BusinessMagazin

Tag: iran

  • Discursul lui Donald Trump despre situaţia din Iran a calmat momentan investitorii: Bursele continuă să „respire” şi se îndreaptă spre noi recorduri

    Pieţele de acţiuni au înregistrat creşteri la nivel global, joi, în timp ce preţurile petrolului par a se fi stabilizat momentan, după discursul livrat de preşedintele american Donald Trump referitor la tensiunile din Orientul Mijlociu.

    Bursele americane au atins noi recorduri în timpul şedinţei de tranzacţionare de mericuri după ce preşedintele american Donald Trump a spus că Iranul pare să nu ia alte măsuri militare momentan – după atacul cu rachete asupra bazelor militare americane din Irak, potrivit FT.  

    Sentimentul de calm, după câteva zile în care investiorii s-au confruntat cu o incertitudine alarmantă, continuă să se menţină joi.

    Indicele DAX din Germania a crescut cu 1,4%, în timp ce indicele Stoxx 600 a înregistrat o creştere de 0,4%. Cererea pentru aşa-numitele active „sigure” – care creşte în momentele de incertitudine – s-a domolit. Preţul aurului a scăzut cu 0,6%.

    Preţurile petroului, care au scăzut cu circa 4% la 65,5 dolari per baril miercuri, se menţin stabile astăzi.

    „Chiar şi o pace incertă, ca cea în care pare că am intrat acum, este suficientă pentru ca investitorii să se simtă în siguranţă momentan”, notează analiştii Rabobank.

    Şi în Asia pieţele au înregistrat creşteri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,3%, în timp ce indicele Hang Seng din Hong Kong a înregistart creşteri de 1,7%.

     

     

     

     

  • Care este cauza producerii accidentului aviatic din Iran

    Cauza producerii accidentului aviatic din Iran în care 176 de persoane au murit a fost un incendiu izbucnit la unul dintre motoare, a declarat Qassem Biniaz, purtătorul de cuvânt al Ministerului ianian al Transporturilor, potrivit Time.

    În urma incendiului, pilotul a pierdut controlul aeronavei, după care s-a prăbuşit, a adăugat Biniaz, conform agenţiei de ştiri iraniene de stat IRNA.

    Una dintre cutiile cutiile negre ale avionului a fost găsită de către echipele de salvare iraniene, a informat televiziunea de stat iraniană IRIB, citată de Reuters.

    Avionul s-a prăbuşit la scurt timp după ce a părăsit aeroportul Imam Khomeini din Teheran, cu destinaţia Kiev.

    Datele despre zboruri de pe aeroport arătau că un Boeing 737-800 ucrainean aparţinând companiei Ukraine International Airlines a decolat miercuri dimineaţă, apoi a încetat să mai trimită semnale la scurt timp după aceea, potrivit site-ului FlightRadar24.

    Autorităţile iraniene au trimis echipe de salvare în zona din apropierea aeroportului unde s-a prăbuşit aeronava ce aparţinea companiei Ukraine International Airlines, a declarat Reza Jafarzadeh, un purtător de cuvânt al Organizaţiei de Aviaţie Civilă din Iran, citat de Reuters.

    Iranul a transmis că prăbuşirea aeronavei Boeing 737-800 nu are legătură cu atacurile cu rachete asupra bazelor militare din Irak.

  • Iranul a lansat primul atac direct împotriva Statelor Unite, după ce a lansat rachete împotriva unei baze americane din Irak. Televiziunea de stat de la Teheran a transmis că atacul este răspunsul Iranului la uciderea de către SUA a generalului Qassem Soleimani, şi că ar fi omorât ”80 de terorişti americani”

    UPDATE: Televiziunea de stat de la Teheran a transmis că atacurile cu rachete ce au vizat mai multe baze din Irak, care găzduiesc trupe americane, sunt răspunsul Iranului la uciderea de către SUA a generalului iranian Qassem Soleimani, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    “Avertizăm toţi aliaţii americani, care şi-au cedat bazele armatei sale teroriste, că orice teritoriu care este punctul de origine al unor acţiuni agresive împotriva Iranului va fi vizat”, se afirmă într-un comunicat al agenţiei oficiale de ştiri de la Teheran, IRNA, preluat de televiziunea de stat.

    Potrivit Pentagonului, regimul de la Teheran a lansat zeci de rachete balistice spre cel puţin două baze unde sunt prezente trupe americane.

