BusinessMagazin

Tag: ipotecare

  • Banca l-a împrumutat cu 2 milioane de dolari, apoi a cheltuit toţi banii pe femei, alcool şi droguri. Vezi ce a păţit

    Luke Brett Moore, un tânăr australian, tocmai îşi pierduse jobul când a descoperit că banca la care avea deschis un cont îi putea oferi credit nelimitat din cauza unei erori. La acel moment s-a gândit că nu e o oportunitate pe care ar putea să o piardă şi, după cum povesteşte el însuşi publicaţiei online bbc.com, a întrecut limita cheltuielilor şi nu s-a oprit până când s-a trezit cu poliţia la uşă:

    „Iniţial, în 2010, am avut doar un cont bancar normal, pentru  împrumutul de casă, asigurarea de sănătate şi facturi.  Dar am  avut un accident de maşină destul de urât, iar contul meu a fost mutat la altă bancă; legat de asta, nu prea cunosc circumstanţele. Prima săptămână am fost îngrijorat, deoarece nu aveam nici bani să îmi plătesc ipoteca. Aşa m-am gândit să-mi accesez contul.

    Iniţial, am accesat 500 de dolari, pentru ipotecă. Dar apoi am tot continuat, fără ca banca să se sesizeze. Până într-o zi când am sunat şi am întrebat dacă pot retrage 5.000 de dolari şi au fost aprobaţi. Am fost şocat – m-am trezit cu acces la o linie de credit extraordinară. A fost o perioadă nebună pentru mine. Eram un tânăr de 22 de ani, fără minte. Abia mă recuperasem după accident şi m-am trezit pentru prima dată fără serviciu. M-am hotărât să mă despart de iubita mea din liceu, cu care aveam o relaţie de patru ani, şi m-am trezit în căutarea unei vieţi proaspete, cu alţi oameni, în alt loc. Recunosc că a fost minunat – am făcut ceea ce ar face majoritatea tinerilor aflaţi la o vârstă fragedă, care se află în posesia unei sume frumuşele – distracţie şi petreceri. M-am dus în cluburi de striptease, am cheltuit mii de dolari pe femei, alcool şi  cocaină.

    De fiecare dată când le ceream împrumut celor de la bancă, nu mă aşteptam să îmi ofere, dar îi primeam. Apoi, în 2012, într-o zi normală, m-am trezit cu poliţia în casă, care m-a arestat. Câţiva ani mai târziu am fost găsit vinovat de obţinere de avantaje financiare prin înşelăciune cu bună ştiinţă şi am fost condamnat pentru o perioadă de maximum patru ani şi jumătate de închisoare. Însă am stat după gratii doar şase luni îngrozitoare deoarece, din punct de vedere legal, am dovedit că nu eram obligat să informez banca despre ceea ce fac eu cu banii. Judecătorul mi-a reproşat că nu am fost onest,  dar, totuşi, trăim într-o societate în care nedreptăţile aduc oameni după gratii; iar la mine a fost vorba de ghinion.  

    Oricum, această experienţă aproape mi-a distrus viaţa şi lunile de distracţie nu au meritat. Abia acum încep să transform experienţa în ceva pozitiv –studiez dreptul şi în doi ani voi fi un avocat specializat în drept penal.”

     

  • Disputa anului. Legea privind darea în plată a imobilelor: între speranţele debitorilor, agasarea bancherilor şi implicarea politicienilor

    A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.

    Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.

    Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul  – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite.  Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.

    Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.

    „O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.

    Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.

    O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.

    Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.

    S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
     

  • Portretul-robot al românului care îşi ia credit pentru casă

    “Din multe puncte de vedere, în 2013, profilul clientului a rămas acelaşi cu cel din 2012, excepţie făcând un indicator care s-a modificat substanţial. Dacă în 2012, doar aproximativ 10% dintre clienţi aveau deja o proprietate la momentul accesării creditului pentru noua locuinţă, în 2013 acest procent ajunge la aproape 29%. Aceste date subliniază tendinţa de stabilizare a pieţei imobiliare, clienţii considerând că preţurile la care sunt tranzacţionate imobilele sunt unele care justifică investiţia, mai ales dacă clientul optează să închirieze imobilul respectiv; diferenţa dintre rata unui credit ipotecar şi chirie este, în multe cazuri, nesemnificativă”, a declarat Teodor Mincu, şeful Biroului Management Parteneri din BCR.

    Valoarea medie a unui credit acordat de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe în Bucureşti este de circa 180.000 lei, în timp ce, la nivel naţional, valoarea medie a unui credit pentru locuinţă este de peste 140.000 lei, conform unui studiu al băncii.

    Valori mai mari ale creditelor pentru locuinţe decât valoarea medie la nivel naţional se înregistrează în judeţele Brasov, Constanţa, Iaşi, Timiş şi municipiul Bucureşti. În acelaşi timp, în judeţele Bacău, Bihor, Cluj, Dolj şi Sibiu valoarea creditelor pentru locuinţe este mai mică decât valoarea medie la nivel naţional.

    La nivel naţional, în anul 2013, 46% dintre creditele acordate de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe au fost folosite pentru cumpărarea apartamentelor cu 2 camere, 23% pentru cele cu 3 camere, iar 13% pentru garsoniere. 14% din credite au fost folosite pentru achiziţionarea unei case, iar 4% pentru apartamente cu 4 sau mai multe camere. În Bucureşti s-au acordat cele mai multe credite pentru apartamentele cu 2 camere – 48%.

    Anul trecut, BCR a avut o contribuţie majoră în transformarea pieţei de creditare dintr-o piaţă aproape exclusivă în euro în una în lei. BCR este prima bancă din Romania care a luat decizia de a acorda credite preponderent în moneda naţională începând din luna octombrie 2012, asumându-şi rolul de formator de piaţă în ceea ce priveşte creditarea garantată în lei.  Concomitent cu acordarea de credite ipotecare exclusiv în lei, BCR încurajează  creditarea cu dobândă fixă promovând dobânzi foarte atractive. În prezent, circa 95% dintre clienţii BCR care accesează credite ipotecare aleg varianta ratelor fixe (excluzând Programul Prima Casă, disponibil doar în varianta cu rate de dobândă variabile).

    “Din poziţia de lider al pieţei bancare ne dorim în continuare să sprijinim piaţa imobiliară din România, prin oferte atractive şi soluţii de finanţare complete. În prezent suntem singura instituţie bancară care oferă împrumuturi imobiliare cu rate fixe competitive în moneda naţională. Încurajăm dezvoltarea creditarii ipotecare cu rate fixe, un produs deja împământenit pe alte pieţe”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR.

    Recent, BCR a redus costul creditelor acordate în cadrul Programului Prima Casă, prin reducerea marjei de dobândă pentru clienţii care îşi încasează sau îşi vor încasa salariul la BCR, astfel încât dobânda a ajungs la 4,97% (DAE 5,34%). Totodată, banca a redus dobânda şi pentru clienţii care optează pentru un credit ipotecar Casa Mea, care beneficiază de o rată de dobândă fixă pe o perioadă de 3 sau 5 ani începând de la 5,25% (DAE 5.59%).

    Creditul ipotecar/imobiliar Casa Mea BCR este destinat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe, pentru refinanţarea unui credit contractat anterior sau pentru modernizarea locuinţei. BCR finanţează până la 85% din valoarea garanţiilor aduse. Banca acceptă în garanţie şi imobile care aparţin altor persoane (soţ/soţie, părinţi, fraţi/surori etc.), precum şi o gamă largă de venituri (salarii, pensii, chirii, dividende, venituri din străinătate, din activităţi independente), precum şi până la 3 coplătitori ce pot participa la credit. De asemenea, banca oferă, contra cost, o asigurare de şomaj care oferă o protecţie solicitantului în cazul pierderii locului de muncă.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a avut anul trecut un profit net de 598,7 milioane lei, faţă de o pierdere de 1,22 miliarde lei în 2012, la active în scădere cu 8,9%, la 66,72 miliarde lei.

    EXEMPLE DE CALCUL

    Exemplu de calcul pentru un credit Casa Mea în valoare totală de 150.000 lei, pe 30 ani; DAE = 5,58%, dobândă fixă: 5,25% în primii 5 ani şi ulterior variabilă: 5,53% (ROBOR 6 luni + 2,1%); taxă de evaluare: 300 lei inclusiv TVA; rată lunară: 828 lei în primii 5 ani şi 851 lei ulterior; valoare totală plătibilă: 305.387 lei. DAE nu include costul asigurării imobilului. Exemplul este valabil pentru luna mai 2014, pentru clienţii care îşi primesc salariul prin BCR. Promoţia este valabilă în perioada 7 mai – 16 iulie 2014.

    Exemplu de calcul pentru un credit Casa Mea în valoare totală de 180.000 lei, pe 30 de ani: DAE = 5.59%; dobândă fixă: 5.25% în primii 3 ani şi ulterior variabilă: 5.43%% (ROBOR 6 luni + 2,1%); comision de analiză 990 lei; cost evaluare apartament: 300,01 lei; valoare totală plătibilă: 365.182,89 lei, cost total credit: 185,182.89 lei. Exemplul este valabil pentru luna aprilie 2014, pentru clienţii care care îşi primesc salariul prin BCR.

