BusinessMagazin

Tag: Invazie

  • Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă, se teme de o posibilă invazie militară rusă

    Republica Moldova se teme de o posibilă invazie militară a Rusiei, întrucât operaţiunile militare ruse par să se extindă spre sud-vestul Ucrainei, apropiindu-se de regiunea separatistă moldoveană Transnistria, unde sunt staţionate trupe ruse.

    Republica Moldova “a avut o istorie tumultoasă, într-o regiune complicată; nu doar că a fost parte a Uniunii Sovietice, a făcut parte şi din România în perioada dintre Primul şi al II-lea Război Mondial, majoritatea populaţiei este vorbitoare de limbă română, dar avem şi ucraineni, ruşi, bulgari şi găgăuzi, o minoritate vorbitoare de turcă. La ultimele alegeri, oamenii au votat masiv pentru o majoritate proeuropeană, pentru un parcurs al instituţiilor democratice, pentru combaterea corupţiei, asigurarea respectării drepturilor omului şi, desigur, pentru eforturile de integrare europeană. Deci, obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost o victorie semnificativă pentru Moldova, una pe care oamenii au aşteptat-o mult timp, dar este foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”, afirmă Natalia Gavriliţă într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

    Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: “Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova.

    “Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic, pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională, atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă.

  • Un nou război la orizont

    Temerile tot mai mari cu privire la o potenţială invazie chineză remodelează modul în care Washingtonul şi Taipeiul vor gândi apărarea ţării, potrivit unui raport al Financial Times.

    În timp ce invazia rusă a Ucrainei a concentrat atenţia asupra unei potenţiale ameninţări la adresa Taiwanului, există o mare diferenţă între cele două situaţii: un război chinez în Taiwan ar putea însemna, practic, un razboi direct cu Statele Unite.

    În 1979, Washingtonul a înlocuit tratatul de apărare reciprocă cu Legerea Relaţiilor cu Taiwan (Taiwan Relations Act). Legea cere Statelor Unite să ofere ţării armele necesare pentru a se apăra şi să antreneze capacitatea SUA de a rezista oricărei forţe care ar putea pune în pericol Taiwanul.

    Washingtonul încearcă de mai bine de un deceniu să convingă Taiwanul să se „întărească” în perspectiva unei invazii chineze. Dar armata ţării a continuat să amâne mobilizarea presupunând fie că timpul e de partea Taipeiului, fie că niciodată Beijingul nu va intenţiona o asemenea mutare.

    Dar acum, Statele Unite au început să trateze cu o aspră seriozitate posibilitatea unei invazii. Administraţia continuă să respingă cererile de vehicule de război despre care oficialii cred că ar putea fi distruse rapid într-un asalt chinezesc, fiind o risipă semnificativă de resurse valoroase.

    În schimb, SUA insistă asupra unul transfer de arme mici, relativ ieftine şi foarte sustenabile, cum ar fi rachetele mobile, care ar fi de folos doar în lupta împotriva unei tentative chineze de invazie şi ocupaţie.

    Există o mulţime de dovezi din surse publice care arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) pregăteşte sistematic terenul în ultima perioadă pentru a lansa o invazie asupra Taiwanului.

    Folosind o serie de rapoarte extrase de pe canalul militar al televiziunii de stat din China, alături de o coleţie fotografii făcute prin satelit, Michael Dahm, un ofiţer de informaţii şi cercetător pensionat al Marinei SUA la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins, a analizat două exerciţii conexe în vara anului 2020 şi 2021. El crede că PLA dezvoltă planuri de mobilizare pentru efectuarea unui transport maritim „la scară masivă”, necesar unei potenţiale invazii.

    „O astfel de mobilizare a navelor civile pentru a sprijini operaţiunile de peste strâmtoare poate prefaţa un risc de proporţii şi ar putea implica pierderi extrem de mari”, a scris el într-un articol de anul trecut. „Cu toate acestea, în urma unei mobilizări atât de serioase, armata chineză se va confrunta cu o serie periculoasă de provocări legate de uzura şi administrarea forţelor.”

