Ioan Rus, care este şi ministru al Transporturilor, critică “maxima tâmpenie pe care unii dintre politicieni o promovează permanent”, şi anume că un lider trebuie să demisioneze dacă a pierdut o competiţie electorală, susţinând că sunt unii care consideră că locul doi trebuie să dispară pentru ca, eventual, să acceadă ei în poziţii de competiţie finală.
De asemenea, Ioan Rus a comentat şi excluderile lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie şi intenţia lor de a fonda un nou partid, menţionând că nu crede într-o scindare a PSD.
Rus a comentat şi o eventuală candidatură a lui Cătălin Ivan la şefia PSD, spunând că acesta este “un băiat tânăr şi în regulă”, dar pe care nu îl vede, în acest moment, că ar putea fi preşedintele partidului.
El a avut şi un mesaj pentru preşedintele Klaus Iohannis, susţinând că acesta va înţelege până la urmă că programul de guvernare al actualei coaliţii de la putere are şi o componentă liberală, astfel încât nu ar fi extrem de diferit de un program al unei guvernări PNL şi a avertizat că orice “deranj guvernamental” în 2015 va provoca “enorme pagube economice” României.
Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX de Ioan Rus:
Reporter: Domnule Rus, PSD traversează o perioadă de tulburări, cu acuze între membri de la vârf, cu excluderi. Aveţi vreo explicaţie despre ce anume a declanşat această situaţie din partid şi cât de gravă vi se pare că este?
Ioan Rus: Întotdeauna, în anumite momente ale existenţei unui partid, preponderent acestea de după alegeri, există şi astfel de discuţii promovate de unii dintre colegi, care consideră că acela este momentul în care să ascensioneze suplimentar. În acest moment, nu văd niciun fel de problemă legată de o eventuală scindare a PSD sau de crearea unor tulburări masive în partid. Chiar nu văd.
Rep.: Nu credeţi că, deşi a fost decisă anularea Congresului PSD anunţat în martie, ar fi, totuşi, necesar un congres extraordinar pentru analiza rezultatului alegerilor prezidenţiale?
Ioan Rus: Congresul PSD din martie nu a fost anulat, el nu a fost decis într-un for statutar al partidului că se va ţine în martie. Au fost discuţii, propuneri, la sfârşitul anului trecut unii colegi au propus să se facă un congres de îndată, în decembrie, alţii în primăvara lui 2015, alţii au spus că în toamnă. Acestea au fost poziţii ale unora dintre noi, fiecare cum s-a gândit că ar putea fi mai bine pentru partid. Iar acum, decizia Biroului Politic Naţional al PSD prin care s-a spus că facem Consiliu Naţional în primăvara acestui an ca să nu suprapunem un congres şi dezbaterile în congres cu dezbaterile pe care opoziţia doreşte să le creeze faţă de o moţiune de cenzură, va fi validată sau nu la Comitetul Executiv. Vorbim despre eventualele speranţe ale unora care nu s-au îndeplinit şi atunci, în fiecare seară, încearcă să spună la televizor că aşa şi pe dincolo. Dacă suntem raţionali şi ţinem cont de ce poziţii au fost, în ce cadru, acesta este adevărul. Nu vorbim de anularea unei decizii a unui for statutar care spunea că în martie va fi Congres şi acelaşi for, sau altul superior, a decis că în toamnă. Sunt frământări, o mică furtună într-un infinit mic pahar cu apă.
Rep.: S-ar impune alegeri interne în PSD după rezultatele de la alegerile prezidenţiale?
Ioan Rus: În evoluţia societăţii româneşti şi a partidelor româneşti trebuie să se întâmple ceva, să nu mai fie ceva de genul: după fiecare olimpiadă medaliatul cu argint ar trebui să se retragă, după fiecare campion mondial, cel care a obţinut argintul ar trebui să se retragă pentru că nu a luat aurul. Aceasta este împotriva competiţiei, împotriva spiritului de civilizaţie şi de evoluţie a unei societăţi. Este maxima tâmpenie pe care unii dintre politicienii români o promovează permanent. Dacă ai pierdut, trebuie să îţi dai demisia, să te retragi. Nu, trebuie să continui lupta, trebuie să susţii, în continuare, poziţia ta, filozofia ta, programul politic, cel economic. Sunt unii care consideră că locul doi trebuie să dispară pentru ca, eventual, să acceadă ei în poziţii de competiţie finală. E o variantă absurdă care, încet-încet, va dispărea din discursul public, pe măsură ce oamenii vor depăşi clasa a VII-a la zi, cei care se ocupă de aceste lucruri.
Rep.: Cum comentaţi excluderea lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie din PSD? Apropiaţi ai acestora au făcut cereri de înregistrare a mărcii “Partidului Social Democrat Independent”. Aveţi semnale că sunt social-democraţi care i-ar putea urma?
Ioan Rus: Am fost la CEx-ul în care, multe ore, s-a analizat de ce s-au pierdut alegerile, unde a greşit PSD, ce ar fi putut face ca să evite acele greşeli care au dus la rezultatul respectiv. S-a discutat cu foarte multă raţionalitate şi cu extrem de puţină ură şi patimă. Iar dorinţa ca Victor Ponta să continue în calitate de preşedinte al PSD, şi Dragnea, şi toată echipa de conducere, a fost a tuturor, exprimată public acolo şi de Marian Vanghelie, şi de Mircea Geoană. Şi Geoană a propus ca Victor Ponta să rămână mai departe. La partea în care s-a analizat cât s-a implicat fiecare, ce poziţii au avut, au apărut voci critice la adresa unora dintre noi, la adresa lui Mircea Geoană şi Marian Vanghelie. Alte poziţii ale lor, exprimate atunci, printre care – eu şi voi – sau – noi şi voi – au creat încet-încet prăpastia între ei şi ceilalţi membri ai CEx, care a dus la sancţiune, decisă cu unanimitate. Şi Ion Iliescu a fost de acord cu sancţionarea lor, nu a fost de acord cu excluderea, a propus o altă sancţiune. Dar asupra ideii de a-i sancţiona pentru poziţiile pe care le-au avut inclusiv în CEx a fost unanimitate.
Votul final a avut două abţineri, vizavi de excludere. Şi eu am avut un semn de îndoială, că o fi bine sau n-o fi bine, această treabă. Iar ceea ce au făcut ei ulterior, poziţiile publice pe care le-au avut după aceea, m-au făcut şi pe mine să cred că a fost foarte bine aşa. În acest moment, Marian Vanghelie sau Radu Mazăre, ei sunt pitoreşti în interiorul PSD şi acceptaţi ca atare. De la această poziţie însă, până la a reuşi să coaguleze în jurul lor o mişcare social-democrată nouă, care să rupă, este o distanţă pe care nu o va parcurge nimeni. Mircea Geoană este, fără îndoială, un băiat inteligent, în ceea ce priveşte caracterul, însă, are multe lucruri care trebuie corectate. Ceea ce face în acest moment, mie îmi demonstrează că nu pot fi corectate.
Rep.: În acelaşi context, şi deputatul Sebastian Ghiţă a anunţat formarea unui nou partid, “Progres România”. Sunt oameni din PSD care l-ar putea urma?
Ioan Rus: Ghiţă este altceva. Cei despre care am vorbit până acum şi-ar dori să rupă din actualul PSD, să facă un nou PSD. Sunt absolut convins că nu vor reuşi. Ghiţă aparţine unei alte generaţii şi unei alte educaţii. El vine cu o complet altă experienţă şi îşi propune să formeze un partid de stânga fără să apeleze la vechiul PSD. Cine ştie, poate că în acest moment, în societatea românească este nevoie de un altfel de partid de stânga, poate da, poate nu. Nu am vorbit cu vreun sociolog, cu Vasile Dâncu, dacă există studii care cer aşa ceva pe piaţa politică românească în acest moment. Dar este complet alt caz Sebastian Ghiţă decât Geoană şi ceilalţi.
Rep.: Dar în niciun caz nu există riscul scindării PSD?
Ioan Rus: Nu. Geoană şi Vanghelie nu cred că au vreo şansă, asta este clar, iar Ghiţă se referă la o altă construcţie, cu oameni noi. Viitorul va demonstra dacă e nevoie de aşa ceva sau nu. Este o încercare care nu trebuie privită nici cu ură, nici cu patimă, nici cu dispreţ. E o încercare, poate da, poate ba, dar până la urmă generaţia din care provine Ghiţă îi permite să încerce aşa ceva. Nu consider că este un lucru care să ne sperie. Poate să fie complementar actualului PSD, nu cred că este ceva care să vină opozant la acest lucru. Complementaritatea poate că e o soluţie.