    Exemplu de calcul pentru un credit Prima Casă în valoare totală de 180.000 lei, pe 30 de ani: DAE = 5.34%; dobândă variabilă: 4.97% (ROBOR 3 luni + 2%); comision datorat FNGCIMM 0,49% anual, calculat la 50% din soldul finanţării garantate; cost evaluare apartament: 300,01 lei; valoare totală plătibilă: 354.948,90 lei, cost total credit: 174,948.90 lei. Exemplul este valabil pentru luna aprilie 2014, pentru clienţii care care îşi primesc salariul prin BCR.

  • UniCredit Ţiriac Bank taie dobânda la creditele garantate în lei

    Reducerile de dobândă variază între 1,51% şi 2,31% pentru următoarele categorii de produse: credite ipotecare/imobiliare pentru achiziţia de locuinţe; credit pentru aranjamente/modernizări/dezvoltări; credite pentru refinanţare Umbrella.

    Prin aceste produse,  UniCredit Ţiriac Bank se adresează clienţilor care doresc un credit garantat cu ipotecă în moneda în care îşi încasează salariul, care nu doresc să fie afectaţi de fluctuaţia cursului de schimb şi care doresc o rată de dobândă avantajoasă.

    “Produsele de creditare în lei îi aduc clientului câteva avantaje foarte importante : presupun un avans mai mic pentru cei care îşi încasează veniturile în moneda locală, permit un grad de  îndatorare mai mare în comparaţie cu creditele în valută şi aduc stabilitate bugetelor clienţilor comparativ cu împrumuturile în moneda străină”, a explicat Petrişor Costin, director Produse & Segmente Retail în cadrul UniCredit Ţiriac Bank.

    Criteriile principale de eligibilitate sunt: vârsta minimă:  20 de ani (25 ani pentru navigatori); vârsta până la care creditul trebuie rambursat în totalitate: 70 ani (65 ani pentru navigatorii brevetaţi şi 60 ani pentru navigatori nebrevetaţi; venitul lunar net eligibil pe familie: minimum 1.000 lei (250 de euro pentru navigatori).

    Comisionul lunar de administrare este de 0,05% aplicat la soldul creditului. Comisionul de analiză este de 1.290 lei pentru creditele ipotecare/imobiliare şi 1.720 lei pentru creditele de aranjamente/modernizări/dezvoltări şi refinanţare.

    UniCredit Ţiriac Bank se situa la finele anului trecut pe locul al cincilea în sistemul bancar după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 6,9%.

    Răsvan Radu este CEO şi preşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank

  • BCR reduce dobânzile la creditele de nevoi personale şi la depozitele în lei

     “Vrem să acordam credite. Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditarii şi economia per ansamblu atât prin credite negarantate, cât şi garantate”, a declarat, într-un comunicat, Andrew Gerber, director produse retail în cadrul BCR.

    Pentru creditele de consum garantate cu ipotecă, dobânzile pornesc în prezent de la 8,9% pe an pentru clienţii care au salariul virat într-un cont BCR şi de la 9,1% pe an pentru clienţii standard, dobânzile fiind fixe pe primii cinci ani, iar nivelul poate fi mai mare cu până la un punct procentual, în funcţie de scoringul clientului. Noile dobânzi de la 1 septembrie vor porni de la 7% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai stupide tranzactii ipotecare

    Ipoteca Together
    Ipoteca de la Northern Rock, care permitea pro­prietarilor sa
    imprumute pana la 125% din valoarea casei, a fost in mai multe
    randuri blamata pentru epidemia de capital negativ din Marea
    Britanie. 95% din valoarea proprietatii reprezenta ipoteca, urmand
    ca un imprumut negarantat sa reprezinte ultimele 30 de procente.
    Imprumutul era acordat la aceeasi dobanda infima ca si ipoteca.
    Unii experti au argumentat ca oferta avea sens, in contextul
    sfarsitului anilor ‘90. La urma urmei, valoarea caselor s-a
    dublat in ultimul deceniu, astfel incat o datorie initiala de 125%
    ajunsese sa reprezinte doar 50-60% din valoarea de piata a
    casei.