    Bază militară din Irak, care găzduieşte trupe americane şi ale coaliţiei antiteroriste, a fost ţinta unui atac cu rachete în cursul nopţii de marţi spre miercuri, potrivit unor surse, citate de postul BBC News.

    Mai multe rachete au lovit în zona bazei Al-Asad din vestul Irakului, însă momentan nu este clar dacă există victime în urma atacului.

    Casa Albă a anunţat că este la curent cu situaţia, iar preşedintele Donald Trump a fost informat şi “monitorizează” situaţia.

  • Iranienii pun o recompensă de 80 de milioane dolari pe „capul” lui Donald Trump după asasinarea generalului Qassem Soleimani

    Unul dintre fanii generalului iranian Qassem Soleimani, pe care americanii l-au asasinat la începutul anului, anunţă o recompensă de milioane de dolari pentru „capul” preşdintelui american Donald Trump, încât naţiunea iraniană continuă perioada de doliu în numele fostului comandant al Trupelor Quds, potrivit Newsweek.

    „Suntem 80 de milioane de iranieni. Dacă fiecare dintre noi pune deoparte câte un singur dolar american, vom avea 80 de milioane de dolari americani pe care îi vom da oricui ne va aduce capul (n.r: lui Trump) pentru această sumă”, a spus unul dintre fanii lui Qassem Soleimani în oraşul iranian Mashhad, pe unde a trecut înmormântarea generalului irnanian.

    Străzile Teheranului au fost luate cu asalt, luni, pentru înmormântarea celui de-al doilea cel mai important om din Iran, după Ayatollahul Ali Khamenei, care a fost asasinat de americani, vineri, într-un atac cu drone din Bagdad, Irak.

    Nu există dovezi că o asemenea recompensă ar fi susţinută de regimul de la Teheran. Până acum, guvernul iranian a promis că se va răzbuna pentru asasinarea lui Soleimani, dar niciun oficial al statului nu l-a ameninţat personal pe preşedintele american Donald Trump.

     

     

     

  • Sute de mii de iranieni participă la înmormântarea generalului Qassem Soleimani la Teheran. Mesajul fiicei lui Soleimani pentru Trump: ”Nebunule, să nu crezi că totul s-a terminat cu martiriul tatălui meu”

    Sute de mii de iranieni s-au strâns luni pe străzile Teheranului pentru înmormântarea comandantului militar Qassem Soleimani, ucis săptămâna trecută într-un atac cu dronă de către SUA, iar fiica sa a spus că moartea lui va aduce o „zi întunecată” pentru Statele Unite, potrivit Reuters.

    “Nebunul Trump, să nu crezi că totul s-a terminat cu martiriul tatălui meu”, a spus Zeinab Soleimani într-o adresă difuzată la televiziunea de stat.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a ordonat atacul de vineri în care a fost ucis general, care era şeful Forţei Quds din cadrul Gărzilor Revoluţionare şi arhitectul influenţei răspândite a Iranului în Orientul Mijlociu. Iranul a promis să-i răzbune moartea.

    Mulţimea adunată la Teheran, transmisă în direct la televizor şi despre care mass-media de stat au anunţat că ar însuma milioane, a reflectat masele de oameni care s-au adunat în 1989 pentru înmormântarea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

    Sicriele lui Soleimani şi al liderului miliţiei irakiene Abu Mahdi al-Muhandis, care a fost omorât şi el în atac, au fost trecute pe deasupra capetelor îndoliate care scandau „Moarte Americii”.

    Filmările aeriene au arătat mulţimile care umpleau arterele principale şi străzile din centrul Teheranului, un spectacol binevenit al unităţii naţionale pentru guvern, după protestele violente din noiembrie.

    Soleimani a fost un erou naţional pentru mulţi iranieni, chiar şi pentru cei care nu s-au considerat susţinători devotaţi ai liderilor religioşi ai Iranului.

    Ca răspuns la avertismentele Iranului cu represalii, Trump a ameninţat că va lovi 52 de site-uri iraniene, inclusiv ţinte culturale, dacă Teheranul atacă americani sau obiective americane, adâncind o criză care a sporit temerile unei noi conflagraţii în Orientul Mijlociu.

  • Războiul pe hârtie: Comparaţie între forţele militare ale României şi Iranului. Cum ar sta ţara noastră în cazul unui potenţial conflict

    Pe hârtie, Iranul stă mai bine ca România în toate sectoarele care privesc războiul.

