BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Ciolacu: N-am să uit că am fost acuzat că am vândut Ardealul noaptea

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi seara, într-o emisiune la Realitatea TV, că nu are în plan niciun fel de înţelegere cu preşedintele Klaus Iohannis pentru alegerile din acest an.

    Legat de vreun parteneriat politic cu Iohannis, Ciolacu a răspuns: ”Dacă dumneavoastră credeţi eu o să uit vreodată că am fost acuzat total pe nedrept când era pandemie şi Parlamentul nu se putea reuni că Ciolacu a vândut Ardealul, noaptea, iar mama mea, Dumnezeu s-o ierte, m-a întrebat în cinci minute în lacrimi: <Mamă, o să te bage la puşcărie pentru înaltă trădare?!>, credeţi că voi uita lucrurile acestea? Vă înşelaţi”.

    Pe de altă parte, premierul Ciolacu a arătat că are o relaţie instituţională cu preşedintele. ”Şi cred că este corect să fie aşa”, a arătat şeful Executivului.

     

  • Ciolacu: Nu cred că România va sărăci dintr-un exerciţiu democratic

    „Nu cred că România va sărăci dintr-un exerciţiu democratic. Haideţi să nu devenim ridicoli, câteodată a existat o risipă a banului public, dar când e vorba de democraţie, deodată devenim foarte cumpăniţi. Nu-i vom păcăli pe români, cine încearcă să-i păcălească pe români cu anumite comasări, vezi Doamne că se fac economii, nu mai ţine”, a spus, la Antena 3, Marcel Ciolacu.

    Acesta susţine că sunt posibile astfel de comasări, dar că acestea nu trebuie făcute în interes politic.

    Întrebat dacă are informaţii care privesc o demisie a preşedintelui Klaus Iohannis, care ar urma să ocupe o funcţie importantă la nivel european, Marcel Ciolacu a spus: „Speculaţiile au pornit de la faptul că actualul preşedinte al Consiliului a anunţat că va candida primul pe listă în Belgia. La nivelul UE sunt trei funcţii importante: preşedintele Consiliului, Comsia Europeană şi Parlamentul European. Există negocieri întotdeauna. Eu am spus un lucru: pentru mine, indiferent de câtă lume o să mă înjure pentru eceea ce o să vă spun, faptul că un român ajunge preşedintele Consiliului European pentru mine este o mândrie”, a spus premierul.

    Acesta spune că nu cunoaşte detalii, dar că aceste funcţii se împart între marile familii europene.

    „Nu cunosc detalii, n-am avut discuţii cu preşedintele României în privinţa acestor lucruri. N-am avut discuţii, eu, cu un lider marcant european pe acestă perspectivă, dar contextul acesta este.
    De obicei cele trei funcţii s-au împărţit între marile familii europene”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

  • Iohannis, sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind transmiterea bunurilor imobile

    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curţii Constituţionale, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara în domeniul privat al statului şi succesiv în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara, judeţul Timiş şi transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara, informează Administraţia Prezidenţială.

    Parlamentul a transmis, pe 27 decembrie 2023, preşedintelui, pentru promulgare, Legea privind transmiterea bunurilor imobile – teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara în domeniul privat al statului şi succesiv în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara, judeţul Timiş şi transmiterea unui bun imobil – teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara.

    „Legea criticată are ca obiect de reglementare transmiterea a 35 de terenuri în suprafaţă totală de 501,4208 ha şi a construcţiilor aferente din domeniul public al statului, în domeniul privat al acestuia şi, succesiv, transmiterea acestor terenuri împreună cu construcţiile aferente, împreună cu alte două terenuri în suprafaţă de 44,3154 ha din domeniul privat al statului în proprietatea privată a Universităţii de Ştiinţele Vieţii <Regele Mihai I>.

    Prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, legea încalcă o serie de norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la adoptarea unor legi cu caracter individual, principiul separaţiei puterilor în stat, rolul constituţional al Parlamentului şi al Guvernului, principiul egalităţii în faţa legii, regimul proprietăţii publice şi garanţiile sale”, arată sursa citată: https://www.presidency.ro/ro/media/sesizare-de-neconstitutionalitate-asupra-legii-privind-transmiterea-bunurilor-imobile-teren-cu-constructiile-aferente-din-domeniul-public-al-statului-si-din-administrarea-universitatii-de-stiintele-vietii-regele-mihai-i-din-timisoara-in-domeniul-privat-al-statului-si-succesiv-in-proprietatea-universitatii-de-stiintele-vietii-regele-mihai-i-din-timisoara-judetul-timis-si-transmiterea-unui-bun-imobil-teren-din-domeniul-privat-al-statului-in-proprietatea-universitatii-de-stiintele-vietii-regele-mih

  • Legea premierului Marcel Ciolacu, care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, a fost promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care se interzice făina de insecte în produsele tradiţionale, proiect iniţiat de Marcel Ciolacu, Alfred Simonis şi Diana Tuşa.