    Unii analişti cred că o invazie a Taiwanului va rămâne o provocare considerabilă pentru PLA în anii următori – situaţie care a fost ilustrată şi de armata rusă în timpul „operaţiunii speciale din Ucraina”, un scenariu mult mai puţin complex decât cel în care China s-ar putea angaja cu Taiwanul.

    „Ceea ce [PLA] vrea să facă în scenariul lor din Taiwan este mult mai complicat decât ceea ce încearcă Rusia să facă în Ucraina, spune Taylor Fravel, director al Programului de studii de securitate la MIT şi expert în strategia militară chineză. „Astfel, observând dificultăţile Rusiei de a desfăşura operaţiuni relativ simple, liderii Chinei s-ar putea întreba despre capacitatea PLA de a efectua operaţiuni mult mai complexe, ceea ce îi poate face mai precauţi în privinţa lansării unui astfel de atac, cel puţin pentru moment”.

    Su Tzu-yun, cercetător asociat la Institutul pentru Cercetare pentru Apărare şi Securitate Naţională, un think-tank susţinut de Ministerul Apărării din Taiwan, susţine că, indiferent de paşii pe care îi va face PLA, China trebuie să trimită nave peste strâmtoare. „În Ucraina, am văzut vehicule ruseşti blocate pe autostradă. În scenariul „Taiwan”, marea este autostrada pe care China va trebui să o folosească”, spune Su. „Aşadar, acolo se vor da marile bătălii pentru cucerirea Taiwanului.”

    Cu toate acestea, în timp ce capacitatea Chinei de a conduce efectiv o invazie rămâne neclară, modernizarea rapidă a forţelor armate chineze ridică motive temeinice de îngrijorare în rândul oficialilor din SUA şi Taiwan.

     

  • Rusia faţă în faţă cu dezastrul: La problema războiului eşuat şi a sancţiunilor europene se mai adaugă şi criza datoriei externe care bate din ce în ce mai des la uşă. Incapacitatea de plată este doar o chestiune de timp

    SUA a permis pentru câteva zile Rusiei să plătească investitorii americani care au cumpărat o parte din datoria externă a ţării, pentru a-l forţa pe Putin să se folosească de banii cu care alimentează războiul. Recent, Trezoreria SUA a anunţat că scutirea acordată Rusiei a luat sfârşit, iar asta înseamnă probleme mari pentru Moscova, scrie CNBC.

    În ciuda scuzelor realitatea rămâne neschimbată pentru că Moscova se confruntă în acest an cu un  val de termene limită pentru plata datoriilor. Primul termen vine chiar în această săptămână şi se ridică la 100 e milioane de euro pentru două obligaţiuni.

    Potrivit Reuters şi Wall Street Journal, Ministerul de Finaţe din Rusia se pregăteşte de plată, transferând deja fonduri în acest scop. Totuşi Finanţele n-au scăpat pentru că alte 400 de milioane de dolari vor trebui onorate la final de iunie.

    În cazul în care Rusia nu reuşeşte să plătească la timp, va intra într-o perioadă de graţie de 30 de zile, înainte de a se constata oficial intrarea în incapacitate de plată.

    Rusia nu s-a mai confruntat cu un default din timpul revoluţiei bolşevice.

    Timothy Ash, analist al pieţelor emergent în cadrul firmei de investiţii BlueBay Asset Management, este de părere că intrarea Rusiei în incapacitate de plată este doar o chestiune de timp.

    „Rusia nu-şi va putea plăti datori atâta timp cât Putin va fi preşedinte şi atâta timp cât invazia va continua. Defaultul este pe drum”, a declarat analistul pt CNBC.

    Economiştii prezic un viitor sumbru pentru Moscova. Rusia îşi va pierde accesul pe aproape orice piaţă, chiar şi pe cea chinezească. Pentru Rusia această situaţie se traduce prin lipsă de capital, de investiţii şi de creştere economică. În aceste condiţii stardardele de viaţă se vor deteriora, iar în final ruşii vor deveni din ce în ce mai săraci.

