BusinessMagazin

Tag: islamisti

  • O adolescentă suspectată că vrea să comită un atac sinucigaş a fost linşată de mulţime în Nigeria

    Două fete au refuzat să fie controlate la intrarea într-o piaţă de legume din Bauchi, duminică, potrivit unui vânzător, Mohd Adamu. Mulţimea a imobilizat-o pe una dintre ele şi a descoperit că ea avea două sticle legate de corp, aşa că a ucis-o în bătaie, după care i-a aşezat pe cap o anvelopă stropită cu combustibil şi i-a dat foc.

    Cealaltă suspectă, tot o adolescentă, a fost arestată la Muda Lawal, cea mai mare piaţă din Bauchi.

    Ofiţerul de poliţie Mohammad Haruna a declarat că este improbabil ca fata să fi fost un atacator sinucigaş devreme ce nu a detonat nicio bombă atunci când a fost atacată.

    Nigeria este afectată de o serie de atentate sinucigaşe, imputate grupării islamiste Boko Haram. Fete având chiar zece ani au fost folosite pentru a transporta explozivi în timpul atacurilor asupra unor pieţe şi staţii de autobuz. Boko Haram a răpit sute de persoane în timpul ofensivei sale din nord-estul ţării.

    În 2014, aproximativ 10.000 de persoane au murit în Nigeria după atacurile Boko Haram, potrivit Consiliului american pentru relaţii externe. Alte 1,5 milioane au fost forţate să îşi părăsească locuinţele.

  • Militari, mobilizaţi pe străzile din Belgia după dejucarea unor atentate

    “Comitetul Ministerial restrâns a decis să mobilizeze în mod progresiv până la 300 de militari. În mod concret, aceşti militari vor fi desfăşuraţi la Bruxelles şi Antwerpen (nord). Ei ar putea fi (mobilizaţi) de asemenea la Verviers (est) şi în alte locuri”, au anunţat serviciile premierului Charles Michel într-un comunicat.

    “Militarii mobilizaţi vor fi înarmaţi şi vor avea ca principală sarcină supravegherea anumitor locuri. Ei vor veni să întărească serviciile de poliţie”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Guvernul belgian a annunţat vineri desfăşurarea rapidă a armatei în anumite locuri, la o zi după asaltul de la Verviers, unde au fost omorâţi doi presupuşi jihadişti care preconizau să atace poliţişti.

    Recurgerea la militari pentru operaţiuni de menţinerea ordinii este o premieră în Belgia, de la valul de atentate comise în anii ’80 de către Celulele Comuniste Combatante.

    Această măsură, anunţată vineri – alături de alte zece măsuri în vederea prevenirii radicalizării şi împiedicării candidaţilor la jihad să ajungă în Siria sau Irak – este valabilă pentru o lună şi poate fi prelungită, atât timp cât alerta se va afla la nivelul 3, pe o scară de patru niveluri, aşa cum stau lucrurile începând de joi seara.

    Primarul din Antwerpen a reclamat imediat trimiterea de trupe în oraşul său, în care se află o importantă comunitate evreiască ortodoxă, de 15.000-20.000 de persoane. Primii militari, puternic înarmaţi, şi-au făcut apariţia sâmbătă dimineaţa în cartierul evreiesc din oraş, un loc considerat sensibil în contextul atentatelor dejucate, a anunţat postul flamand public VRT.

    Celula destructurată în Belgia joi şi vineri era alcătuită în parte din jihadişti plecaţi să lupte în Siria. Ei erau pe punctul de a “ucide poliţişti în spaţiul public şi comisariate”, potrivit Parchetului federal. În total, 13 persoane au fost arestate în Belgia, dintre care cinci au fost inculpate pentru “participare la un grup terorist”. Doi presupuşi membri ai celulei – belgieni care voiau să fugă în Italia – au fost arestaţi în Franţa.