    Legea a fost votată pe 29 noiembrie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 171 de voturi „pentru”, două „contra” şi 41 de abţineri.

    „Proiectul de lege are ca obiect reglementarea utilizării făinii de insecte în ceea ce priveşte prepararea şi comercializarea produselor alimentare pe teritoriul României, ca urmare a autorizării introducerii pe piaţă ca alimente noi, provenite din spaţiul Uniunii Europene, prin introducerea obligaţiei pentru operatorii economici de a asigura consumatorilor informaţii clare şi complete cu privire la produsele alimentare ce sunt sau conţin făină / anumite specii de insecte”, potrivit raportului din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

    Marcel Ciolacu anunţa, pe 13 aprilie, pe Facebook, depunerea unui proiect de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.

    „Protejăm produsele tradiţionale româneşti! Am depus astăzi proiectul de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.Aşa cum au făcut şi alte ţări europene, la fel trebuie să facem şi noi! În plus, toate produsele alimentare care vin din import şi conţin ingrediente obţinute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor. Oamenii trebuie să ştie ce cumpără, iar eticheta să fie clară şi să conţină informaţii complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali şi a produselor şi mâncării tradiţionale româneşti”, arăta actualul premier, Marcel Ciolacu.

  • Iohannis, despre disputa dintre Ciolacu şi Muraru: Nu ne face deloc bine

    „Discuţiile care au fost în SUA… Probabil ar fi fost bine ca această vizită să fie mai bine pregătită de ambele părţi. Faptul că acolo au apărut public anumite divergenţe nu ne face bine absolut deloc. Astfel de chestiuni trebuie discutate în interior, nu în afară. Deci, aici mai avem de lucru”, spune Klaus Iohannis.

    Reacţia lui vine după disputa din timpul vizitei lui Marcel Ciolacu în SUA, când ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a afirmat că a fost exclus de la întâlnirile politice pe care premierul le va avea în Statele Unite ale Americii.

    Ulterior, premierul a declarat, la Antena 3 CNN, că “lipsa de anvergură şi reacţia emoţională” a lui Andrei Muraru nu l-au calificat pentru a fi ambasador şi a precizat că presupune că ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, va avea o discuţie cu preşedintele României pe acest subiect.

  • Iohannis cere reexaminarea modificărilor aduse Legii energiei electrice şi a gazelor naturale

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis marţi, 12 decembrie 2023, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

    Legea transmisă la promulgare aduce o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică. Modificările aduse vizează şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie. Totodată, actul normativ dispune creşterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea.

    Având în vedere conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament.

    Preşedinţia arată că forma în vigoare a art. 3 pct. 92 din Legea nr. 123/2012, asupra căreia legea supusă reexaminării nu intervine, defineşte producătorul de energie electrică, astfel: „92. producător de energie electrică – persoana fizică sau juridică având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare”, iar la art. 10 din Lege se stabileşte, ca regulă generală, că producătorii de energie electrică cu capacităţi mai mari sau egale de 1 MW sunt supuşi licenţierii, activitatea fiind, astfel, realizată ca activitate primară, identic cu orice alt producător.

    Potrivit art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării: „2. La articolul 3, punctul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: „95. prosumator – clientul final care îşi desfăşoară activităţile în spaţiul propriu deţinut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu reţeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum şi care: a) poate stoca şi vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice şi/sau consumatorilor racordaţi la barele centralei electrice; b) poate compensa financiar excedentul de energie electrică produs şi livrat la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora: (i) dacă serviciul de furnizare pentru locurile de consum şi/sau locurile de producere şi consum respective este prestat de acelaşi furnizor de energie electrică; (ii) dacă locurile de consum şi/sau locurile de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;”.

    Faţă de cele de mai sus, reiese că este necesar ca norma menţionată să fie completată, în scopul corelării cu art. 3 pct. 92 şi cu art. 10 din Legea nr. 123/2012, prin indicarea expresă a pragului de putere până la care acţionează noţiunea de prosumator.

    De asemenea, completarea adusă definiţiei prosumatorului la art. 3 pct. 95 lit. b) pct. (ii) din legea supusă reexaminării, potrivit căreia prosumatorul poate compensa financiar excedentul de energie electrică produsă şi livrată la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora „dacă locurile de consum şi/sau locurile de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;” se poate constitui într-o barieră în ceea ce priveşte accesul prosumatorilor la piaţa de energie electrică. Având în vedere faptul că furnizorul gestionează relaţia cu operatorii de distribuţie pentru locurile de consum ale clientului final prosumator, se impune reanalizarea acestui efect.

