BusinessMagazin

Tag: inundatii

  • Alertă meteo: Cod galben de inundaţii pe râuri din opt judeţe, valabil până joi seara

    Hidrologii avertizează că în intervalul 29.01.2019 ora 18:00 – 31.01.2019 ora 20:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Bega, Pogăniş – bazin superior, Bârzava, Moraviţa, Caraş şi Nera (judeţele Caraş Severin şi Timiş), iar în intervalul 30.01.2019 ora 12:00 – 31.01.2019 ora 20:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Jiu – bazin aval staţia hidrometrică Sadu (judeţele Mehedinţi, Gorj şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Lotru (judeţele Vâlcea, Gorj, Dolj, Argeş şi Olt), se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.
     
    Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare ȋn intervalul 31.01.2019 ora 06:00 – 31.01.2019 ora 16:00 pe unele râuri din judeţele Gorj şi Vâlcea.
     

  • Bilanţul victimelor în urma inundaţiilor şi alunecărilor de teren din Indonezia se ridică la 68

    Echipele de salvare se află încă în căutarea a şapte persoane dispărute, în timp ce 47 au fost rănite în timpul dezastrului, ploile abundente provocând inundarea unui baraj, a declarat Sutopo Purwo Nugroho, purtător de cuvânt al agenţiei indoneziene pentru atenuarea dezastrelor.

    Mai mult de 5.000 de case şi zeci de poduri au fost înghiţite de ape, şcoli şi locuri de cult deteriorate, precum şi mii de hectare de plantaţii de orez distruse, a afirmat acesta.

    Multe dintre persoanele strămutate au început să se întoarcă la casele lor, pe măsură ce apele au scăzut, însă au fost necesare echipamente grele pentru a curăţa stratul gros de noroi care înconjura drumurile şi casele, a adăugat el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de inundaţii pe râuri din şase judeţe, până sâmbătă

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, bazine hidrografice din judeţele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Olt intră, de joi seara, sub atenţionare cod galben de inundaţii.
     
    Ca urmare a precipitaţiilor prognozate, a cedӑrii apei din stratul de zӑpadӑ, a evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie, anunţă hidrologii.
     
    Sunt vizate bazine hidrografice din judeţele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Olt, iar inundaţii se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare de joi seara până vineri la ora 14.00 pe unele râuri mici din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea.
     

  • Cum vor arăta casele viitorului? Se ridică şi plutesc în caz de inundaţii – GALERIE FOTO

    78% dintre cele mai mari oraşe ale lumii se află în apropierea apelor sau mare parte din acestea au suprafeţe de apă în interiorul lor, aşadar dezvoltarea de structuri plutitoare s-ar putea să devină o necesitate în viitor. ”Nu poţi să te lupţi întotdeauna împotriva naturii, câteodată trebuie să lucrezi cu natura. Acum ne uităm la oportunităţi prin care să fim prieteni cu natura”, spune Koen Olthius, un arhitect de origine olandeză.
     
    În Olanda, casele pe apă nu reprezintă o noutate – olandezii le construiesc de 100 de ani, au circa 10.000 de astfel de locuinţe acolo –  şi acum încearcă să le aducă la următorul nivel, folosind tehnologie similară. În prezent, se lucrează la dezvoltarea unei tipologii arhitecturale care să contrabalanseze creşterea nivelului apelor din cauza schimbărilor climatice.
     
    Unul dintre prototipurile dezvoltate este ”casa amfibian”, o dezvoltare  normală, aflată la distanţă de râu, dar care, în eventualitatea unei inundaţii îşi ţine proprietarii la depărtare de aceasta. Are un subsol inundabil, care face ca întreaga structură să se ridice în caz de inundaţie. 
     
    Un alt model de locuinţă pe apă este Arkop, care foloseşte tehnologia industriei off-shore – este prevăzută cu piloni care pot să fie coborâţi şi fixaţi în apă; dar şi ridicaţi, astfel încât casa să plutească şi chiar să se deplaseze. 
     
    Arhitecţii intervievaţi de BBC iau în considerare construirea unui întreg oraş plutitor – Royal Docks de pildă, în Londra, este un exemplu de proiect în care se regăsesc atât o structură rezidenţială plutitoare, cât şi una de relaxare.
     
    Din cauza încălzirii climatice, oraşele aflate lângă apă sunt supuse pericolelor, iar dacă în prezent foarte puţine structuri de locuit sunt construite în apropierea apelor, specialiştii cred că oraşele viitorului vor fi construite jumătate pe apă, jumătate pe uscat şi vor reacţiona în funcţie de schimbările climatice. 
     

  • Inundaţiile declanşate în urma uraganului Florence ameninnţă să inunde un oraş în Carolina de Sud

    Georgetown, care stă la confluenţa râurilor Waccamaw, Great Pee Dee şi Sampit, a fost cruţată în mare măsură de furia uraganului, care a ajuns pe ţărm pe 14 septembrie ca un uragan de categoria 1 şi a ucis 46 de persoane în trei state.

    Dar oraşul portuar de peste 9000 de persoane se află pe drumul pe care Serviciul Naţional de Meteorologie anunţă că s-ar putea înregistra o inundaţie semnificativă, deoarece apa deversată se scurge spre ocean.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 judeţe, până marţi dimineaţă

    Codul galben de inundaţii a fost emis de hidrologi în bazine hidrografice din judeţele Hunedoara, Arad, Bihor, Alba, Cluj, Sibiu, Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

    Sunt aşteptate scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul inundaţiilor produse în India a ajuns la cel puţin 164 de morţi

    “Kerala înfrunta cele mai grave inundaţii din ultimii 100 de ani”, a declarat Pinarayi Vijayan, un oficial de rang înalt din regiune.

    Oficialii responsabili cu gestionarea dezastrelor au informat că aproximativ 324 de persoane au murit în total încă de la începerea sezonului musonic în luna mai.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Râuri din nouă judeţe, sub cod galben de inundaţii până la miezul nopţii

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), mai multe bazine hidrografice din Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Buzău, Suceava, Neamţ şi Bacău sunt sub avertizare cod galben de inundaţie.

    Hidrologii spun că din cauza precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod portocaliu de inundaţii pentru opt judeţe, până joi dimineaţă

    Avertizarea cod portocaliu vizează râuri din judeţele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Braşov, Sibiu, Vâlcea Argeş şi Olt, fiind în vigoare până joi la ora 10.
     
    Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare începând de miercuri de la ora 16:00 până la ora 24:00 pe unele râuri din judeţele: Gorj, Vâlcea şi Sibiu, arată hidrologii.
     
    Râuri din judeţele Bihor, Arad, Hunedoara, Alba, Cluj, Harghita, Mureş, Sibiu, Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi, Dolj, Gorj, Braşov, Vâlcea, Argeş, Olt, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Ialomiţa, Suceava, Neamţ, Bacău, Covasna, Vrancea, Iaşi, Vaslui şi Galaţi sunt cod galben de inundaţii până joi la ora 9.00, respectiv 24.

     

     

  • De unde provine apa pe care o consumă românii şi cum ajunge în casele consumatorilor?

    În cazul unei situaţii de criză pe plan local, unul dintre cele mai expuse areale este zona Moldovei, deoarece în această regiune alimentarea se face doar din surse de subteran, crede Mădălin Mihailovici, director general al Apa Nova Bucureşti şi CEO al Veolia România. În perioadele de secetă, nivelul apei din puţuri scade, conducând automat la reducerea cantităţii de apă captată. Reprezentantul Apa Nova spune că este bine să existe o formă de alimentare duală: „În condiţii normale să se funcţioneze cu apă de suprafaţă, iar în situaţiile de criză să se folosească apa de subteran, dar pe o perioadă şi într-o cantitate limitate, deoarece durează foarte mult refacerea acestei surse şi transformarea sa în apă potabilă”.

    Una dintre soluţiile propuse de Mihailovici în vederea unei bune gestionări a apei utilizate şi a reducerii procentului de apă irosită este folosirea unor dispozitive moderne, care consumă mai puţină apă şi permit reglarea debitului şi a temperaturii apei. Reprezentantul Apa Nova spune că oamenii au înţeles importanţa adoptării noilor tehnologii în reducerea consumului, dovadă fiind scăderea consumului mediu zilnic pe cap de locuitor, atât la nivel naţional cât şi în Capitală, de la circa 150 litri/zi în 2015 la 145 litri/zi în 2017. Totuşi, el adaugă că 10% din cantitatea de apă de la robinet utilizată zilnic este, în continuare, irosită.

    Mihailovici spune că procesul prin care apa ajunge în casele românilor presupune o serie de etape de purificare, începând cu momentul în care aceasta este captată din sursele de suprafaţă (în cazul Bucureştiului, din râurile Argeş sau Dâmboviţa). „La ieşirea din staţiile de tratare, apa este de o calitate bacteriologică deosebită.” Printre cele mai cunoscute substanţe adăugate în apa potabilă se numără clorul, folosit ca agent dezinfectant care distruge eventualele bacterii prezente în apă, fierul şi aluminiul. În ceea ce priveşte riscurile în exploatarea apelor, principalele riscuri sunt, în opinia lui Mihailovici, inundaţiile şi supraexploatarea resurselor. Pe de altă parte, Radu Dumitru, directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM SA), spune că principalii factori care ar putea conduce la o criză a apei sunt managementul deficitar şi lipsa protecţiei.

    Conform Registrului Naţional al Barajelor din România (REBAR), întocmit de Ministerul Apelor şi Pădurilor, rezultă că la nivelul anului 2017 sunt în exploatare aproape 2.200 de baraje, dintre care circa 1.900 realizează retenţii permanente de apă (88,5%), iar 250 (11,5%) sunt retenţii nepermanente de apă, cu scopul exclusiv de apărare împotriva inundaţiilor.

    Reprezentanţii instituţiilor din domeniu susţin că, momentan, România nu are motive de îngrijorare în ceea ce priveşte o posibilă criză a apei. „Din fericire, România nu are astfel de temeri în acest moment. Suntem în continuare ţara cu cele mai rezerve subterane la nivel european. Nici reţeaua hidrografică de râuri şi lacuri nu este de neglijat. Cu o bună şi diligentă administrare, nu se întrevede în viitor o astfel de problemă generalizată”, spune Radu Dumitru. Ideea este întărită şi de George Ristea, directorul comercial al Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA): „România are un sistem de gospodărire a apelor bun, avem specialişti în domeniu, iar riscul de a rămâne fără apă potabilă sau menajeră este minim, însă trebuie adoptate politici pentru căutarea de noi resurse”.

    Totuşi, aceştia nu exclud complet riscul ca, în viitor, apa să devină un lux. „Apa poate deveni un lux în urma schimbărilor climatice dramatice, în condiţiile în care creşte nivelul de poluare, sau în urma unei exploatări iresponsabile a resurselor. Soluţia, indiferent de termen, este să fim precauţi în consum”, afirmă Dumitru. El adaugă că la o astfel de situaţie s-ar putea ajunge din „lipsa investiţiilor în domeniu, în sensul că vom fi în situaţia de a avea îndeajuns de multă apă, dar să nu o putem duce unde este nevoie”.