  • Washington Times: Musulmani segregaţi de societatea franceză formează adevărate mini-state islamiste

    Franţa are cea mai importantă populaţie de musulmani din Europa, dintre care unii vorbesc în mod deschis despre ajungerea la conducerea ţării într-o bună zi şi despre înlocuirea sistemului legal occidental cu sharia. “Situaţia a scăpat de sub control, iar acest lucru este ireversibil”, declară pentru ziar Soeren Kern, un analist de la Institutul Gatestone, autorul unui raport anual despre “Islamizarea Franţei”. “Islamul face parte permanent, acum, din Franţa”, apreciază el, iar”viitorul pare foarte sumbru”.

    “Problema este că mulţi dintre aceşti musulmani din generaţia tânără nu se integrează în societatea franceză. Deşi sunt cetăţeni francezi, ei nu au un viitor în societatea franceză, cu adevărat. Se simt foarte alienaţi de Franţa. De aceea este islamul radical atât de atractiv, pentru că le dă un sens vieţii”, continuă el.

    Parisul şi alte oraşe – în pofida faptului că nu s-au transformat întru totul într-un refugiu pentru agenţi operativi Al-Qaida – au devenit, în ultimul deceniu, nişte “locuri fertile pentru musulmani extremişti”. Conducătorii oraşelor au permis unor adevărate mini-state islamice virtuale să prospere, în timp ce musulmanii câştigă putere pentru a guverna în felul lor.

    “Există zone interzise nu doar la Paris, ci în întreaga Franţă, în care ei deţin efectiv controlul”, declară pentru WT Robert Spencer, conducătorul JihadWatch.org, o organizaţie care monitorizează extremişti musulmani. “Ei operează în impunitate, aparent siguri că autorităţile nu pot sau nu vor acţiona în mod decisiv pentru a-i opri”, subliniază el, adăugând că, “odată cu denegarea generală şi acoperirea motivului clar al atacului de la Charlie Hebdo, ei au motive întemeiate să gândească aşa”.

    Atacatorii care au omorât 12 persoane la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo au pretins că sunt membri Al-Qaida în Peninsula Arabă (QPA) din Yemen. Martori au declarat că aceştia vorbesc franceză perfect, ceea ce arată că sunt terorişti formaţi pe plan local şi care au primit ajutorul AQPA sau altei grupări, comentează publicaţia.

    Legătura dintre atac şi mişcarea de islamizare constă în faptul că jihadiştii francezi devin tot mai îndrăzneţi în încercarea de a elimina orice critică a islamului, este de părere Kern. “Ceea ce încearcă să facă este să oprească orice fe de critică a islamului, orice fel de discurs, caricatură, discuţie, totul”, apreciază el. “În esenţă, Guvernul francez şi celelalte guverne europene au pierdut controlul asupra situaţiei. Este un bulgăre care se rostogoleşte şi a crescut tot mai mare, mai ales în ultimii zece ani”, adaugă Kern.

    AQPA l-a declarat anul trecut pe redactorul-şef al Charlie Hebdo Stephane Charbonnier “cel mai căutat”, după ce publicaţia l-a satirizat pe profetul Mahomed. El se află printre cele 12 persoane ucise miercuri în timpul unei şedinţe la sediul săptămânalului.

    Institutul de Cercetare Media pentru Mediul Mijlociu a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că jihadişti francezi discutau în mod deschis despre felul în care să se răzbune pe Charlie Hebdo pentru o carte de benzi desenate biografică despre Mohamed. Una dintre idei era să înceapă să omoare cetăţeni francezi.

    Kern şi Institutul Gatestone au publicat un raport despre islamizarea Franţei în 2013 şi o continuare în decembrie. Potrivit acestui think tank – condus de către John Bolton, un fost ambasador american la ONU – populaţia musulmană a Franţei a atins 6,5 milioane de persoane, reprezentând apoape 10% din locuitorii ţării.

    Unii activişti musulmani preconizează că Franţa va deveni o ţară cu populaţie majoritar musulmană “într-un viitor nu prea îndepărtat”. “Cine are dreptul să spună că, în 30 sau 40 de ani, Franţa nu va fi o ţară musulmană? Cine are dreptul, în această ţară, să ne priveze de acest lucru?”, a declarat Marwan Muhammed, un purtător de cuvânt al Colectivului împotriva islamofobiei.

