de 64.000 (2589 de hectare) de acrii de pământ. Milioane de tone de fructe şi legume sunt exportate în jurul lumii din serele din Almeria.
     

  • Şase creaţii umane impresionante, văzute din spaţiu – GALERIE FOTO

    Pământul este un loc imens, dar văzut din spaţiu, lucrurile se schimbă. Cu multe milenii în urmă oamenii au reuşit să construiască nişte lucruri incredibile cum ar fi piramidele, ziduri gigantice, oraşele uriaşe şi multe altele .
    Câteva dintre structurile impresionante create de om, cum ar fi piramidele se pot vedea chiar din spaţiu, de la Staţia Spaţială Internaţională, ce se află la aprox. 250 de mile deasupra Pământului

    Marea piramidă din Giza

    În fotografie se pot observa 3 umbre uriaşe, create chiar de piramidele egiptene. Cea mai mare dintre cele trei are peste 150 de metri înălţime, dar din spaţiu ea arată ca o pată mică în deşertul egiptean .

    Luminile oraşelor noaptea

    De jos vedem constenaţiile impresioanante de stele, dar de la Staţia Spaţială Internaţională se poate observa un altfel de constenşaţie, creată de luminile artificiale ale oraşelor.

    Mina de cupru Kennecott

    Această mină se găseşte în Utah şi este una dintre cele mai mari cariere deschise din lume . Acesta măsoară aproximativ 4 km şi este de aproximativ şi are o adâncime de peste 1200 de metri.

    Podurile

    Oamenii construiesc poduri de foarte mult timp şi le fac din ce în ce mai rezistente, capabile să susţină milioane de maşini pe an şi se întind pe zeci de kilometrii deasupra apei. În imagine se văd podurie din zona Bay Area (San Francisco).

    Insulele Palm “Palmierii” din Dubai

    Insulele Palm sunt o colecţie de insule artificiale, create de om de-a lungul coastei Dubai. 

    Serele din Almeria

    În provincia Almería din sud-estul Spaniei, există o zonă uriaşă cu sere care pot fi văzute din spaţiu. Serele se întind pe mai mult de 64.000 (2589 de hectare) de acrii de pământ. Milioane de tone de fructe şi legume sunt exportate în jurul lumii din serele din Almeria.
     

  • Şase creaţii umane impresionante, văzute din spaţiu – GALERIE FOTO

    Pământul este un loc imens, dar văzut din spaţiu, lucrurile se schimbă. Cu multe milenii în urmă oamenii au reuşit să construiască nişte lucruri incredibile cum ar fi piramidele, ziduri gigantice, oraşele uriaşe şi multe altele .
    Câteva dintre structurile impresionante create de om, cum ar fi piramidele se pot vedea chiar din spaţiu, de la Staţia Spaţială Internaţională, ce se află la aprox. 250 de mile deasupra Pământului

    Marea piramidă din Giza

    În fotografie se pot observa 3 umbre uriaşe, create chiar de piramidele egiptene. Cea mai mare dintre cele trei are peste 150 de metri înălţime, dar din spaţiu ea arată ca o pată mică în deşertul egiptean .

    Luminile oraşelor noaptea

    De jos vedem constenaţiile impresioanante de stele, dar de la Staţia Spaţială Internaţională se poate observa un altfel de constenşaţie, creată de luminile artificiale ale oraşelor.

    Mina de cupru Kennecott

    Această mină se găseşte în Utah şi este una dintre cele mai mari cariere deschise din lume . Acesta măsoară aproximativ 4 km şi este de aproximativ şi are o adâncime de peste 1200 de metri.

    Podurile

    Oamenii construiesc poduri de foarte mult timp şi le fac din ce în ce mai rezistente, capabile să susţină milioane de maşini pe an şi se întind pe zeci de kilometrii deasupra apei. În imagine se văd podurie din zona Bay Area (San Francisco).

    Insulele Palm “Palmierii” din Dubai

    Insulele Palm sunt o colecţie de insule artificiale, create de om de-a lungul coastei Dubai. 

    Serele din Almeria

    În provincia Almería din sud-estul Spaniei, există o zonă uriaşă cu sere care pot fi văzute din spaţiu. Serele se întind pe mai mult de 64.000 (2589 de hectare) de acrii de pământ. Milioane de tone de fructe şi legume sunt exportate în jurul lumii din serele din Almeria.
     

  • Creaţia unui artist pe Staţia Spaţială Internaţională

    Dacă Banksy lasă în urma lui desene pe pereţii unor clădiri prin oraşele prin care trece, un artist francez cunoscut sub pseudonimul de Invader îşi anunţă prezenţa prin mozaicuri. Mozaicurile şi pseudonimul său sunt inspirate un vechi şi foarte popular joc, Space Invaders, iar lucrările sale, create din bucăţele de mozaic de baie, amintesc de aspectul pixelat al acestuia.

