Tag: intrare in insolventa
-
Topul celor mai mari insolvenţe din 2017
Patru din cele mai mari companii intrate în insolvenţă sunt active în domeniul energiei, liderul topului fiind Arelco Power, un furnizor de energie cu afaceri de peste 800 de milioane de lei anul trecut. Arelco Power, controlată, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Robert Neagoe şi de un offshore cipriot – Robledo Investments, a intrat în insolvenţă în luna martie.KDF Energy (o altă companie cu capital românesc, controlată de omul de afaceri George Brăiloiu), Fidelis Energy (deţinută de Marius Ivanov şi Cătălin Romulus, potrivit informaţiilor din presa locală) şi Elcomex (din Constanţa, deţinută de omul de afaceri Ion Grecu) sunt alte companii cu activitate în domeniul energetic care au intrat în insolvenţă în ultimul an.Companiile s-au angajat să furnizeze anumite cantităţi de energie la un preţ bugetat mai mic decât cel practicat pe bursa de energie în ianuarie 2017, când preţul pe piaţa liberă a stat timp de o săptămână la 100 de euro pe MWh. De la o medie spot de tranzacţionare de circa 33 de euro pe MWh, au existat oferte de cumpărare chiar şi de 450 de euro pe MWh, piaţa reacţionând ca şi cum nu ar mai fi fost energie disponibilă.Companiilor din energie li se alătură altele din asigurări (Carpatica Asig), industrie alimentară (Floarea International, Salamandra Plus), comerţ (Mary Star, Mira Export) şi leasing (Ager Leasing IFN).Din top zece, două companii au intrat în faliment anul acesta, şi anume Arelco Power şi Carpatica Asig. -
Mişa, despre taxa de solidaritate: 90% din cei 2% merge la bugetul de stat
“E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.
Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Compania de foraj DAFORA Mediaş face valuri pe Bursa de Valori Bucureşti, în urma restructurării prin insolvenţă
Astăzi, DAFORA are o capitalizare bursieră de aproximativ 10 milioane de lei. Suspendată de la tranzacţionare odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă, în 19.06.2015, compania a reluat tranzacţionarea în data de 25 septembrie 2017, ca urmare a confirmării planului de reorganizare. În primele trei zile valoarea companiei arată o creştere spectaculoasă şi susţinută, de aproximativ 50%, pe Bursa de Valori Bucureşti.
În şedinţa de tranzacţionare de astăzi s-au tranzacţionat pană la ora 13 peste un milion opt sute de mii de acţiuni la un preţ în creştere cu 13% faţă de ziua anterioară.
Interesul investitorilor pentru compania DAFORA vine după ce administratorul judiciar, CITR, a reuşit să restructureze compania în cadrul procedurii de insolvenţă, sporind semnificativ valoarea acesteia.
Irina Mişca, manager CITR: „Astăzi vedem o confirmare pe Bursă a valorii pe care am reuşit să o adăugăm companiei DAFORA. Ne bucură interesul investitorilor manifestat pentru acest business, care îşi declară intenţia să cumpere astăzi 12 milioane de acţiuni ale companiei fiindcă, probabil, văd un potenţial de creştere continuu. Şi asta probabil datorită măsurilor pe care le-am propus în planul de reorganizare al companiei, soluţii personalizate exact pe nevoile acestui business şi croite pe obiectivul de creştere al acestuia”.
CITR a propus creditorilor companiei DAFORA o soluţie de salvare a valorii acumulate în companie, dată în principal de capitalul uman, experienţa acumulată, managementul calităţii şi certificările recunoscute la nivel internaţional. În acest scop, administratorul judiciar a elaborat, împreună cu echipa de management a companiei, un plan de stabilizare, restructurare operaţională şi relansare a activităţii companiei. Principalele măsuri prevăzute se referă la obţinerea unei finanţări, în perioada de reorganizare, pentru activitatea curentă (leasing financiar pentru achiziţia unei instalaţii de foraj de mare adâncime, factoring şi scrisori de garanţie pentru bună execuţie a lucrărilor) şi asigurarea consolidării activităţii prin derularea contractelor cu parteneri strategici. În plus, s-au prospectat pieţe şi proiecte noi în India, Iran şi Kazahstan. Au fost implementate măsuri de management specific pentru realizarea investiţiilor necesare satisfacerii exigenţelor clienţilor, au fost valorificate activele excedentare iar structura de personal a fost adaptată la amploarea şi numărul efectiv al lucrărilor de foraj. Astfel, numărul angajaţilor s-a redus de la 396 la 258.
Proiectul de reorganizare a câştigat încrederea creditorilor companiei, care au aprobat planul. În consecinţă, DAFORA a reluat tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti în urmă cu trei zile la un preţ de 0,0071 lei pe acţiune.
Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR – Chiar dacă societatea este în insolvenţă, creşterea cotaţiei bursiere confirmă viabilitatea în piaţă a modelului de restructurare propus de CITR. Confirmarea planului de reorganizare de către instanţă, care a avut ca efect reluarea tranzacţionării, şi eforturile pe care le-am făcut pentru stabilizarea, restructurarea şi relansarea companiei se înscriu în modelul nostru de competenţă: CITR crede în redresarea companiilor româneşti şi susţine cu toate resursele salvarea valorii economice prin sprijinirea celei de-a doua şanse a business-urilor în dificultate.
DAFORA continuă consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi lucrările de foraj şi în afara României prin adjudecarea noilor contracte cu beneficiari externi. În plus, compania îşi propune reîntregirea flotei de foraj prin achiziţia instalaţiilor noi, redimensionarea datoriilor în raport cu posibilităţile reale de rambursare, în contextul pieţei de petrol şi gaze, şi accesarea surselor suplimentare de finanţare, dată fiind poziţia financiară tot mai stabilă a societăţii odată cu confirmarea definitivă a planului de reorganizare.