    Pe de altă parte, musulmanii creează o şcoală publică separată, “complet ruptă de studenţi nemusulmani”, se arată într-un document aparţinând serviciilor de informaţii divulgat pentru Le Figaro, citat de Gatestone. De asemenea, peste 1.000 de supermarketuri vând cărţi islamice care îndeamnă la jihad şi la uciderea celor care nu sunt musulmani. Potrivit unui sondaj comandat de ziarul Le Monde anul trecut, 74% dintre cetăţenii francezi consideră islamul intolerant şi incompatibil cu valorile franceze.

  • Atac al islamiştilor din SI asupra unui câmp petrolifer din Homs, soldat cu 30 de morţi

    “Gruparea Stat Islamic a lansat marţi dimineaţa un atac, care a durat şi în cursul nopţii, şi a reuşit să preia controlul asupra unor părţi din câmpul” petrolifer Al-Shaer, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman.

    El a precizat că 30 de gardieni şi membri ai miliţiilor proregim au fost ucişi în asalt, iar victime au fost înregistrate şi în rândurile combatanţilor din SI.

    Armata siriană a preluat în iulie controlul asupra câmpului petrolifer Al-Shaer, după ce islamiştii îl cuceriseră în urma unor confruntări care s-au soldat cu 270 de morţi, majoritatea executaţi de SI.

    Câmpul petrolifer este situat în apropierea sitului arheologic Palmyra.

    Gruparea Stat Islamic a preluat controlul asupra mai multor câmpuri petrolifere din Siria şi Irak, care asigură o importantă sursă de venituri pentru “cel mai bine finanţată organizaţie teroristă” din lume.

    De la jumătatea lunii iunie, organizaţia Stat Islamic obţine aproximativ un milion de dolari pe zi din exploatarea petrolului, vândut pe piaţa neagră, a declarat recent David Cohen, adjunct al secretarului american pentru Trezorerie.

  • SUA le cer aliaţilor să extindă pe Internet războiul împotriva grupării Stat Islamic

    Coordonatorul american al coaliţiei internaţionale, generalul John Allen, a afirmat, în deschiderea reuniunii, că această propagandă reprezintă “un război îngrozitor (…) destinat recrutării şi pervertirii unor persoane nevinovate”, relatează AFP.

    El a apreciat că gruparea Stat Islamic “va fi învinsă cu adevărat în momentul în care legitimitatea mesajului său către tinerii vulnerabili va fi respinsă”.

    La reuniunea din Kuwait participă reprezentanţi din Bahrain, Marea Britanie, Egipt, Franţa, Irak, Iordania, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

    Gruparea teroristă Stat Islamic, care a preluat controlul asupra unor părţi importante din teritoriul irakian şi a unei părţi din Siria, unde a proclamat un “califat”, foloseşte reţelele sociale, pentru difuzarea a numeroase înregistrări video de propagandă şi, de asemenea, deţine o revistă cu o grafică specială.

    La rândul lor, susţinătorii grupării teroriste folosesc reţelele sociale, care au devenit un instrument pentru recrutarea combatanţilor străini.

    Guvernele occidentale sunt din ce în ce mai îngrijorate de efectele acţiunilor de propagandă, care atrag spre gruparea Stat Islamic numeroşi cetăţeni europeni şi americani. Occidentalii şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la influenţa propagandei asupra tinerilor musulmani, îndemnaţi să comită atacuri asupra unor obiective occidentale.

    Generalul Allen a subliniat că “ameninţarea reprezentată de SI necesită o abordare globală şi coordonată la nivel internaţional, regional şi local, combinând acţiunea militară, aplicarea legii, informaţiile şi soluţii economice şi diplomatice”. “Ne aflăm aici pentru a discuta mijloacele prin care poate fi combătută politica SI şi contracararea activităţii sale în mediul virtual şi online”, a adăugat el.

    Statele Unite au pus bazele unei coaliţii internaţionale formată de ţări occidentale şi arabe pentru lansarea unor raiduri aeriene împotriva grupării Stat Islamic în Irak şi în Siria şi susţinerea rebelilor sirieni, armatei irakiene şi grupărilor armate kurde.