    O asfel de involuţie economică ar amplifica izolarea Rusiei şi ar aduce-o în aceeaşi situaţie în care se află acum Coreea de Nord.

    Specialiştii sunt de părere că sancţiunile împotriva Rusiei vor rămâne în picioare pe termen nedeterminat, pentru că discursul Rusiei privind invazia Ucrainei şi „deznasificarea” nu poate fi pur şi simplu anulat.

    Analiştii se aşteaptă ca conflictul să continue pe tot parcursul acestui an, pentru că Occidentul şi Rusia încearcă să reconfigureze marile lanţuri de aprovizionare, fără să facă paşi către finalizarea războiului.

  • Invazia Ucrainei. Şocul global asupra preţurilor va dura cel puţin 3 ani

    Şocul global asupra preţurilor la alimente şi combustibili legate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina va dura cel puţin până la sfârşitul anului 2024 şi va creşte riscul de stagflaţie, arată Banca Mondială în cel mai recent raport privind perspectivele pieţei produselor de bază.

    În prima sa analiză cuprinzătoare a impactului războiului asupra pieţelor de mărfuri, Banca Mondială susţine că lumea se confruntă cu cel mai mare şoc al preţurilor la mărfuri din anii 1970 încoace, notează Reuters.

    Acesta este agravat de restricţiile în comerţul cu alimente, combustibil şi îngrăşăminte care exacerbează presiunile inflaţioniste deja ridicate din întreaga lume.

    „Factorii de decizie politică ar trebui să profite de orice oportunitate pentru a spori creşterea economică la nivel naţional şi să evite acţiunile care aduc prejudicii economiei mondiale”, a declarat Indermit Gill, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru creştere echitabilă, finanţe şi instituţii.

    Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale şi de îngrăşăminte din lume şi al doilea exportator de ţiţei. Împreună cu Ucraina, aceasta reprezintă aproape o treime din exporturile mondiale de grâu, 19% din exporturile de porumb şi 80% din exporturile de ulei de floarea-soarelui.

    Producţia şi exporturile acestor produse şi ale altora de bază au fost întrerupte de la invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie.

    Ca urmare, Banca Mondială se aşteaptă ca preţurile la energie să crească cu peste 50% în 2022, înainte de a se relaxa în 2023 şi 2024, în timp ce preţurile non-energetice, inclusiv cele din agricultură şi metale, sunt estimate să crească cu aproape 20% în 2022, înainte de a se tempera.

    Banca a precizat că preţurile materiilor prime se vor reduce doar uşor şi vor rămâne mult peste cea mai recentă medie pe cinci ani pe termen mediu.

    „În cazul unui război prelungit sau al unor sancţiuni suplimentare (occidentale) împotriva Rusiei, preţurile ar putea fi chiar mai mari decât se preconizează în prezent”, a precizat banca.

  • Raiul oligarhilor. Insula care adăposteşte averile super-bogaţilor ruşi de tirul sancţiunilor europene

    La doar o zi după ce magnatul rus al cărbunelui, Andrey Melnichenko a fost pus pe lista neagră a oligarhilor, acesta şi-a mutat super-iachtul în Maldive pentru a-şi salva comoara de tirul sancţiunilor europene, scrie Reuters.

    Pe 13 martie, autorităţile italiene au confiscat o altă ambarcaţiune de lux aflată pe numele miliardarului, fiind vorba de cel mai mare iacht din lume cu o valoare estimate la 578 milioane dolari.

    De când comunitatea europeană a început vânătoarea de oligarhi, tot mai mulţi proprietari ai  navelor de lux au oprit sistemele de localizare ale acestora, pentru a ţine la distanţă autorităţile.