Rep.: Apropo de Radu Mazăre, acesta a susţinut că Victor Ponta ar trebui să demisioneze de la şefia PSD. Credeţi că Ponta ar trebui să demisioneze?
Ioan Rus: Cum am răspuns mai sus, despre faptul că fiecare medaliat cu argint trebuie să se retragă pentru că nu a luat aurul. Dar competiţia continuă, urmează peste câţiva ani să fie alt concurs. Vârsta îmi permite să stau în competiţie, rezultatele, numărul de voturi obţinute. Ce s-a întâmplat de fapt? Societatea românească a decis partajarea puterii. Sunt rezultate guvernamentale rezonabile, ocupaţi-vă voi de guvern şi cealaltă putere o dăm altcuiva. Şi asta s-a văzut prin numărul de voturi, Victor Ponta a obţinut peste 5 milioane. Înseamnă că avem 12 milioane de români care sunt mulţumiţi în structura aceasta. De asta trebuie văzut, dacă sunt 12 milioane de alegători, cam maximul care se duc la vot în România, care au decis ceva, nu cred că este momentul ca a doua zi să le propui altceva. Decizia lor este, îi laşi în pace să se gândească până la următorul ciclu electoral şi ei vor decide dacă ce au făcut e bine sau vor schimba. Nu cred că este oportun, nu cred că este fezabil ca a doua zi să le şi propui schimbarea.
De fapt, ce le propui, să accepte că au greşit ei, că nu trebuia să facă aşa, ci să dea toată puterea ori la Ponta, ori la Iohannis. Asta se încearcă acum, să se aducă toată puterea la PNL, că Iohannis a avut mai multe voturi. Asta înseamnă să excluzi din calcul exact decizia pe care românii au luat-o în noiembrie. Mi se pare o imensă greşeală şi o lipsă de respect faţă de electorat care a decis partajarea puterii în două zone, stânga cu dreapta, şi în două instituţii fundamentale ale statului, Preşedinţie şi Guvern. Lasă electoratul în pace şi respectă-i decizia, încearcă să fii cât mai competitiv şi tu, care eşti la guvernare, şi tu, care eşti la Cotroceni, şi în 2016 ne revedem. Nu putem să ţinem poporul într-o alegere continuă şi să îi facem propuneri după poftele noastre. Adică putem, dar cred că este greşit.
Rep.: La ce credeţi că s-a referit Marian Oprişan atunci când a spus că Ponta poate rămâne la şefia PSD, “cu condiţia să nu se mai comporte ca Adrian Năstase”?
Ioan Rus: Nu ştiu, despre asta ar trebui întrebat Oprişan.
Rep.: Ion Iliescu l-a caracterizat pe Sebastian Ghiţă ca fiind “obraznic şi un băiat tânăr, care a adunat avere şi i s-a urcat la cap”, calificând atitudinea lui drept “lipsită de respect şi necivilizată”. Sunteţi de acord cu această caracterizare? Credeţi că ar trebui reprimit în partid?
Ioan Rus: Între Ion Iliescu şi Sebastian Ghiţă diferenţa de vârstă şi experienţă este de aproape o jumătate de secol. E foarte complicat, ei aparţinând unor generaţii atât de diferite, cu educaţii atât de diferite, cu experienţă atât de diferită. Ghiţă s-a născut încercând a construi capitalismul, Iliescu încercând a construi comunismul. Sunt absolut normale astfel de poziţii. E normal ca Ion Iliescu să gândească în aceşti termeni, şi e normal ca şi Ghiţă să gândească tot în aceşti termeni. Soluţia la problemă nu este a lui Ghiţă şi nici a lui Ion Iliescu, este undeva în linia mediană. Dezbaterea şi poziţiile publice nu trebuie să genereze războaie de îndată. Nu văd niciun fel de problemă în faptul că există în spaţiul public astfel de poziţii, e normal, e firesc, asta fiind printre puţinele variante care duc la progres în societate.