  • Nigeria a anunţat încheierea unui acord de încetare a focului cu Boko Haram

    “Un acord de încetare a focului a fost încheiat între Guvernul federal al Nigeriei şi Jama’atu Ahlis Sunna Lidda’awati wal-Jihad (Boko Haram)”, a declarat şeful Statului Major al armatei nigeriene, Alex Badeh.

    “Am dat ordine şefilor din diferite corpuri ale armatei pentru a se asigura că recentele evoluţii sunt aplicate pe teren”, a adăugat el, în timp ce conflictul dintre Guvernul federal şi Boko Haram s-a soldat cu mii de morţi în cinci ani.

    În paralel, primul secretar al Preşedinţiei, Hassan Tukur, a afirmat pentru AFP că autorităţile nigeriene şi gruparea islamistă au încheiat un acord care prevede încetarea violenţelor şi eliberarea celor 219 liceene răpite pe 14 aprilie.

    “Ei au acceptat să le elibereze pe tinerele din Chibok”, o localitate din nord-estul Nigeriei, a afirmat el.

    Răpirea a 219 liceene de către Boko Haram a provocat indignare la nivel internaţional.

    Însă purtătorul de cuvânt al serviciilor nigeriene de securitate, Mike Omeri, a afirmat vineri că nu s-a semnat niciun acord pentru eliberarea liceenelor.

    “Acest aspect încă nu a fost rezolvat”, a declarat el.

    Unii au îndoieli în privinţa semnării unui acord între Abuja şi Boko Haram, motivând că acest anunţ este făcut în momentul în care preşedintele nigerian Goodluck Jonathan intenţionează să îşi anunţe candidatura la alegerile prezidenţiale, iar problemele de securitate se află în centrul unei dezbateri politice.

    “Teroriştii au anunţat deja încetarea focului. Guvernul nigerian a făcut la fel”, a confirmat Mike Omeri, citat într-o declaraţie separată.

    Pe de altă parte, Ministerul camerunez al Apărării a anunţat vineri seara că opt militari din Camerun şi 107 membri ai Boko Haram au fost ucişi în luptele care au avut loc miercuri şi joi în nordul ţării, în apropiere de frontiera cu Nigeria.

    De la începutul lunii, Boko Haram şi-a intensificat incursiunile armate în Camerun.

  • Tony Blair: O intervenţie terestră împotriva grupării Stat Islamic nu trebuie exclusă

    Într-un mesaj publicat pe site-ul asociaţiei Tony Blair Faith Foundation, fostul premier britanic a afirmat că “nu poate fi dezrădăcinat acest extremism fără a merge acolo unde el a apărut, pentru a-l combate”.

    “Pot exista numeroase iniţiative diplomatice, condamnări, dar dacă acestea nu sunt însoţite de lupte fizice, vom reduce problema, însă nu vom câştiga”, a adăugat el.

    Organizaţia Stat Islamic (SI) le-a cerut luni susţinătorilor săi să ucidă cetăţeni, în special americani şi francezi, din ţările care formează coaliţia internaţională formată pentru combaterea insurgenţilor din gruparea teroristă prezenţi în Irak şi în Siria.

    Statele Unite şi Franţa sunt cele două ţări care au desfăşurat până acum raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Irak ale SI, grupare care în luna iulie a proclamat un “califat” în Siria şi Irak, unde controlează zone importante.

    Preşedintele american Barack Obama a refuzat deocamdată să trimită soldaţi pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic, însă poziţia sa este privită cu scepticism în Statele Unite. Republicanii consideră că raidurile aeriene nu sunt suficiente pentru a-i opri pe islamişti ţinând cont în special de slăbiciunea armatei irakiene.

  • Gruparea Statul Islamic cere 6,6 milioane de dolari pentru eliberarea unei ostatice americane

    Potrivit ABC News, tânăra a fost răpită în urmă cu an în Siria, unde lucra în cadrul unei misiuni umanitare.

    Pe lângă răscumpărarea de 6,6 milioane de dolari, SIIL cere Statelor Unite să o elibereze pe Aafia Siddiqui, specialist pakistanez în neuroştiinţe, care a absolvit Institutul de Tehnologie din Massachusetts, şi a fost condamnată în 2010 de justiţia americană pentru planificarea unui atentat în SUA.