    Tot mai mulţi mega-bogaţi ruşi se îndreaptă cu toată viteza spre Maldive, un paradis pentru averile acestora. Acolo oligarhii pot scăpa de sub presiunea sancţiunilor, pentru că conducerea insulei nu se grăbeşte să atace elita rusă şi să se alinieze la poziţia Occidentului faţă de Rusia

    Tocmai această abordare prudentă a autorităţilor privind sancţiunile lansate după invazia Ucrainei, atrage ca un magnet şi devine o destinaţie de vis pentru marii deţinători de iachturi.

    Iachtul lui Andrei Melnichenko este doar unul dintre cele şase nave de lux care au tras spre ţărmurile din sud-vestul Indiei, de când oligarhii ruşi au intrat în vizorul Vestului.

    Cei care nu aruncă ancora în Maldive recurg la alte metode pentru a fugi de sancţiuni. Printre acestea se numără oprirea sistemelor de localizare, schimbarea destinaţiilor de navigare pe care le-au anunţat înainte sau navigarea în apele internaţionale, unde sancţiunile se lovesc de legislaţia zonei.

    Încercarea Comunităţii Internaţionale de a pune mâna pe navele de lux care au fugit în Maldive este aproape imposibilă.

    Sistemul juridic din Maldive nu este destul de solid pentru acest obiectiv, iar singurul motiv pentru care s-ar putea dispune confiscarea ambarcaţiunilor ar fi săvârşirea unei crime, conform legislaţiei locale.

    Iachtul oligarhului rus, care a scăpat de sancţiuni în Maldive, este dotat cu trei piscine şi mobilier confecţionat din cristale, ambarcaţiunea fiind evaluată la 300 de milioane de dolari.

    Problema sistemului juridic din Maldive evidenţiază dificultăţile pe care le întâmpină Occidentul în încercarea sa de a îngeunuchea elita miliardarilor ruşi. În ciuda sancţiunilor şi a codamnării la nivel international a invaziei din Ucraina, încă există ţări care sunt dispuse să ofere protecţie oligarhilor şi să îngreuneze misiunea occidentală.

    De la invazie, SUA, Marea Britanie şi UE au introdus sancţiuni economice fără precedent împotriva Rusiei,  liderului acestei ţări, precum şi împotriva parlamentarilor şi oamenilor de afaceri ruşi.

    Europa a confiscate numeroase proprietăţi de lux, dar şi şase iachturi despre care autorităţile spun că se află pe numele oligarhilor vizaţi de sancţiuni.

    Maldive a votat pentru condamnarea invaziei ruse în cadrul ONU şi a anunţat că se va alinia poziţiei Occidentului în raport cu Rusia. Realitatea este alta, pentru că mai mulţi oficiali se tem de impactul economic negativ pe care gonirea oligarhilor îl poate avea asupra insulei.

  • Invazia Ucrainei se întoarce împotriva lui Vladimir Putin. Cele mai grave consecinţie ale unui blitzkrieg eşuat

    Pe 24 februarie Europa este trezită dintr-o pace care a durat 70 de ani, după ce Ucraina devine ţinta bombardamentelor ruseşti. Lumea întreagă credea atunci că învazia va fi o chestiune de câteva zile, însă nici până în prezent Rusia nu se poate lăuda cu victorii semnificative şi nori negri încep să se adune deasupra Kremlinului, scrie CNCB

    Singura victorie pe care o pot sărbătorii trupele ruseşti este ocuparea oraşului Herson, însă şi acolo nu se poate vorbi despre un succes total. Locuitorii ies în stradă şi prostestează, aflându-se de cele mai multe ori faţă în faţă cu mitralierele soldaţilor ruşi. În plus o altă problemă a armatei roşii este contraofensiva ucraineană care ţinteşte reocuparea oraşului.

    Războiul ruso-ucrainean durează deja de o lună, iar lipsa bifării unor succese militare importante aduc probleme mari pentru Kremlin.

    În primul rând, armata rusă înregistrează pierderi semnificative conform autorităţilor ucrainene. Deşi Rusia a anunţat că doar 1,351 de soldaţi au murit pe câmpul de luptă, numărul acestora ar putea fi de 10 ori mai mare. Rusia a mai trăit un scenariu similar în anii 80 când s-a implicat în războiul din Afganistan, unde în 10 ani de conflict 15.000 de soldaţi au fost ucişi. Totuşi Rusia este în război cu Ucraina de doar o lună.