    Invader s-a lansat în 1998, scrie New York Times, iar lucrările lui apar în oraşe în locuri greu accesibile, dar suficient de bine plasate cât să atragă cât mai multe priviri, una dintre creaţiile sale ajungând până pe Staţia Spaţială Internaţională. în prezent, Invader ”expune“ la New York, unde a cerut în avans permisiunea proprietarilor clădirilor pe care se vor putea admira imaginile sale. Pentru a menţine treaz interesul publicului, Invader a lansat şi o aplicaţie pentru telefoane mobile care le permite fanilor să acumuleze puncte făcând fotografii operelor sale.

  • Ghenadi Padalka, astronautul care a petrecut cel mai mult timp în spaţiu, a revenit pe Pământ

    Capsula Soyuz a părăsit Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în noaptea de vineri spre sâmbătă şi a aterizat la ora 4.51 GMT în Kazahstan, informează Reuters.

    În capsulă s-au aflat cosmonautul kazah Aidyn Aimbetov şi astronautul danez Andreas Mogensen, care au petrecut pe orbită mai puţin de zece zile, dar şi Ghenadi Padalka, în vârstă de 57 de ani, care a stat pe ISS 879 de zile. Recordul anterior era deţinut de Serghei Krikalev, care a petrecut pe orbită 803 zile.

    În prezent, pe ISS se află un echipaj de şase astronauţi, printre care noul comandant de misiune Scott Kelly, de la NASA, şi cosmonautul rus Mihail Kornienko, care se află la jumătatea perioadei de un an petrecută pe avanpostul spaţial. Cei doi sunt primii astronauţi care vor petrece un an pe ISS, cea mai îndelungată misiune din istoria avanpostului spaţial, având ca scop studierea efectelor microgravitaţiei asupra fizicului şi psihicului uman.

    În următorii zece ani, NASA vrea să trimită echipaje umane dincolo de ISS, în vederea pregătirii misiunilor pe Marte, în jurul anilor 2030.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

     

  • Primul danez care va ajunge în spaţiu, miercuri, va testa bicicletele medicinale de pe ISS

    Supranumit “Gagarin al Danemarcei” de reprezentanţii Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), după numele primului om care a ajuns în spaţiu, danezul Andreas Mogensen a decolat miercuri dimineaţă, la ora 04.37 GMT, alături de cosmonautul rus Serghei Volkov şi cel kazah Aidin Aimbetov, în cadrul unei misiuni “sprint” dezvoltată de ESA, ce va avea o durată de 10 zile, informează Reuters.

    Lansarea a avut loc de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan. Procedura de conectare a capsulei spaţiale ruseşti Soyuz TMA-18M la Staţia Spaţială Internaţională va avea loc vineri dimineaţă.

    Obiectivul este acela de a testa diverse echipamente din domenii precum telerobotică şi comunicaţii, dar şi monitorizarea impactului pe care călătoriile spaţiale le au asupra lui Mogensen, întrucât scurta sa misiune la bordul ISS este unică în istoria misiunilor de pe staţie, care durează de obicei câteva luni.

    Astronautul danez va testa şi un nou sistem de monitorizare a ritmului cardiac şi de măsurare a forţei de apăsare pe pedalele bicicletelor medicinale de la bordul ISS, fabricate de Compania Aerospaţială Daneză (DAC).

    Bicicletele medicinale daneze – care nu au şa, întrucât ciclistul nu are nevoie de ea în condiţii de lipsă a gravitaţiei – au fost amplasate la bordul ISS în 2001 şi înlocuite şi modernizate de mai multe ori de atunci. Ele fac parte dintr-un program special conceput, care îi ajută pe astronauţi să combată impactul negativ pe care îl au călătoriile spaţiale asupra stării de sănătate.

    DAC operează unul dintre cele şapte centre ale ESA care sunt conectate prin intermediul unui link live cu ISS şi prin intermediul cărora oamenii de ştiinţă de la sol urmăresc desfăşurarea unor experimente în spaţiu şi monitorizează semnele vitale ale astronauţilor.

    Astronautul danez Andreas Mogensen va reveni pe Terra pe 11 septembrie, la bordul unei alte capsule spaţiale, Soyuz TMA-16M.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • O capsulă Dragon, produsă de compania SpaceX, s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională

    Capsula s-a conectat la ISS pe 17 aprilie, având o încărcătură de peste 1.950 de kilograme, ce a inclus provizii de apă şi alimente şi diverse materiale necesare experimentelor ştiinţifice care sunt realizate de membrii echipajului de pe avanpostul orbital.