    Atunci când vine vorba despre personalul militar, România deţine 70.000 de cadre active şi 50.000 de cadre în rezervă, în timp ce Iranul deţine 523.000 de cadre active şi 350.000 de cadre militare aflate în rezervă.

    În cazul în care războiul dintre România şi Iran s-ar declanşa acum, ţara noastră ar putea recruta 9 milioane de oameni, iar Iranul aproape 40 de milioane(39,8 mil.).

    Iranul continuă să domine România atât în privinţa efectivelor militare, cât şi împotriva maşinăriilor de război pe care le deţine.

    În ceea ce priveşte flota şi războiul în aer, România deţine un total de 151 de aeronave, dintre care 33 sunt avioane de atac, 33 interceptoare şi niciun elicopter echipat pentru război. Restul aeronavelor care trebuie să acopere suma de 151 sunt aparate de zbor care sunt folosite în cazul unui război, dar nu pentru puterea lor de foc, acesta fiind cazul transportatoarelor.

    Atunci când vine vorba despre lupta la sol, România deţine 717 tancuri, 1.400 de vehicule blindate şi 243 de lansatoare de rachete.

    Pe plan naval, România deţine o flotă formată din 48 de ambarcaţiuni, dar nu deţine submarine, distrugătoare sau portavioane. Printre ambarcaţiunile deţinute se numără patru nave de tip Corvette şi cinci nave de patrulare şi trei fregate.

    Flota aeriană militară a Iranului totalizează 509 aeronave, dintre care 142 interceptoare, 165 avioane de atac şi 12 elicoptere de atac. Ca şi în cazul României, celelate aeronave care formează flota sunt folosite în alte scopuri decât atacul.

    Pe plan terestru, Iranul ar putea pune în mişcare 1.634 de tancuri, 2,345 de vehicule blindate şi  1,900 de lansatoare de rachete.

    Pe plan naval, Iranul deţine o flotă de 398 de ambarcaţiuni, dintre care 34 de submarine, 6 fregate, 3 Corvette şi 88 de nave de patrulare.

     

     

  • Lunea roşie pe burse: Bursele europene scad puternic, după ce tensiunile dintre SUA şi Iran sunt la un pas să explodeze într-un nou război

    Bursele europene scad puternic în şedinţa de luni, după escaladarea bruscă a tensiunilor dintre SUA şi Iran. Indicele FTSE 100 al bursei din Londra a scăzut cu 1,09%, în timp ce DAX al bursei din Frankfurt a înregistrat un declin de 1,81%. Bursa din Paris a scăzut cu 1,25%, în timp ce în Italia bursa a scăzut cu 1,61%. 

    Cotaţia spot XAU a aurului a crescut luni cu până la 1,8% şi a atins cel mai înalt nivel din aprilie 2013 încoace, de 1.579,72 dolari uncia, în contextul în care investitorii preferă să se refugieze în active mai puţin riscante în urma escaladării tensiunilor dintre SUA şi Iran ca urmare a asasinării de către Trump a generalului Qasem Soleimaini, potrivit Reuters.

    Preţurile petrolului continuă să crească, după o săptămână de foc. Preţul pentru barilul de petrol a urcat peste pragul de 70 de dolari, după tensiunile din Iran. 

    Bursa de la Bucureşti este în continuare pe roşu, indicele BET înregistrând o scădere de 0,26%, în timp ce indicele BET-Fi a scăzut cu 0,40%, iar BET-NG cu 0,12%. 

  • Congresul American vrea să îi taie aripile lui Trump: Va vota o rezoluţie pentru a limita acţiunile militare ale lui Trump în Iran

    Preşedintele Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, a declarat că săptămâna aceasta va fi introdusă şi votată o rezoluţie privind puterile de război  pentru a limita acţiunile militare ale preşedintelui american Donald Trump în ceea ce priveşte Iranul., potrivit Reuters.

    „Această rezoluţie este similară cu rezoluţia introdusă de senatorul Tim Kaine în Senat”, a declarat Pelosi într-un comunicat

    „Rezoluţia reafirmă responsabilităţile de supraveghere stabilite de mult timp de către Congres, prin mandatarea ca, în cazul în care nu se iau măsuri la nivelul Congresului, ostilităţile militare ale administraţiei cu privire la Iran încetează în termen de 30 de zile”, a adăugat aceasta.

    Rezoluţia va obţine cel mai probabil aprobarea în Cameră, care estecondusă de democraţi, dar perspectivele de trecere sunt mai puţin sigure în Senat, care este controlat de colegii republicani ai lui Trump, mulţi dintre ei spunând că susţin acţiunea preşedintelui împotriva Iranului.