    O altă problemă a lui Vladimir Putin este chiar ura ucrainenilor faţă de poporul rus şi tot ce înseamnă el. Bombardamentele la care Ucraina a fost supusă au distrus spitale, o maternitate şi un teatru important, provocând mii victime în rândul civililor. Aceste drame sunt motivaţia din spatele rezistenţei feroce pe care o opun oamenii Ucrainei. Ucrainienii luptă pentru familiile şi copiii lor, nu pentru a satisface aspiraţiile unui lider scăpat de sub control.

    În urma invaziei, Rusia a intrat în vizorul comunităţii internaţionale care a lansat valuri de sancţiuni economice fără precedent. Pe lângă eşecul militar din Ucraina, Rusia lui Putin trebuie să se confrunte şi cu scenariul unui colaps economic istoric. Analiştii sunt de părere că sancţiunile şi războiul au şters 15 ani de creştere economică a Rusiei, iar dacă conflictul va continua ţara riscă se se întoarcă din punct de economic la situaţia primilor ani ai erei post-URSS.

    Dacă eşecul militar şi posibilitatea unei prăbuşiri economice nu erau de ajuns, Vladimir Putin mai trebuie să facă faţă şi unei Europe care este gata să renunţe la gazele ruseşti. Acest abandon ar putea însemna o altă lovitură pentru economia rusească, pentru că o mare parte din banii Rusiei provin din vânzarea de energie. Aproximativ 45% din totalul de gaze consumat de UE în 2021 sunt importate din Rusia, însă Comunitatea Europeană îşi doreşte să îşi reducă semnificativ achiziţiile şi să renunţe la combustibilii fosili ruseşti din 2030.

    În final, Vladimir Putin trebuie să facă faţă unui „monstru” pe care el singur l-a creat: un Occident mai unit ca niciodată împotriva Rusiei. Putin considera că invazia Ucrainei va dezbina Vestul, creând haos şi forţând naţiunile într-un conflict privind ajutorarea Ucrainei. Visul lui Putin s-a spulberat când SUA şi Europa au bătut palma pentru sancţiuni economice şi livrarea de echipamente militare unei Ucraine care este pe cale să dea Rusiei şah.

  • Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei şi arhitectul ”fortăreţei ruseşti”, a vrut să îl părăsească pe Putin şi să îşi depună mandatul după invazia Ucrainei, însă nu a fost lăsată. Tot ce a clădit în două decenii a fost şters cu buretele în câteva zile

    Guvernatorul băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, o profesionistă apreciată la nivel internaţional, a încercat să demisioneze după ce Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei, dar preşedintele i-a spus să rămână, potrivit a patru persoane din cercul interior, scrie Bloomberg.

    Nominalizată săptămâna trecută pentru un nou mandat de cinci ani, poziţia actuală a Nabiullinei nu a putut fi aflată. Ea este lăsată să gestioneze consecinţele unui război care a anulat rapid o mare parte din ceea ce a realizat în cei nouă ani de când a preluat funcţia. Oamenii au spus că plecarea acum ar fi văzută ca o trădare a preşedintelui, cu care ea a lucrat îndeaproape timp de aproape două decenii.

    Nabiullina, în vârstă de 58 de ani, nu a făcut niciun comentariu public cu privire la renumirea sa şi nu a răspuns la o solicitare pentru acest articol. Purtătorii de cuvânt ai băncii centrale şi ai Kremlinului nu au răspuns la solicitările de comentarii. Un singur oficial de rang înalt a demisionat din cauza războiului: Anatoly Chubais, un reformator economic de lungă durată, a renunţat la funcţia de trimis al lui Putin pentru climă în această săptămână şi a părăsit ţara, potrivit unor persoane familiare cu situaţia.