    Tânăra în vârstă de 26 de ani este cel de-al treilea cetăţean american ţinut ostatic de gruparea SIIL. Jurnalistul american James Foley a fost decapitat de insurgenţii islamişti, care au difuzat ulterior pe Internet o înregistrare video cu execuţia.

    Un alt jurnalist american, Steven Sotloff, în vârstă de 31 de ani, a apărut în aceeaşi înregistrare, în care un islamist ameninţă că îl va executa dacă preşedintele Barack Obama nu opreşte raidurile aeriene în Irak.

    Pe de altă parte, jurnalistul american Peter Theo Curtis, eliberat duminică după doi ani de captivitate în Siria, s-a întors marţi seara în Statele Unite. Răpirea lui Peter Theo Curtis a fost păstrată secret de autorităţile americane şi niciun detaliu nu a fost dezvăluit în legătură cu circumstanţele răpirii şi perioadei de captivitate. Conform familiei sale, Curtis a fost răpit imediat după ce a trecut frontiera siriană în octombrie 2012 şi deţinut apoi de filiala siriană a Al-Qaida, Frontul al-Nosra.

     

  • SITUAŢIA DIN IRAK: Un portavion al SUA merge în Golful Persic. Iranul reacţionează

    “Irakul are capacitatea şi pregătirea necesare pentru combaterea terorismului şi extremismului. Orice acţiune care ar complica situaţia în Irak nu este în interesul ţării şi al regiunii”, a subliniat Ministerul de Externe de la Teheran.

    Pentagonul a anunţat că trimite portavionul USS George H.W. Bush în Golful Persic pentru a dispune de “mai multă flexibilitate” dacă va fi decisă o operaţiune aeriană în Irak.

    Statele Unite nu intenţionează să trimită efective terestre în Irak, dar au în vedere alte opţiuni, a declarat preşedintele Barack Obama. “Nu vom trimite efective militare combatante în Irak, dar am cerut echipei de consilieri în materie de securitate naţională să pregătească un evantai de opţiuni pentru susţinerea forţelor de securitate irakiene”, a declarat Obama de la Casa Albă, subliniind că “fără un efort politic, orice acţiune militară va fi sortită eşecului”. În paralel, Obama a îndemnat liderii comunităţilor religioase din Irak să pună capăt disensiunilor. “Din nefericire, liderii irakieni sunt incapabili să depăşească ostilităţile şi disensiunile, iar acest lucru a creat vulnerabilităţi în cadrul Guvernului şi în rândul forţelor de securitate”, a subliniat Obama. “Dacă grupul Stat Islamic în Irak şi Levant va reuşi să obţină controlul asupra marilor rafinării, această situaţie poate deveni o sursă de preocupare”, a atras atenţia preşedintele SUA.

    Grupul Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), afiliat reţelei teroriste Al-Qaida, a avertizat, într-o înregistrare video, că va ocupa oraşul Bagdad, după ce a obţinut controlul asupra provinciilor Ninive şi Tikrit.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA DIN IRAK: Insurgenţii islamişti înaintează spre Bagdad din trei direcţii. Guvernul pune în aplicare un plan pentru apărarea Bagdadului

     Combatanţii din gruparea radicală sunită Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), care se află la mai puţin de 100 de kilometri de Bagdad, avansează spre capitala Irakului pe străzile aproape pustii, cu magazinele închise, pornind din provinciile al-Anbar, din vest, Salaheddine, din nord, şi Diyala, din est.

    Profitând de confuzia forţelor irakiene, care şi-au abandonat posturile, mii de islamişti au preluat începând de marţi controlul asupra oraşului Mosul şi provinciei Ninive, din nord, asupra Tikrit şi a altor regiuni din provincia Salaheddine, precum şi asupra unor sectoare din provinciile Diyala, din est, şi Kirkuk, din nord. Islamiştii controlau încă din ianuarie oraşul Fallujah, aflat la 60 de kilometri vest de Bagdad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro