Intersecţia europeană nesemaforizată unde se ”întâlnesc” cele mai multe străzi, în număr de şapte, se află în România, mai exact în Cluj.
Din intersecţia botezată ”Şapte străzi”, aflată în cartierul Gruia, pornesc str. Gruia, str. Cetăţii, str. Carpaţi, str. Mecanicilor, str. Crişan, str. Emil Racoviţă şi str. Romulus Vuia.
De astăzi, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 22 decembrie.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
Soţii Mihai şi Cătălina Bucuroiu, ambii cu pregătire în domeniul economic şi cariere de corporatişti în spate, s-au reprofilat pe o idee de afaceri de care se declară pasionaţi, nu doar implicaţi. Au plecat pe drumul antreprenoriatului în urmă cu cinci ani, în ciuda reticenţei celor din jur, iar în 2015 au înregistrat afaceri de 1,2 milioane de euro. Pentru tot anul 2016 se aşteaptă la un plus de 0,6 milioane de euro.
„Am ales domeniul din preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos, pe care am crezut împreună că îl putem transforma într-un business”, spune Mihai Bucuroiu, care la 35 de ani este director de dezvoltare şi fondator al Vegis.ro, site specializat în vânzarea de produse naturiste. Când au pus bazele afacerii, majoritatea părerilor celor din jur au fost din registrul reticenţelor, idee împărtăşită şi de producătorii locali care nu aveau încredere în puterea de vânzare conferită de mediul online. „Puţini ne dădeau şanse de supravieţuire”, spune Bucuroiu, adăugând că teama unor furnizori se poate resimţi şi în prezent. „E paradoxal, având în vedere evoluţia online-ului.
Chiar şi în 2016 sunt încă puţini producători care înţeleg că trebuie să acorde o atenţie diferită mediului online şi să sprijine magazinele virtuale care alocă bugete importante de marketing pentru a le face cunoscute produsele”, spune acesta. Mai mult, unii îi consideră competitori, nu au departamente specializate pentru online şi nici nu oferă detalii despre produse, spune Bucuroiu. Pe de altă parte, există mulţi care au înţeles cât de important este online-ul pentru notorietatea produselor, respectiv creşterea vânzărilor.
Cu o investiţie iniţială de 5000 de euro, Vegis.ro a trecut de la stadiul de idee la afacere în trei luni, perioadă în care fondatorii s-au ocupat de partea tehnică a site-ului şi de birocraţie. „Am pornit de la zero, nu aveam nici măcar un pix”, spun fondatorul, care a demarat afacerea într-un spaţiu închiriat de 80 de metri pătraţi, cu două calculatoare şi 1.000 de produse. În primul an a fost nevoie de o permanentă finanţare a stocurilor şi de investiţii reclamă; suma acestora nu a depăşit 25.000 de euro, spune Bucuroiu, „după care afacerea a început să se susţină de la sine şi nu ne-am mai oprit din trendul ascendent”.
Anul trecut Vegis.ro a vândut produse în valoare de peste 1,2 milioane de euro, 2015 fiind cel mai dinamic an pentru întreaga piaţă online de produse naturiste, conform antreprenorului. „Începând din 2016, românii au devenit mai deschişi şi mai receptivi la produsele naturiste. Practic, au fost importate tendinţele internaţionale în materie de nutriţie, foarte orientate către produsele sănătoase. În plus, creşterea nivelului de trai a avut o influenţă puternică”, declară antreprenorul. În consecinţă, piaţa online de produse naturiste de pe plan local, estimată la circa 25 milioane de euro anul trecut, este foarte fragmentată. Drept dovadă, doar în ultimii doi ani s-au înfiinţat o serie de start-up-uri pe această nişă, între ele numărându-se magazine online precum bioportal.ro, prodieta.ro, naturaplant.ro, bioplanetshop.ro, plantum.ro sau biomania.ro. În linie cu aşteptările şi cu evoluţia pieţei, Vegis.ro a înregistrat în 2015 o creştere cu 43% a vânzărilor faţă de anul precedent (2014) şi şi-a consolidat poziţia ca lider al pieţei online pe segmentul produselor naturiste, bio, vegane şi suplimente alimentare naturale. „Suntem cel mai activ site de produse naturiste din România.
În fiecare săptămână, Vegis.ro încearcă să educe publicul privind produsele mai puţin cunoscute prin intermediul diverselor promoţii şi campanii”, mai spune Bucuroiu. Iar asta este posibil deoarece livrează din stoc absolut toate produsele, spre deosebire de alte site-uri. „Tot ce vezi pe Vegis.ro există fizic în depozitul nostru din Braşov, ceea ce ne permite o livrare foarte rapidă a comenzilor, de maximum 48 de ore, către orice punct al ţării prin cele mai mari firme de curierat din România”, explică antreprenorul. Un alt segment pe care s-au axat fondatorii de-a lungul timpului şi i-a ajutat în creşterea vânzărilor a fost relaţia permanentă cu clientul, spune antreprenorul; tocmai de aceea, o mişcare strategică în acest sens a fost investiţia într-un call center profesional, cu zece linii, pentru a facilita comunicarea cu clientul.
Cele mai solicitate categorii de produse sunt suplimentele alimentare, care au reprezentat circa 30% din vânzări în prima jumatăte a lui 2016, spune Mihai Bucuroiu. Ele au fost urmate de superalimentele naturiste, de produsele eco, vegane şi remediile naturiste, iar ca produse individuale uleiul de cocos (39 lei) şi mierea de manuka (150 lei) se află în preferinţele clienţilor. Valoarea medie a unei comenzi pe Vegis.ro este de 155 lei, cu aproape 30% mai mare faţă de cea a pieţei, estimată la 90-120 lei, spune fondatorul Vegis.ro. „Piaţa online de produse naturiste are un potenţial fantastic şi există suficient loc de dezvoltare”, consideră antreprenorul. În consecinţă, începând cu luna septembrie a acestui an, Vegis.ro oferă şi serviciu de livrare internaţională pentru produsele sale. Întrebat despre publicul ţintă al acestui segment, Bucuroiu spune că „aceştia sunt românii plecaţi din ţară sau străinii care au aflat de produsele naturiste româneşti”.
Deşi neprevăzutul este deseori o constantă în antreprenoriat, cei doi tineri încearcă să îşi păstreze un echilibru între orele la birou şi timpul liber. Îşi caracterizează programul de muncă drept normal, de opt ore, dar „cad frecvent în prada tentaţiei şi mai fac câte ceva şi în timpul liber”, spune Bucuroiu. Pe de altă parte, însă, „fiecare antreprenor e unic şi fiecare are stilul său. Nu sunt adeptul tipologiilor şi modelelor de urmat”, adaugă acesta. Din experienţa sa, consideră că un om de afaceri trebuie să fie bine informat, să se inspire din poveştile de succes ale altora, dar în acelaşi timp să-şi dezvolte propriul stil. „Trebuie să fii dispus să rişti, trebuie să înveţi să pierzi câteodată, numai aşa poţi progresa”, spune antreprenorul.
Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.
Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.
Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.
Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.
Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…
Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.
Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.
Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.
Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.
Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…
Un semafor îndreptat spre tramvai, dar destinat pietonilor care traversează strada din altă parte şi altul amplasat pe trepied sunt doar două dintre exemplele de semaforizare „inteligentă” de la Timişoara.
Culmea, ambele sunt montate în aceeaşi intersecţie, tot mai aglomerată în ultima perioadă, până la deschiderea parţială a traficului pe la Pasajul Jiul.
Din cauza aglomeraţiei din zonă, pentru că vorbim de intersecţia străzii Cioriolan Brediceanu cu Paris semafoarele inteligente au cam luat-o razna.
Prin urmare, pietonii care trebuie să traverseze strada dinspre Paris spre Piaţa 700 sunt nevoiţi fie să iasă pe carosabil printre maşini pentru a vedea dacă au verde, fie să-şi încerce norocul, doar-doar prind verdele la marele fix.