    Nabiullina, favorizată de investitori şi salutată de publicaţii precum Euromoney şi The Banker ca fiind unul dintre cei mai buni factori de decizie monetară din lume, se confruntă acum cu o economie de război izolată de sancţiuni internaţionale şi înfometată de investiţii, deoarece companiile străine pleacă.

    În condiţiile în care rubla s-a scufundat, deoarece SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni de amploare – inclusiv asupra băncii centrale însăşi – în urma invaziei din 24 februarie, ea a mai mult decât dublat rata dobânzii cheie şi a impus controale de capital pentru a stopa ieşirea de numerar.

     

  • Confesiunile unui miliardar rus, la trei săptămâni după ce Vestul i-a zdrobit averea

    Oligarhul rus Mihail Fridman a declarat într-un interviu că nu mai ştie cum să trăiască, la trei săptămâni după ce a fost lovit de sancţiunile Occidentului, a informat Bloomberg.

    Fridman, care are o avere netă de 10,1 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pe 28 februarie şi de Regatul Unit pe 15 martie.

    El a descris sancţiunile UE ca fiind „nefondate şi inechitabile” la acea vreme şi a spus că le va contesta, potrivit Reuters.

    De când a început invazia Ucrainei, averea lui Fridman a scăzut cu 4 miliarde de dolari, a raportat Bloomberg, potrivit Insider.

    „În ultima perioadă, nu mai ştiu cum să trăiesc”, a spus Fridman pentru Bloomberg. “Nu ştiu. Chiar nu ştiu.”

    Fridman, cofondator al firmei de investiţii londoneze LetterOne şi fost membru al consiliului de administraţie al companiei bancare ruse Alfa-Bank (n. red. – nu are legătură cu grupul elen Alpha Bank), a declarat pentru Bloomberg că sancţiunile au însemnat, practic, îngheţarea ultimului său card bancar funcţional din Regatul Unit.

    Locuind în Marea Britanie, Fridman beneficiază de o alocaţie de 2.500 de lire sterline (3.300 de dolari) pe lună. Pentru a cheltui din bani, oligarhul trebuie să solicite o licenţă specială pe care guvernul britanic o va evalua îndeaproape.

    „Problemele mele pălesc în comparaţie cu problemele lor”, a spus Fridman pentru Bloomberg, referindu-se la ucrainenii prinşi în conflict.

    Fridman a demisionat din consiliul de administraţie al Alfa-Bank la o zi după ce UE l-a sancţionat. De asemenea, a demisionat din consiliul de administraţie al LetterOne, firma de investiţii pe care a cofondat-o.

    Oligarhul rus susţine că are o relaţie bună cu Occidentul din cauza călătoriilor sale la Washington şi a unui program de burse Alfa-Bank pe care l-a înfiinţat pentru cetăţenii americani, britanici şi germani în 2004.

    „Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu putem fi pedepsiţi”.

    Fridman se numără printre oligarhii vizaţi de sancţiunile occidentale care urmăresc paralizarea economiei Rusiei şi pedepsirea preşedintelui Vladimir Putin pentru invazia sa în Ucraina. 

  • Ce se întâmplă cu Ucraina dacă Zelenski este capturat sau ucis de ruşi? Oficialii discută despre succesiunea prezidenţială a statului

    Chiar dacă armata rusă continuă să înconjoare capitala Ucrainei, preşedintele ţării şi unul dintre eroii naţionali din timpul războiului, Volodimir Zelenski, a spus fără echivoc că nu are de gând să părăsească Kievul pentru instaurarea unui guvern în exil, scrie Business Insider.

    Joi se vor marca două săptămâni de când preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un atac pe scară largă asupra Ucrainei; un atac care a dus deja la mii de pierderi estimate de ambele părţi, milioane de refugiaţi şi o serie de sancţiuni internaţionale.