    Parlamentul irakian a cerut ca trupele americane şi ale altor state străine să plece pe măsură ce reacţiile împotriva uciderii de SUA a generalului iranian a crescut, iar Trump a plusat ameninţând cu atacarea siturilor culturale iraniene, în cazul în care Iranul se va răzbuna.

    Trump a ameninţat, de asemenea, cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupele americane vor trebui să plece, guvernul irakian va trebui să plătească Washingtonului costurile bazei militare aeriene americane „extraordinar de scumpe” din Irak.

  • Ce va fi în 2020: Economia poate creşte, dar cum se vor corecta dezechilibrele macro? Va lăsa Isărescu să crească cursul peste 5 lei/euro? Presiunea salarială rămâne dar creşterile nu vor mai fi cu două cifre. Vor fi apartamente la vânzare cu preţuri mai mari, dar cine le va cumpăra? Cine vine în locul lui Exxon în Marea Neagră? Numai să nu fie război între Iran şi americani!

    Anul 2019 a fost mai bun decât aşteptările pe care le-am avut în ianuarie 2019, atât din punct de vedere economic şi al businessului, dar şi politic.

    Economia şi businessul nu au avut nicio criză în 2019, aşa cum am crezut, am avut o deteriorare a finanţelor publice dar care pare să fi fost rezolvată. Cursul leu-euro nu a crescut atât de mult şi nici ROBOR-ul, plus că a mai apărut IRCC-ul, noua dobândă de referinţă la creditele în lei, companiile româneşti mijlocii şi mici nu s-au confruntat cu o scădere din cauza reducerii creşterii economice.

    Antreprenorii români sau urmaşii lor au început să-şi vândă afacerile pentru că există cerere, creşterile salariale au continuat, piaţa rezidenţială nu a încetinit ci, dimpotrivă, a crescut la nivelul construcţiilor, mai puţin, ce-i adevărat, la nivelul vânzărilor, piaţa de birouri a intrat într-un nou ciclu cu noi proiecte.

    Am crezut că scutirile de taxe pentru construcţii date prin OUG 114 nu vor impulsiona piaţa, dar a fost exact invers. Am crezut că preţurile apartamentelor vor stagna pentru că cererea s-a redus, dar nu a fost deloc aşa.

    Mugur Isărescu a rămas la conducerea BNR, iar Bursa de la Bucureşti a avut un an excepţional, cu o creştere de 35%, deşi începutul de an 2019 fusese extrem de prost.

    Banca Transilvania a devenit oficial în 2019 cea mai mare bancă din România.

    Am scris că PSD va câştiga alegerile europarlamentare şi nu a fost deloc aşa, PNL cu Klaus Iohannis fiind marii câştigători politici ai anului 2019.

     

    Care sunt temele anului 2020:

    1. Creşterea economică va continua dar întrebarea este cum se vor corecta deficitele macro?

    Nu ştiu dacă economia va creşte cu peste 4% în 2020, aşa cum estimează guvernul PNL, dar datele indică o creştere în continuare datorită construcţiilor, agriculturii şi, bineînţeles, consumului. Industria, care depinde de Germania şi de Europa, s-ar putea să se menţină, ceea ce ar fi extraordinar.

    Totul însă poate fi amendat de derapaje politice, atât interne cât şi internaţionale.

     

    1. Va lăsa Isărescu cursul să crească peste 5 lei/euro?

    Cred în continuare că BNR ar fi trebuit să lase cursul leu/euro să crească mult mai mult în 2019 faţă de 2,47%, cât a fost în final, pentru a încerca să mai elibereze din presiunea viitoare. Dacă deficitul comercial, de cont curent, şi cel bugetar vor continua să se mărească şi în 2020, cursul tot va creşte peste 5 lei pentru 1 euro.

    Dacă vor fi alegeri anticipate în primăvară, creşterea de curs va fi mai amplă în vară şi în toamnă. Dacă alegerile vor fi la termen, în octombrie/noiembrie, impactul va fi spre finalul anului şi începutul anului 2021.

    Isărescu nu vrea ca acest curs valutar să fie folosit în campanie electorală, aşa că va încerca să-l stabilizeze cât mai mult cu putinţă, fără ca acest lucru să însemne ţinerea lui pe loc ci, mai mult, creşterea lui controlată. Până la 5 lei/euro nu mai este decât 4%, exact cât inflaţia sau cât sunt dobânzile la titlurile de stat.

     

    1. Cum vor fi administrate creşterile de pensii şi salarii care trebuie să intre în vigoare în septembrie 2020?

    Fără modificarea sistemului de impozitare actual, în sensul creşterii taxelor şi impozitelor, pentru că de o colectare mai bună a veniturilor la buget, nu se pune problema, bugetul de stat al României nu poate acomoda creşterile de pensii şi de salarii lăsate moştenire de PSD, nu în 2020, ci în 2021 şi în anii următori. Dacă vrea să rămână la putere, PNL trebuie să facă alegerile parlamentare anticipate pentru a nu intra într-o criză a finanţelor publice la finalul anului. PNL, alături de Klaus Iohannis, este acum pe val din punct de vedere politic, dar voturile nu sunt atât de multe.

    Dacă PSD strânge rândurile şi intră cu alegerile parlamentare în toamnă, raportul de forţe se poate schimba pentru că PNL se va eroda la guvernare, inevitabil. Aşa că Iohannis şi PNL trebuie să acţioneze acum.

     

    1. Presiunea salarială va continua, dar creşterile vor fi mai mici

    Guvernul PNL a majorat salariul minim cu numai 7,2%, iar companiile nu vor mai avea o presiune să crească salariile cu mai mult decât atât. Toate firmele caută oameni, dar salariile puse pe masă în mod real nu sunt atât de spectaculoase, creşterile fiind doar date prin excepţii.

    Economia şi businessul au nevoie de peste 5 milioane de salariaţi, dar nu ştiu dacă îi vor găsi pe toţi.

     

    1. Creşterile salariale din IT se vor atenua, iar companiile nu vor mai fi atât de darnice

    Cei care lucrează în IT sunt răsfăţaţii pieţei muncii, şi, pe bună dreptate, pentru că au o valoare adăugată foarte mare, care compensează o parte din deficitul comercial. Dar tot acest El Dorado al facilităţilor va începe să se reducă pentru că firmele nu vor mai avea atât de multe comenzi din afară. Iar acest lucru a început să se vadă din 2019. IT-ul din România, fie că lucrează pentru extern, fie că lucrează pentru piaţa internă, a atins un anumit platou, iar de aici mai sus trebuie să lucreze la produse, servicii, proiecte cu o valoare adăugată mai mare.

    Creşterile salariale din IT vor continua, dar mai degrabă la nivelul de mijloc şi mai puţin la nivelul superior.

     

    1. Bursa poate avea un nou an de creştere, numai să nu fie război în afară

    În 2019 Bursa a crescut cu 35% şi cu 45% dacă se includ şi dividendele. Pe 3 ianuarie 2020 a atins din nou, după 12 ani, nivelul din 2007, de 10.000 de puncte. Acţiunile companiilor listate la Bucureşti nu sunt scumpe, din perspectiva parametrilor bursieri, dar, din păcate, problemele de lichidate ale pieţei continuă, ceea ce îi face pe investitori să stea deoparte.

    Bursa de la Bucureşti este o bursă de dividende şi mai puţin de tranzacţionare.

    La câtă lichiditate există în lume şi la ce dobânzi negative se plătesc la bancă, orice milion de euro scăpat pe bursa de la Bucureşti poate face minuni.

    Toată lumea se bazează pe depozitele bancare pentru a atrage lichiditate şi nu investitori în piaţă, dar nu de aici va veni creşterea, pentru că piaţa românească este conservatoare.

     

    1. Listarea Hidroelectrica pe Bursă şi achiziţia CEZ

    Hidroelectrica, perla statului care valorează aproape 5 miliarde de euro, se pregăteşte din nou pentru o listare la Bursă, fiind la a doua încercare. Dacă va reuşi ar putea să dea un mare impuls pieţei şi ar atrage investitori de calibru mai mare. Dacă guvernul PNL vrea, Hidroelectrica se poate lista la Bursă la jumătatea anului.

    Dacă între timp mai are noroc şi reuşeşte să cumpere operaţiunile CEZ din România, scoase la vânzare de cehi, compania ar deveni şi mai atractivă pe pieţele de capital.