Rep.: Ce rol credeţi că va avea Ion Iliescu în viitorul partidului? Va scăpa PSD de eticheta de partid comunist dacă Iliescu va face un pas înapoi?
Ioan Rus: PSD va scăpa de eticheta de partid comunist, în sensul acelui comunism pe care noi îl ştim, pur şi simplu, în timp. Fără ca acest lucru să fie determinat, neapărat, de prezenţa sau absenţa lui Ion Iliescu. Până la urmă, Ion Iliescu, promotor şi constructor al comunismului, a fost unul dintre cei care au promovat Revoluţia şi valorile capitalismului în România după Revoluţie. Deci nu este o personalitate atât de simplă pe care să o etichetezi într-un fel sau altul. Are momente când poate fi în contrasens cu modul meu de gândire, dar are şi momente în care gândirea lui poate fi utilizată, şi experienţa lui poate fi utilizată. Eu am avut multe dispute cu Ion Iliescu, fără să-l urăsc şi fără să simt ura dânsului faţă de mine. Au fost poziţii dure, contradictorii, dar nu înseamnă că niciuna dintre poziţiile sale nu poate fi folosită. Sau niciuna dintre poziţiile lui Ghiţă sau Rus în relaţia cu Ion Iliescu nu poate fi folosită. E nevoie de puţin discernământ şi mai puţină ură şi atitudine de posesor al adevărului absolut din partea celor care operează, azi, în viaţa politică românească.
Rep.: Preşedintele Klaus Iohannis a spus în mod repetat că doreşte un alt guvern. În eventualitatea succesului unei moţiuni de cenzură depuse de PNL, vi se pare oportun un guvern PSD-PNL şi cu un alt premier, respectiv Cătălin Predoiu?
Ioan Rus: Faptul că preşedintele Klaus Iohannis îşi doreşte guvern PNL este un lucru firesc. Provine din PNL, are afinităţi, păreri comune cu foarte mulţi dintre colegii săi şi se gândeşte că mult mai comod i-ar fi să colaboreze cu ei, dat fiind faptul că fac parte din acelaşi trunchi de gândire. Asta este acceptabil. Dar de la această dorinţă până la materializarea ei, se strâng nişte lucruri. Primul lucru pentru care eu nu pledez pentru aşa ceva sub niciun motiv este următorul: anul 2015 este singurul an neelectoral în România. De ani de zile noi tot ne alegem, facem ceva. Este primul an de-adevăratelea în care ar trebui să muncim pe viaţă şi pe moarte, atât preşedintele, cât şi Guvernul, cât şi Parlamentul şi celelalte instituţii ale statului, pentru a materializa mai multe lucruri.
Din exerciţiul financiar al UE 2007-2013, noi am mai primit doi ani, până în 2015. Acesta este ultimul an în care trebuie să consumăm fonduri aferente acelui exerciţiu financiar. Este anul în care trebuie să lansăm proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020 pe care îl începem la 1 ianuarie 2016. Orice deranj guvernamental în 2015 va provoca enorme pagube economice României şi va provoca nişte facilităţi, eventual, sau satisfacţii în ceea ce priveşte orgoliul unor partide politice în România. Aceasta este în contrabalans, orgoliul PNL să fie de mâine la putere, sau interesul naţional. Preşedintele Klaus Iohannis va înţelege până la urmă faptul că, prin existenţa la guvernare a unei coaliţii care înglobează şi o parte din ideile liberale şi are un program guvernamental social-liberal, programul Guvernului de azi nu este extrem de diferit de un potenţial program pe care liberalii l-ar aduce. Am vorbit cam de acelaşi program, s-ar schimba oamenii, dar competiţia între opoziţie, preşedinte şi Guvern este una care va da satisfacţie şi va duce la rezultate mult mai bune pentru România în structura de azi.