-
Încă o insolvenţă zguduie piaţa. Anunţul de ultimă oră despre una dintre cele mai cunoscute companii româneşti
„Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3592/103/2016, la data de 24.11.2016, debitorul a solicitat deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de el. În motivarea cererii debitorul a arătat că are datorii mai vechi de 60 de zile şi mai mari de 40.000 de lei şi că a ajuns în stare de insolvenţă pentru că în activitatea sa financiară s-a înregistrat un dezechilibru concretizat în lipsa de lichidităţi necesare pentru plata datoriilor exigibile către creditori”, se arată în documentul BPI.
-
Încă o insolvenţă zguduie piaţa
Intrarea în insolvenţă vine după ce mai mulţi jucători din industria farma s-au îndreptat în instanţă împotriva companiei. Lista celor mai mari creditori nu a fost încă publicată. Procedura de insolvenţă va fi completată de verificarea creanţelor la 11 noiembrie şi definitivarea tabelului de creanţe la sfârşitul lunii decembrie a acestui an, se arată într-un document din buletinul procedurilor de insolvenţă.Grupul este o afacere construită în urmă cu 23 de ani de medicul Ilie Vonica. Antreprenorul din Sibiu a murit în urmă cu doi ani. În prezent, acţionarii companiei sunt Loredana Vonica, aceasta deţinând 99,9% din acţiuni, şi Ovidiu Gligor.Compania este una dintre cele mai cunoscute din industrie. -
Elcen intră în insolvenţă
Tribunalul Bucureşti a admis, joi, cererea Elcectrocentrale Bucureşti de intrare în insolvenţă, datoriile totale ale Elcen fiind în prezent de aproximativ 1,6 miliarde de lei; KPMG Restructuring, desemnat administrator judiciar provizoriu.
“Tribunalul Bucureşti a admis cererea Elcen de intrare în insolvenţă. Administrator judiciar va fi KPMG”, a declarat pentru MEDIAFAX Mircea Nicolaescu, directorul general al companiei.
Hotărârea de înaintare a cererii de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Elcen având în vedere situaţia financiară a Electrocentrale Bucureşti SA şi datoriile înregistrate la furnizorii şi distribuitorii de combustibil, servicii şi produse, situaţie generată de neîncasarea contravalorii pentru marfa livrată, de la RADET Bucureşti.
În acest moment, datoriile totale ale ELCEN au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar creanţele înregistrate de RADET însumează aproximativ 3,6 miliarde de lei.
Şi cererea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) de intrare in însolvenţă a fost admisă miercuri, magistraţi desemnând RomInsolv ca administrator judiciar provizoriu.
Regia are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,9 miliarde lei.
-
Drama crizei continuă. Cele mai mari insolvenţe în 2015: primele 20 de companii au avut afaceri de 5 miliarde de lei
Anul trecut au intrat în insolvenţă 10.000 de companii, la jumătate faţă de anul anterior, acestea având în total 82.000 de angajaţi.
Cele mai mari 20 de companii intrate în insolvenţă anul trecut au afaceri de aproape 5 miliarde de lei, primii cinci jucători aflaţi în procedură de reorganizare judiciară realizând aproape 60% din business, conform unei analize a ZF pe baza datelor ONRC.
Anul trecut numărul firmelor intrate în insolvenţă s-a redus la jumătate, însă ponderea companiilor mari intrate în reorganizare s-a accentuat.
„Efectul de contagiune şi propagare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent, iar incidenţa insolvenţelor în rândul companiilor mari, cu cifră de afaceri de peste un milion de euro, rămâne ridicată“, spune Iancu Guda, services director „n cadrul Coface România, companie care oferă şi servicii de management al creanţelor comerciale.
El explică faptul că, pe fondul restricţiilor de finanţare din ultimii ani, companiile mari au jucat un rol din ce în ce mai mare de „bănci comerciale“ pentru IMM-uri. Acest lucru s-a transformat într-un dezavantaj pentru jucătorii de talie mare.
-
Unde s-au dus banii cu care s-au plătit prin SMS biletele de tramvai
Ştiţi unde s-au dus banii cu care aţi plătit biletul de tramvai sau autobuz prin SMS? Nici directorii de la şase regii de transport din ţară nu ştiu! Firma care intermedia legătura cu operatorii de telefonie mobilă a intrat în insolvenţă şi nu a mai plătit facturi de sute de mii de lei, scrie digi24.ro
Metoda plăţii prin SMS a unei călătorii era foarte simplă: ori de câte ori un călător achita un bilet cu telefonul mobil, banii ajungeau în conturile unei firme intermediare.
După ce îşi reţinea o parte din sumă, aceasta trebuia să vireze companiei de transport local contravaloarea călătoriei.
În România există mai multe companii care gestionează sisteme de plată prin SMS, dar cea care a câştigat licitaţia pentru intermedierea plăţilor Simplus Invest SRL, din Bucureşti, care oferă astfel de soluţii din 2002. Aceasta a câştigat licitaţiile organizate în mai multe oraşe, dar la sfârşitul anului trecut a intrat în insolvenţă, după ce au acumulat datorii de peste 8 milioane de lei.
În schimb, autorităţile din Iaşi au abandonat complet plata prin SMS a călătoriilor.
560.000 de lei a fost gaura lăsată în bugetul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi de firma care a intermediat plăţile biletelor prin SMS în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015. Compania de transport a oprit sistemul de plată anul trecut în februarie şi a mers în instanţă ca să recupereze datoria. Abia în noiembrie a încasat o parte din bani.
-
Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon
Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.
-
Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei
Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.
În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.
În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.