     

    1. Cui va vinde Exxon participaţia la proiectul de gaze din Marea Neagră?

    Gigantul american Exxon şi Petrom au un proiect comun în Marea Neagră în care au investit până acum peste 1,5 mld. de dolari fără să ajungă să extragă şi să vândă nicio moleculă de gaz. Exxon vrea să îşi vândă participaţia de 50% din proiect, iar discuţiile se desfăşoară în spatele uşilor închise. Pentru nimeni nu poate fi indiferent cine va fi noul partener strategic al Petrom în proiectul de gaze din Marea Neagră, care până acum, din declaraţiile oficiale, este considerat comercial. Americanii de la Exxon şi-au revizuit strategia globală, iar proiectul din Marea Neagră pare să fie prea mic pentru interesele lor. Indiferent cum se va schimba noua legislaţie de exploatare a zăcămintelor offshore, proiectul trebuie să scoată prima moleculă şi să o vândă pentru a arăta că este viabil.

     

    1. Vânzările de afaceri româneşti vor continua.

    Dacă va fi linişte, iar businessul şi economia vor continua să crească, antreprenorii români care au un brand şi o afacere rezonabilă, vor avea investitori care să le bată la uşă. Cei care nu au urmaşi, sau cei care sunt deja pensionari vor fi tentaţi să vândă, mai ales dacă va exista cerere. Pentru cei care au un brand şi un business care este abia la început, dorinţa de vânzare este mult mai redusă.

    Oricum toţi după ce îşi vând businessul, îşi bagă banii în real-estate, cumpără acţiuni pe bursă sau stau pe titluri de stat.

     

    1. Piaţa rezidenţială va continua să crească chiar dacă vânzările de apartamente nu vor fi atât de spectaculoase.

    Spre deosebire de ciclul precedent de acum 10-15 ani, multe din proiectele rezidenţiale au în spate mai mulţi bani ai dezvoltatorilor şi mai puţin credit de la bancă, ceea ce face ca afacerea să fie puţin mai rezistentă.

    Preţurile vor creşte în continuare, aşa cum s-a întâmplat şi în 2019, chiar dacă vânzările au scăzut.

    În marile oraşe, în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, în Sibiu, piaţa are nevoie de proiecte noi şi, chiar dacă puţin mai târziu, îşi vor găsi cumpărători.

     

    1. Va fi război între americani şi Iran?

    Anul 2020 a început cu o tensiune majoră, după ce americanii l-au ucis pe cel mai cunoscut general iranian. Americanii parcă vor să aibă un război cu Iranul pentru a se întoarce acolo de unde au fost expulzaţi în anii 70.

    Aceste tensiuni militare vor impacta lumea şi pieţele financiare, dar toată lumea speră să nu ajungă şi în economie, acolo unde băncile centrale nu prea au muniţie pentru că deja au pompat mii de miliarde de euro, dolari şi yeni. Dacă va fi război în Iran, vom vedea mai mulţi militari americani şi NATO prin România.

     

    Să aveţi un an bun în 2020 şi să vedem la finalul anului cât de departe sau de aproape am fost de realitate!

  • Oficial de la Teheran: Riposta Iranului contra SUA va fi una militară şi va viza obiective militare

    Hossein Dehghan, consilier militar al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem iranian, a declarat că riposta Teheranului la uciderea de către SUA a generalului iranian Qasem Soleimani va fi una militară şi va viza obiective militare.

    “În mod sigur, răspunsul sigur va fi militar şi împotriva unor obiective militare”, a declarat Dehghan într-un interviu în exclusivitate pentru CNN.

    Fost ministru al apărării, Dehghan, care este principalul consilier militar al ayatollahului Ali Khamenei, a mai afirmat că “America a fost cea care a început războiul”.

    “Prin urmare, ar trebui să accepte reacţiile adecvate la acţiunile lor. Singurul lucru care poate pune capăt acestei perioade de război este ca americanii să primească o lovitură egală cu cea efectuată de ei. După aceea, ei nu ar trebui să caute să iniţieze un nou ciclu”, a explicat oficialul iranian.

    În ceea ce priveşte ameninţările proferate de Donald Trump la adresa Iranului, Dehghan le-a descris drept “ridicole şi absurde”.

    Trump a afirmat sâmbătă seara pe Twitter că Statele Unite au “în vedere 52 de obiective iraniene” şi că unele sunt “foarte importante pentru Iran şi cultura iraniană, iar acele ţinte, şi Iranul însuşi, vor fi lovite foarte rapid şi foarte dur”.

    Trump “nu cunoaşte dreptul internaţional. El nu recunoaşte nici rezoluţiile ONU. Practic, este un adevărat gangster şi parior. Nu este politician, nu are stabilitate mentală”, a adăugat Dehghan.