    Dragon a fost apoi reîncărcată cu 1.400 kilograme de deşeuri, echipamente uzate, dar şi mostre ştiinţifice care urmează să revină pe Terra. Capsula s-a desprins de ISS, joi, la ora 11.05 GMT (14.04 ora României, n.r.), a precizat postul de televiziune al NASA.

    Capsula Dragon, a cărei coborâre spre Terra va fi frânată de o paraşută, va ameriza în Oceanul Pacific, vineri, 16.42 GMT (19.42 ora României), la o distanţă de 249 kilometri sud-vest de oraşul Long Beach din California, au precizat cercetătorii americani.

    Dragon va avea la bord şi câteva cutii cu viermi circulari (nematode), care au participat la un studiu medical, creat pentru a studia efectele pe care modificările psihologice le au asupra procesului de îmbătrânire.

    Acei viermi circulari au participat şi la un studiu care a analizat efectele avute de microgravitaţie asupra fibrelor musculare. Acest studiu ar putea oferi oamenilor de ştiinţă o serie de soluţii utile pentru a combate procesul de diminuare a masei musculare a astronauţilor în timpul misiunilor spaţiale îndelungate.

    Compania SpaceX dezvoltă în această perioadă o versiune a capsulei Dragon care va fi capabilă să transporte şi astronauţi. Zborurile de testare a acelui nou vehicul spaţial vor începe în 2016.

    SpaceX vrea să devină prima companie care va reuşi să recupereze un lansator, o abordare care ar duce la o scădere drastică a costurilor misiunilor spaţiale, cu ajutorul unor rachete parţial reutilizabile, ce ar putea să efectueze călătorii între Terra şi Marte. Deşi acest obiectiv nu a fost deocamdată îndeplinit, compania americană are programate alte 12 lansări cu rol de testare pentru acest an, iar următoarea dintre ele ar trebui să aibă loc pe 22 iunie.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

    În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

    Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Rusia amână revenirea pe Terra a astronauţilor de pe ISS, după dezintegrarea vehiculului Progress

    Revenirea pe Terra a celor trei astronauţi de pe ISS era programată iniţial pentru joi, însă aterizarea lor a fost amânată până la începutul lunii iunie, a declarat Vladimir Soloviov, reprezentant al Roscosmos, agenţia spaţială rusă.

    Misiunea de înlocuire a celor trei astronauţi a fost, de asemenea, amânată până în luna iulie.

    Săptămâna trecută, vehiculul spaţial de tip cargo Progress M-27M a intrat pe o traiectorie incontrolabilă la scurt timp după lansare şi s-a dezintegrat apoi la reintrarea în atmosfera terestră.

    Ancheta iniţială a sugerat faptul că principala cauză a acestui eşec înregistrat de agenţia spaţială rusă a constat într-o problemă apărută la cel de-al treilea etaj al lansatorului Soyuz.

    Vladimir Soloviov, directorul de zboruri spaţiale pentru sectorul rusesc din cadrul ISS, spune că cei trei astronauţi de la bordul staţiei au fost deja informaţi în legătură cu amânarea revenirii lor pe Terra.

    “Au fost de acord să rămână să lucreze pe orbită pentru încă o lună”, a spus acelaşi oficial rus, citat de agenţia de presă Tass.

    Vladimir Soloviev spune că un alt vehicul din gama Progress va fi lansat spre ISS după acel eşec şi, dacă totul va merge conform planurilor, alţi trei astronauţi vor ajunge la bordul staţiei în luna iulie.

    În prezent, echipajul de pe ISS este alcătuit din şase astronauţi – trei ruşi, doi americani şi o italiancă.

    Chiar şi după eşecul misiunii de aprovizionare de săptămâna trecută, astronauţii de pe ISS dispun de rezerve suficiente de alimente, apă, oxigen şi combustibil, care le vor ajunge până la următoarea misiune de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Rusia abandonează pe orbită un vehicul spaţial care trebuia să aprovizioneze ISS

    Această informaţie, care marchează un nou eşec pentru programul spaţial al Rusiei, a fost anunţată miercuri de Agenţia spaţială rusă, Roscosmos. Un vehicul spaţial de tip cargo Progress M-27M, care avea la bord o încărcătură de aproape trei tone, nu a reuşit să se conecteze la ISS, din cauza unor probleme tehnice apărute la scurt timp după ce a fost lansat, marţi dimineaţă, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a precizat Igor Komarov, directorul Roscosmos.

    Igor Komarov a prezentat o listă cu problemele tehnice care au făcut ca acel vehicul spaţial să devină incontrolabil de la sol, la scurt timp după ce a fost plasat pe o orbită intermediară.

    “Din cauza acestor probleme, zborul şi conectarea lui la ISS nu mai sunt posibile”, a adăugat oficialul rus într-o conferinţă de presă.