    Rapoartele sugerează că Zelenski a refuzat ofertele SUA de a fi evacuat de la Kiev, chiar şi după ce i-a alertat pe aliaţi cu privire la incursiunea „grupurilor de sabotaj inamice” în oraş, care îl văd pe preşedinte şi familia sa drept „ţinta numărul unu a Rusiei. “

    „Rămân în capitală, stau cu oamenii mei”, a declarat Zelenski în timpul unei înregistrări video de la sfârşitul lunii trecute.

    În câteva zile, Zelenski – un fost comedian şi actor devenit om de stat – a cules laude la nivel mondial pentru prezenţa sa fermă şi comportamentul sfidător în faţa pericolului tot mai mare. Liderul şi-a câştigat respectul atât în faţa oamenilor săi, cât şi a observatorilor internaţionali, pentru că a respins oferta SUA de a-l evacua din oraş, declarând oficialilor că are „nevoie de muniţie, nu de o plimbare”.

    Preşedintele în vârstă de 44 de ani a rămas în capitală, susţinând discursuri video şi conducând eforturile militare ale ţării sale zile întregi dintr-o locaţie nedezvăluită, puternic păzită, în apropiere de centrul oraşului.

    Dar, în ciuda unei serii de eşecuri din stadiul iniţial al invaziei, mai mulţi analişti militari au declarat pentru The Guardian săptămâna aceasta că Moscova îşi rezolvă încet problemele logistice şi ar putea fi gata să organizeze un atac de succes asupra Kievului în zilele următoare.

    Astfel de evoluţii militare recente, împreună cu intenţia clară a Rusiei de a înlocui actualul guvern ucrainean cu un regim marionetă loial Moscovei, au forţat ţara şi aliaţii săi occidentali să ia în considerare următoarea întrebare: ce se întâmplă cu guvernul Ucrainei, cu eforturile sale de război şi cu ţara însăşi dacă Zelenski este capturat sau ucis?

    Conform constituţiei ţării, preşedintele Parlamentului Ucrainei (Radei Supreme) este următorul în linie pentru a-i succeda preşedintelui. Acest rol este ocupat în prezent de Ruslan Stefanchuk, un fost consilier de top al lui Zelenski, de meserie avocat.

    Stefanchuk a rămas o prezenţă publică vizibilă pe fondul invaziei Rusiei, pledând pentru mai multă asistenţă internaţională şi fiind alături de Zelenski săptămâna trecută, când liderii au semnat cererea oficială a Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.

    În timpul unei întâlniri video de săptămâna trecută, Stefanchuk s-a adresat direct Uniunii Europene, spunând că „cel mai bun sprijin pentru poporul Ucrainei în aceste momente întunecate va fi recunoaşterea reală a aspiraţiei noastre europene. Ne dorim calitatea de membru al Uniunii Europene”.

    Oficialii americani şi europeni au declarat pentru The New York Times în acest weekend că Stefanchuk şi alţi posibili succesori ucraineni vor continua să se opună cu fermitate invaziei lui Putin.

    Oficialii occidentali i-au îndemnat, de asemenea, pe liderii ucraineni să-l mute pe Stefanchuk de la Kiev într-o locaţie mai sigură, ca măsură de precauţie – sfat care nu a fost pus în aplicare, potrivit The Times. Surse media susţin că oficialii americani îi descurajează pe înalţii lideri ucraineni din linia succesiunii să rămână prea mult timp în acelaşi loc.

    În ciuda unor rezistenţe de lungă durată, oficialii ucraineni au arătat clar că înţeleg importanţa unui plan de succesiune legal bine definit.

    Dar după Stefanchuk, în constituţia ţării nu este clar menţionat cine urmează pe scaunul prezidenţial. Documentul stabileşte clar succesiunea în funcţia de preşedinte al parlamentului, dar nu o menţionează în mod explicit în rândul preşedinţiei statului.

    Între timp, când atât Zelenski, cât şi Stefanchuk s-au îmbolnăvit de COVID-19 în 2020, juriştii ucraineni au postulat că prim-ministrul Denys Shmyhal va fi pe punte pentru a prelua conducerea, potrivit The Times.