    De 8-10 ori salariul
    In miezul boom-ului creditelor, posesorii de lichiditati erau mai
    mult decat fericiti sa imprumute valori de la 8 pana la 10 ori mai
    mari decat venitul lunar. Iar in unele cazuri erau luate in calcul
    chiar si bonusurile viitoare. Asa a facut banca de investitii
    Morgan Stanley, ingenuncheata de creditele subprime toxice. Ori GE
    Home Lending, divizie a General Electric, care a oferit imprumuturi
    de zece ori mai mari ca salariul. Acum, Morgan Stanley,
    transformata din banca de investitii in banca comerciala, se
    chinuie sa supravietuiasca crizei si a anuntat concedierea a peste
    4.000 de angajati. GE a avut si ea nevoie de un “mic” ajutor de
    peste 3 miliarde de dolari de la Warren Buffett.

    Ipoteci in valuta
    Anul trecut, circa 90% din imprumuturile din Ungaria au fost
    acordate in moneda straina, in special in euro sau franci
    elvetieni. Datorita ratei de schimb avantajoase, aceste variante au
    fost, la momentul lor, mai ieftine decat un imprumut ipotecar in
    forinti. Principala problema a oricarui credit in valuta –
    cresterea dobanzii pe masura ce moneda locala se depreciaza fata de
    moneda in care s-a facut imprumutul – a fost ignorata de multi.
    Pana acum, cand deprecierea accentuata a forintului fata de euro,
    pe fondul crizei, a adaugat sume destul de mari pe lista de
    cheltuieli a debitorilor.

    Ipotecile Libor
    Debitorii cu o istorie nu chiar perfecta, incadrati in categoria
    generica de sub-prime, au avut intotdeauna de infruntat dobanzile
    ridicate impuse de creditorii care tineau mortis sa inglobeze
    riscul in pretul imprumutului.
    In anii trecuti, cativa creditori specializati in credite subprime
    au adus pe piata credite cu dobanda variabila, dependenta de rata
    LIBOR pe trei luni. Ca raspuns imediat la criza care a destramat
    orice urma de incredere in institutiile financiare, LIBOR a urcat
    brusc cu cateva luni in urma, iar evolutia viitoare se arata
    nesigura, la fel ca si capacitatea debitorilor de a-si rambursa
    imprumuturile.

    Ipoteca Rover 200
    O tranzactie ipotecara buna se vinde singura, asa cum au inteles si
    creditorii in ultimele luni. Dar ce se intampla atunci cu o
    tranzactie proasta? Ei bine, aici e nevoie de mai mult. In cazul
    West Bromwich Building Society a fost nevoie de un Rover 200 cadou.
    Totusi, masina a fost mai mult un blestem decat o binecuvantare
    pentru proprietarii de case. Modelul era defectuos din start si
    nici nu se intrezarea vreun profit din vanzarea lui, mai ales pe o
    piata second-hand si asa supra-aglomerata. Cat despre ipoteca, un
    “deal” prin care clientul se lega printr-o dobanda variabila pe o
    perioada de minim cinci ani de creditor, trebuind sa plateasca taxe
    usturatoare in cazul rezilierii inainte de termen, poate ca ar fi
    trebuit analizata mai bine.

  • Pilonii pietei ipotecare din SUA, de vanzare

    10 miliarde de dolari. Aceasta este valoarea totala a actiunilor pe care gigantul ipotecar Freddie Mac vrea sa le vanda pentru a-si reface rezerva de lichiditati dupa declinul major de la inceputul lunii iulie. Alaturi de Fannie Mae, Freddie Mac este unul din pilonii pietei ipotecare din Statele Unite ale Americii si ii asigura lichiditatea. La inceputul lunii iunie, actiunile celor doua banci s-au prabusit, pe fondul speculatiilor privind situatia precara a acestora. Astfel, dupa ce o serie de zvonuri conform carora cele doua companii incearca sa efectueze operatiuni de strangere de fonduri au dus la scaderea actiunilor, guvernul american a intervenit cu masuri de urgenta pentru a preveni un eventual colaps al pietei americane. Planul guvernului prevede extinderea accesului Fannie Mae si Freddie Mac la creditele acordate de autoritatile financiare si permite Trezoreriei americane sa achizitioneze titluri ale celor doua companii, daca o asemenea masura ar fi necesara. Freddie Mac insa spera ca prin programul de vanzare de actiuni sa scape de controlul guvernamental pe care l-ar presupune ajutorul SUA. Cele doua firme detin sau garanteaza aproape jumatate din creditele ipotecare acordate consumatorilor americani, adica peste 5.000 miliarde de dolari. Ele nu ofera imprumuturi directe consumatorilor, dar cumpara ipotecile acordate de creditori pentru a le revinde investitorilor sub forma de instrumente financiare, asigurand un nivel ridicat de lichiditate pe piata ipotecara.