    Explorarea spaţială reprezintă un veritabil motiv de mândrie în Rusia, care îşi are rădăcinile în “cursa spaţială” cu Statele Unite din timpul Războiului Rece, însă prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice a dus la scăderea fondurilor pentru programul spaţial al acestei ţări, care a suferit numeroase eşecuri în ultimii ani.

    Disputele dintre marile companii industriale şi numeroasele acuzaţii de corupţie formulate la adresa directorilor acestora au împiedicat finalizarea cosmodromului Vostochny din Orientul Îndepărtat al Rusiei, iar Roscosmos a anunţat, săptămâna trecută, că îşi va reduce cheltuielile cu peste o treime în următorii zece ani, din cauza crizei economice cu care se confruntă această ţară.

    Costul total al acestui vehicul Progress de tip cargo şi al lansatorului său a fost de 2,59 de miliarde de ruble, a precizat pentru agenţia de presă Reuters un purtător de cuvânt de la Roscosmos.

    Datele de lansare pentru alte două vehicule Progress vor fi amânate până în al treilea sau al patrulea trimestru al acestui an, a precizat Aleksander Ivanov, director adjunct al Roscosmos.

    Vehiculul Progress M-27M, aflat în prezent în derivă pe orbită, va arde cel mai probabil la reintrarea în atmosferă, a spus Vladimir Soloviev, directorul de zbor pentru secţiunea rusească de pe ISS.

    “Traiectoria sa de coborâre indică faptul că elementele structurale ale vehiculului nu vor ajunge la suprafaţa Pământului”, a adăugat el.

    Deşeurile care ar putea supravieţui reintrării în atmosferă ar putea ajunge pe Terra între 5 şi 7 mai, însă oamenii de ştiinţă nu vor cunoaşte cu exactitate locul în care ele vor cădea, pentru încă alte două zile, a precizat Vladimir Soloviev.

    Vehiculul spaţial Progress M-27M se află în prezent la o altitudine de aproximativ 197 de kilometri deasupra Terrei, potrivit site-ului de monitorizare a sateliţilor n2yo.com. Experţii de la NASA au spus la rândul lor că nu cunosc data la care acest vehicul va reintra în atmosfera terestră.

    Actualul echipaj de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale este alcătuit din americanii Terry Virts şi Scott Kelly, ruşii Anton Şkaplerov, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko şi italianca Samantha Cristoforetti.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Staţia Spaţială Internaţională ar putea fi dotată cu lasere pentru distrugerea “gunoiului spaţial”

    Proiectul, propus de cercetătorii de la Institutul Riken din Japonia, presupune ca telescopul Extreme Universe Space Observatory (EUSO), care se află în prezent la bordul ISS, să fie transformat într-un instrument de detectare a gunoaielor spaţiale,  informează independent.co.uk.

    Atunci când instrumentul ar descoperi un deşeu care ar pune în pericol ISS, un laser ar urma să fie folosit pentru a distruge obiectul potenţial periculos, modificându-i orbita până când acesta reintră în atmosfera terestră şi arde din cauza frecării cu aerul.

    Acest plan este una dintre mai multe propuneri referitoare la rezolvarea problemei cantităţii uriaşe de “gunoi spaţial” care se află pe orbita Pământului. De-a lungul timpului, mai mulţi sateliţi s-au ciocnit pe orbita terestră, incidente care au dus la răspândirea de cantităţi mari de obiecte şi deşeuri tehnologice pe orbita Terrei, care se pot ciocni de alţi sateliţi.

    Gunoiul spaţial, alcătuit din sateliţi scoşi din uz şi alte obiecte care au ajuns pe orbită, constituie un pericol pentru sateliţii funcţionali, unul dintre aceştia fiind şi ISS, care are la bord şi un echipaj uman. Alte teorii au sugerat utilizarea unor plase pentru capturarea acestor deşeuri sau trimiterea lor dincolo de orbita terestră folosind un jet puternic de gaz.

    Echipa din spatele planului privind utilizarea laserului speră să poată testa sistemul folosind un mic telescop şi un laser de la bordul ISS. Dacă planul va funcţiona, savanţii speră să monteze un sistem complet şi mai puternic la bordul Staţiei Spaţiale.

    Oamenii de ştiinţă speră ca versiunea finală să folosească un telescop de trei metri şi un laser construit din aproximativ 10.000 de fibre optice. Sistemul ar fi capabil să lovească o bucată de gunoi spaţial de la o distanţă de 100 de kilometri.

    Echipa este de părere că, dacă laserul instalat la bordul ISS va funcţiona, un sistem dedicat va putea fi trimis în spaţiu, pe orbitele înalte, unde se află cea mai mare parte a gunoiului spaţial cu potenţial periculos.