Dacă ar fi să judecăm exclusiv prin interesul naţional, vă anunţ că acest Guvern trebuie să stea până în 2016. Anul acesta ar putea fi primul an din istoria ţării în care, pe seama creşterii economice minimale pe care o avem până în acest moment şi care este previzionată că aşa se duce mai departe, să trecem de la creştere economică la dezvoltare economică. Ar fi primul an în care, în linişte, cu colaborare între putere şi opoziţie, cu discuţii, cu dispute, să avem un nou Cod Fiscal, un nou Cod de Procedură Fiscală. Eu am fost la discuţii, împreună cu ministrul Darius Vâlcov, cu marii agenţi economici din piaţa românească. Prima oară toată lumea înţelege că politicile economice, fiscale, trebuie făcute în concordanţă cu interesele marilor jucători economici. Este, în realitate, un moment extrem de pozitiv pentru România. Am şi eu spaima să nu îl stricăm, să nu îl distrugem din cauza disputelor noastre. Şi văd şi la noi în partid, că unii spun acum că trebuie să îl dăm afară pe unul sau pe altul, că nu se mai poate.
Rep.: Cum comentaţi situaţia lui Toni Greblă, de la CC, care a fost membru PSD încă de la înfiinţarea partidului, fiind şi primul prefect de Gorj după Revoluţie, propus de PSD?
Ioan Rus: Asta demonstrează următorul lucru: societatea românească a evoluat atât de mult, încât ne putem permite ca lupta împotriva corupţiei, a evaziunii, a incorectitudinii, în general, să se ducă fără restricţii. Ideea că nimeni nu este mai presus de lege este tot mai mult prezentă. Singurul lucru la care trebuie să fim extrem de atenţi este ca lupta împotriva corupţiei să nu ni se pară că este suficientă, şi alte forţe, alte instituţii ale statului, cum ar fi Guvernul, să facă un pas înapoi sau să aibă un moment de relaxare în lupta împotriva subdezvoltării. Acestea trebuie duse în paralel. Un stat puternic este atunci când are o economie extrem de puternică, când are relaţii economice solide în societate, pentru că, pe seama dezvoltării economice şi a rezultatelor economice, un stat îşi poate permite să plătească procurori, judecători, poliţişti. Lucrurile trebuie să se desfăşoare în paralel, cum încep să se desfăşoare. Unii se luptă pentru dezvoltarea economică, alţii împotriva corupţiei. Iar ele trebuie să meargă ca şi şinele de cale ferată, în paralel. Adică să nu se intersecteze, să nu se influenţeze. Iar în condiţiile în care şi un judecător de la Curtea Constituţională poate să fie afectat de acest lucru şi un procuror şef şi un judecător şi un politician, este absolut în regulă. Noi trebuie să înţelegem cu toţii că perioada în care România era un stat fără câini s-a încheiat. Şi cei care au greşit vor trebui, într-un fel sau altul, să plătească. Nu trebuie să ne impresioneze aceste lucruri.
Rep.: Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, apreciază că membrii PSD care au probleme cu justiţia trebuie să se autosuspende din partid, cu posibilitatea de a reveni când şi le-au rezolvat. Dumneavoastră cum credeţi că ar putea PSD să scape de percepţia de partid care apără corupţii?
Ioan Rus: PSD nu este singurul partid care are astfel de probleme. Toate partidele politice au şi astfel de probleme din cauza faptului că în ultimii 25 de ani partidele nu s-au ocupat de promovarea unui sistem valid de criterii în promovarea oamenilor în interiorul partidelor. Acolo este o linişte deplină. Tinerii din partide ar trebui să intre într-o zonă de profesionalizare, unde să li se explice regulile, obiectivele. Partidele au cam lăsat la o parte această activitate, iar rezultatele se văd. Până la urmă, profesionalismul în interiorul partidului este destul de scăzut, şi atunci apar soluţii din acestea care, la final, dau rezultatele pe care le vedem la televizor în acest moment.
Rep.: Cum vedeţi reforma propusă de Liviu Dragnea, privind disocierea funcţiei politice de cea administrativă? Ar trebui ca preşedinţii de consilii judeţene din PSD să aleagă între a fi şefi de consilii sau lideri de filiale?
Ioan Rus: Este o dezbatere să vedem dacă suntem acolo unde trebuie să rupem acest lucru, suntem acolo unde trebuie să lăsăm, dar pe o perioadă limitată, să limităm numărul de mandate. Este o discuţie care trebuie dusă. Am ajuns în situaţia, în evoluţia noastră, de a putea discuta, ceea ce este un lucru formidabil. Să vedem dacă şi deciziile aparţin tot acestei perioade. Să vedem dacă i-a venit timpul acestei idei sau nu.