    La nivel european, Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică stabileşte norme pentru a asigura funcţionarea pieţei interne de energie electrică, precum şi cerinţe legate de dezvoltarea de energie din surse regenerabile şi de politica de mediu, în special norme specifice pentru anumite tipuri de instalaţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu privire la responsabilitatea în materie de echilibrare, dispecerizare şi redispecerizare, precum şi un prag pentru emisiile de CO2 pentru noua capacitate de generare, în cazul în care această capacitate este supusă unor măsuri temporare pentru asigurarea nivelului necesar de adecvare a resurselor, şi anume mecanismelor de asigurare a capacităţii.

    Astfel, art. 5 alin. (1) din Regulament defineşte responsabilitatea în materie de echilibrare, stabilind că: „toţi participanţii la piaţă sunt responsabili pentru dezechilibrele pe care le cauzează în sistem (denumită în continuare „responsabilitatea în materie de echilibrare”). În acest scop, participanţii la piaţă fie sunt părţi responsabile cu echilibrarea, fie îşi deleagă prin contract responsabilitatea unei părţi responsabile cu echilibrarea la alegerea lor. Fiecare parte responsabilă cu echilibrarea poartă răspunderea financiară pentru dezechilibrele sale şi depune eforturi pentru a fi echilibrată sau contribuie la echilibrarea sistemului electroenergetic”. De asemenea, alin. (2) al art. 5 din acelaşi act normativ stabileşte în mod expres şi limitativ trei situaţii în care statele membre pot prevedea derogări de la responsabilitatea în materie de echilibrare, printre care şi în cazul: „(b) instalaţiilor de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 400 kW”, iar potrivit alin. (4) al art. 5: „pentru instalaţiile de producere a energiei electrice puse în funcţiune începând de la 1 ianuarie 2026, alineatul (2) litera (b) se aplică numai instalaţiilor de producere care utilizează surse regenerabile de energie şi care au o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 200 kW”. Prin urmare, regulamentul indică, în timp, trecerea spre un sistem în care derogările sunt limitate, nu extinse, pentru a se asigura internalizarea unor costuri de către prosumatori.

    Însă, potrivit art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării: „3. La articolul 21, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: «(3) Responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW. Responsabilitatea în materie de echilibrare revine furnizorului acestora, conform reglementărilor ANRE»”.

    „Noua limită reglementată reprezintă mai mult decât dublul limitei admise prin regulamentul european, iar prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (4) din Regulament, începând cu 1 ianuarie 2026, limita care prevedea posibilitatea statelor de a institui o astfel de exceptare este şi mai redusă, la 200 kW. Efectul acestei exceptări de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate în sistem şi transferul responsabilităţii strict asupra furnizorului, în condiţiile reglementate de ANRE, implică costuri suplimentare, suportate de consumatorul final. Mai mult, această dispoziţie a fost introdusă printr-un amendament admis în Camera Deputaţilor, Cameră decizională, în urma raportului comun al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru industrii şi servicii. Pentru respectarea cerinţei ca legea să fie opera comună a celor două Camere ale Parlamentului, este necesar ca şi Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, să evalueze oportunitatea modificărilor nou introduse”, potrivit comunicatului de presă.

    Soluţia legislativă propusă, apreciază Iohannis, nu îndeplineşte cerinţele de claritate a legii, fiind susceptibilă a crea confuzie prin faptul că, pe de o parte, nu se specifică la ce capacitate maximă instalată de producere deţinută de autoritatea publică locală se referă, iar pe de altă parte, intră în contradicţie cu prevederea de la art. 731 alin. (4) lit. b) care va deveni general aplicabilă pentru toţi prosumatorii la care se referă alin. (1), respectiv cei cu putere instalată mai mare de 900 kW. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 731, alin. (4) lit. b), „(4) La solicitarea prosumatorilor şi autorităţilor publice locale care produc energie electrică în unităţi de producere a energiei cu puterea instalată prevăzută la alin. (1), care încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, furnizorii de energie electrică semnatari ai acestor contracte sunt obligaţi: (…) b) să realizeze regularizarea financiară între energia electrică livrată şi energia electrică consumată din reţea”.

    „Vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în finalul cererii şefului statului.

  • Iohannis vrea cât mai curând posibil o decizie pozitivă referitoare la aderarea României la Schengen

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut luni, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, în luna decembrie, a mandatului Preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene.

    „În cadrul întrevederii au fost abordate temele de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva Consiliului European din 14-15 decembrie 2023. Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România va acţiona în continuare în mod constructiv, în spiritul unităţii şi al solidarităţii europene, principii de bază care au ilustrat acţiunea Uniunii pe parcursul ultimilor ani”, arată Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele României a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu, şi alte provocări precum cele economice, climatice sau migratorii.

    În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.