    Într-un eseu de opinie pentru The Hill, publicat luna trecută, Khrystyna Holynska, cercetător ucrainean la organizaţia nonprofit RAND Corporation, şi William Courtney, un membru principal al organizaţiei, au sugerat că parlamentul ţării ar trebui să ia măsuri pentru a valida rapid un program mai bine definit în ceea ce priveşte linia de succesiune dincolo de Stefanchuk. 

    Duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că oficialii ucraineni au construit planurile pentru a menţine guvernul în cazul în care Zelenski va fi ucis. Blinken a refuzat să ofere detalii privitoare la planurile liderilor din Ucraina.

  • TikTok devine noul câmp de luptă al războiului mediatic. Pe baza invaziei din Ucraina, zeci de utilizatori folosesc videoclipuri false pentru a genera vizualizări şi donaţii

    TikTok, aplicaţia deţinută de ByteDance, cu peste 1 miliard de utilizatori, s-a transformat recent într-o sursă de ştiri pentru mulţi tineri care urmăresc invazia Rusiei în Ucraina. Utilizatorii ucraineni şi-au împărtăşit experienţa legată de război, stimulând sprijinul şi ajutorul pentru ţara lor, scrie Financial Times.

    Cu toate acestea, conflictul a copleşit capacitatea moderatorilor de a filtra conţinutul, luând astfel naştere o serie de conturi suspecte, menite să atragă vizualizări şi donaţii de pe urma ştirilor false.

    „A existat un vid iniţial de informaţii care a sporit prezenţa conţinutului inexact”, a spus Abbie Richards, un cercetător TikTok.

    În cele mai multe cazuri, problema a constat în postarea involuntară de imagini înşelătoare sau inexacte, potrivit declaraţiilor lui Richards. Dar, în alte cazuri, o serie de utilizatori au postat informaţii false din interese exacte, cum ar fi strangerea de vizualizări sau donaţii. 

    Cercetătorii evidenţiază stimulentele financiare de pe TikTok, concepute pentru a recompensa creatorii, ca având consecinţe nedorite. Creatorii pot primi cadouri virtuale în timpul transmisiilor live, ca mai apoi acestea să fie convertite în monede TikTok şi retrase în bani reali. TikTok primeşte un comision de 50% din banii cheltuiţi pe cadouri virtuale, potrivit creatorilor de pe platformă. 

    FT a semnalat mai multe transmisii live despre războiul din Ucraina care au inclus informaţii eronate, capitalizate mai apoi de utilizatori. TikTok a eliminat mai multe videoclipuri şi conturi din cauza dezinformării periculoase şi încălcărilor de autenticitate.

    Una dintre postările de top care poartă pe platformă hashtag-ul Ukraine, este un videoclip cu soldaţi în haine militare care îşi iau rămas bun de la partenerele lor. Videoclipul, care a strâns până în prezent 7,3 milioane de vizualizări, reprezintă un fals, secvenţele fiind luate din filmul „Războiul himerelor” din 2017.

    TikTok a devenit compania de social media cu cea mai rapidă creştere din 2020, un avânt semnificativ susţinut de instalarea pandemiei. Cu toate acestea, creşterea uriaşă a companiei a ridicat semne de întrebare cu privire la capacităţile de moderare ale acesteia.

    Pentru a rezolva această problemă, Tik-Tok şi-a intensificat echipa de moderatori din Europa, investind, de asemenea, în inteligenţa artificială pentru a semnala materialul care contravine politicilor aplicaţiei.

    Bret Schafer, şeful echipei de manipulare a informaţiilor din cadrul Alianţei pentru Securizarea Democraţiei, a declarat că TikTok se află încă în stadiile incipiente ale politicilor sale de moderare a conţinutului referitor la războiul din Ucraina.

    Experţii susţin că algoritmul TikTok permite răspândirea dezinformării virale mai mult decât în rândul celorlalte companii social media. Ei au remarcat, de asemenea, că instrumentele de editare ale platformei le permit utilizatorilor să reutilizeze sau să amestece cu uşurinţă conţinut audio şi vizual din surse variate.