Rep.: Dar ar trebui să se aplice şi la centru sau doar la nivel local?
Ioan Rus: Şi asta este de discutat. Te duci de jos până sus, laşi nişte verigi intermediare unde totuşi să se întâlnească aceste două lucruri, e de discutat. Nu este o decizie pe care să o iei de la ficat, acum am o problemă şi uite aşa m-am hotărât. Este o chestiune care trebuie studiată şi de văzut în ce măsură societatea acceptă acest lucru sau i se pare că este corectă.
Rep.: Cum vedeţi candidatura lui Cătălin Ivan la şefia PSD?
Ioan Rus: Dorinţa lui de a candida este una firească şi aparţine, ca drept, oricărui membru de partid. Între a-ţi exprima dorinţa publică – vrei să devii preşedintele unui partid – şi a ajunge este o distanţă pe care trebuie să o parcurgi tu, alături de partidul tău. Pe acest drum, partidului tău tot trebuie să îi demonstrezi că eşti competent, competitiv, că înţelegi, că eşti bun şi pentru cel din Vaslui şi pentru cel din Craiova. Îi doresc succes lui Cătălin Ivan pentru că este un băiat tânăr şi este în regulă. În acest moment pot să spun că nu cred deloc că el ar putea fi preşedintele partidului, dar nu se pune problema mâine dimineaţă. Până când se va pune de-adevăratelea, cine ştie, vom vedea.
Rep.: Dumneavoastră luaţi în calcul o candidatură la şefia PSD?
Ioan Rus: Nu.
Rep.: Sunteţi titularul unui portofoliu, cel al Transporturilor, un minister care implică şi o doză de responsabilitate politică, prin prisma promisiunilor în materie de infrastructură făcute de Guvernul PSD. Credeţi că în 2016, la alegeri, că vor fi locale sau parlamentare, alegătorii ar putea da mai puţine voturi PSD în cazul în care proiectele de autostrăzi, de exemplu, rămân doar pe hârtie şi nu văd oamenii că se mişcă ceva?
Ioan Rus: Din punctul meu de vedere, priorităţile pe care România le are în acest moment, unde ar trebui să alocăm bani în principal, sunt învăţământul, pentru a avea un popor inteligent, iar a doua este sănătatea, pentru ca inteligentul să fie şi sănătos. A treia este infrastructura generală a României, ca suport al dezvoltării economice. Lucrurile care se întâmplă în primele două priorităţi nu sunt atât de vizibile, sunt în magazie, rezultatele se vor vedea în timp. Cea de-a treia prioritate se desfăşoară în vitrină, se vede imediat. În consecinţă, efectele pot fi pozitive sau negative. Ceea ce eu pot să spun este că, în acest moment, România are, pentru prima oară, un document strategic, Masterplanul General de Transport, şi sper că în următoarea lună să-l putem transforma într-un document de implementare, fie HG, fie lege, iar cu acordul CE să ne apucăm de treabă, să nu bâjbâim. Să nu facem studii de fezabilitate într-o zonă, dar care nu e pe culoarul acceptat de UE sau de noi.
Înainte să te apuci de treabă, vizavi de orice, întâi trebuie să ai un proiect pus pe hârtie. Suntem în situaţia în care vom depăşi ultrarapid faza cu hârtia, cu desenele, şi trecem la fapte. Avem proiecte în derulare, avem proiecte care acum se antamează şi, dacă vom obţine acordul, nu al tuturor forţelor politice, al majorităţii, cred că România va fi un imens şantier începând cu 2015, iar rezultatele se vor vedea în timp. Va avea efecte pozitive, nu negative, nu numai în legătură cu acest Guvern, ci în legătură cu toată lumea pentru că în Parlament vor fi şi oameni din celelalte partide care vor susţine. Noi am corectat în Masterplan, am ţinut cont acolo unde a fost justificat, de ceea ce a rezultat în urma dezbaterilor publice, a dezbaterilor din comisiile parlamentare de transport. Se naşte un document care nu aparţine doar actualului Guvern, aparţine clasei politice actuale care, încet-încet, ajunge la o concluzie, mai mult sau mai puţin unanimă, că trebuie făcut ceva. Sau că ceea ce ne-am propus să facem este corect din punctul tuturor de vedere. Or asta se va vedea foarte rapid.