    Preşedintele României a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

    „Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, Preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit şi la tema aderării României la Spaţiul Schengen, a cărei materializare ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene. Mulţumind partenerilor europeni pentru sprijinul larg oferit pentru aderarea ţării noastre la Schengen, Preşedintele României a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil”, transmite Preşedinţia.

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis viitoarei Preşedinţii belgiene a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2024, „succes în îndeplinirea obiectivelor stabilite şi a reafirmat deschiderea României de a continua să acţioneze într-o manieră pozitivă pentru consolidarea Uniunii Europene, o Uniune capabilă să protejeze valorile pe care le reprezintă şi pregătită să facă faţă provocărilor din viitor”.

  • Iohannis: România va investi 2,5 miliarde de euro în diversificarea energetică

    România va investi, până în anul 2027, 2,5 miliarde de euro în diversificarea energetică şi economică a judeţelor din ţară dependente de industrii intensive în carbon, spune preşedintele Klaus Iohannis.

    „Rapoartele ştiinţifice elaborate pentru Evaluarea Globală de la COP28 arată că trebuie să accelerăm procesul de atenuare a schimbărilor climatice. De aceea, apreciez oportunitatea de a explora astăzi, împreună cu dumneavoastră, măsurile pe care le putem lua, la nivel naţional şi internaţional, în acest domeniu. Avem nevoie de angajamente noi şi îndrăzneţe pentru a ne atinge obiectivele climatice şi cred că România poate fi considerată un exemplu în această privinţă. Comparativ cu 1990, România şi-a redus emisiile cu peste două treimi şi îşi propune să atingă o reducere de aproximativ 80% până în 2030”, declară şeful statului.

    Potrivit lui Iohannis, România produce aproximativ două treimi din energia electrică din surse cu emisii reduse de dioxid de carbon, regenerabile şi nucleare, şi intenţionează să crească şi mai mult ponderea regenerabilelor în sectorul său de energie electrică la 76% din capacitatea totală instalată până în 2030: „Acest lucru plasează ţara mea într-o poziţie privilegiată inclusiv în privinţa producerii de bunuri şi servicii cu amprentă de carbon redusă. Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că tranziţia ecologică este şi o tranziţie echitabilă. Trebuie să îndeplinim, în acelaşi timp, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă legate de acţiunea climatică şi de eradicarea sărăciei. Decarbonizarea, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă trebuie să meargă mână în mână. Până în 2027, ţara mea va investi 2,5 miliarde de euro din Fondul UE pentru Tranziţie Justă în diversificarea energetică şi economică a judeţelor din România dependente de industrii intensive în carbon.
    Totodată, această finanţare va ajuta lucrătorii să dezvolte competenţe specifice şi să se adapteze la economia cu emisii reduse”.

    „Suntem, de asemenea, în curs de elaborare a unui Plan Social pentru Climă, care să îi sprijine pe românii cu mijloace financiare limitate în a-şi face locuinţele şi transportul mai prietenoase cu clima. Luăm aceste măsuri pentru că suntem conştienţi că cei care sunt deja vulnerabili din punct de vedere social şi economic tind să fie cei mai afectaţi de efectele fizice negative ale schimbărilor climatice. De multe ori, aceştia sunt şi cei care participă cel mai puţin la tranziţia verde. În acelaşi timp, Planul Social pentru Climă va ajuta întreprinderile mici vulnerabile să facă faţă fluctuaţiilor preţurilor carbonului. Măsurile Planului vor fi susţinute de un pachet financiar cu fonduri de la Uniunea Europeană de până la 6 miliarde de euro. Nu există nicio îndoială că acţiunea în domeniul climei trebuie să pună în prim-plan cetăţenii şi să îi protejeze pe cei vulnerabili”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

  • Iohannis: Fără o coerenţă guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crize

    „Fără o coerenţă guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crizele multiple cu care ne confruntăm”, spune Klaus Iohannis. El afirmă că „i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări”.

    „Am trecut în ultimii ani prin crize grave, culminând cu începerea unui război la graniţele noastre, un război care părea de neconceput pentru Europa acestor vremuri. Nu au fost deloc uşoare lunile de incertitudini şi de temeri despre cum ar putea să evolueze situaţia”, spune Klaus Iohannis la recepţia de Ziua Naţională de la Palatul Cotroceni.

    El afirmă că, chiar dacă aceste crize nu sunt încheiate, autorutăţile au reişit să menţină economia solidă, să încurajeze investiţiile, să asigure securitatea românilor.

    „Şi toate acestea nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje politice toxice, chiar dacă i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări. Fără o coerenţă guvernamentală, ar fi fost cu mult mai dificil să trecem cu bine prin crizele multiple cu care ne confruntăm”, încheie Iohannis.

  • Iohannis: Ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO

    Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO, spune Klaus Iohannis, la recepţia de Ziua Naţională.

    „La 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că „România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă”.

    „Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre. Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, încheie şeful statului.