Între timp, şoferii care aşteaptă culoarea verde pe Brediceanu, pentru a se îndrepta spre Paris, au timp berechet să-şi facă… selfie-uri la semaforul de pe trepied, ţinut bine în chingile formate dintr-o simplă bandă în alb şi roşu…
Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.
Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.
Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.
Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.
Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.
Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.
Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.
Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.
Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.
Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.
“Obor a fost întotdeauna o zonă comercială, chiar şi numele Obor înseamnă «târg de vite». Înainte de asta se numea Târgul Moşilor, încă din secolul XVII, când veneau negustori din toată ţara, aduceau produsele şi le expuneau aici. Primul moment în care a fost întrerupt comerţul în zonă a fost în 1950, când au decis să construiască fabrici; acum practic revenim la ce era înainte“, spune Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services.
„Avem o zonă comercială, zona Obor, care are cinci elemente mari: piaţa nouă, piaţa de legume, magazinul Obor, bazarul Obor şi, la toate acestea, avem o bază de clienţi foarte puternică, în jur de 8 milioane de oameni care vin în fiecare an pentru cumpărături. Dar aceştia nu au comerţ modern, nu au retail modern, nu ai unde să bei o cafenea în zonă, nu ai niciun magazin cu branduri mai cunoscute. În plus, nici partea de leisure sau entertainment nu există, parcul din faţa Primăriei este extrem de aglomerat, iar asta arată cât de multă nevoie de aşa ceva există şi cum lipseşte cu desăvârşire. Iar noi venim exact cu asta, construim un mall de proximitate pentru cei care sunt în oricum în zonă, pentru cei care vin oricum la Obor. Venim cu o ofertă care se leagă, e complementară; nu intrăm pe acelaşi segment de piaţă, ci venim cu ceva modern, ceva care să aducă un plus acestei zone deja foarte puternice.“
Familia Pogonaru a început să cumpere acţiuni în fabrica de mase plastice Prodplast în 2002; fabrica s-a mutat acum în complexul Faur şi continuă să producă folie şi PVC. „Ne-am concentrat pe a menţine profitabilitatea fabricii şi ideea de a o muta treptat, de a separa proiectul imobiliar, pentru că un lucru a fost întotdeauna clar: comerţul se pretează cel mai bine zonei Obor. Autorizarea şi planificarea le-am început prin 2009. Demolarea a început în septembrie 2014, iar construcţia efectivă în vara anului următor.“
Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.
„Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. A fost foarte bun şi timingul, sunt foarte puţine proiecte anunţate, mai ales în Bucureşti. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui.“ Spre exemplu, explică Andrei Pogonaru, Varşovia are de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, adaugă el.
Chiar dacă vorbim de o zonă cu o densitate mare a populaţiei, locuitorii sectorului 2 se pot îndrepta către un alt proiect care şi-a deschis porţile anul trecut, Mega Mall. De ce ar alege clienţii Veranda? Datorită diferenţelor dintre cele două proiecte, după cum explică Andrei Pogonaru. „În primul rând, Mega Mall este, ca multe alte malluri din Bucureşti, unul de destinaţie. Sunt malluri la care este important ca acei clienţi să stea un număr cât mai mare de ore, şi felul în care sunt construite reflectă acest lucru. Food court-ul e la etaj, încearcă astfel să filtreze oamenii. Mallurile de proximitate, care sunt de generaţie mai nouă, sunt malluri destinate unui altfel de comerţ. Am încercat să facem Veranda cât mai accesibil: are spaţiu verde în faţă, am creat un sistem de trafic prin care am lărgit strada şi am pus spaţii noi de tramvai, am creat refugii noi. Pe noi nu ne deranjează dacă cineva vine, cumpără şi pleacă; e un alt concept de retail. Fiind un mall de proximitate, principalii clienţi pe care îi avem sunt cei care locuiesc în zonă.“
Un alt motiv pentru care familia Pogonaru e încrezătoare în succesul Veranda este infrastructura: „Noi suntem la intersecţia între inelul central, adică Ştefan cel Mare, şi şoseaua Colentina, care e principala ieşire din Bucureşti în direcţia respectivă. La modul cum e realizată infrastructură, dacă locuieşti înspre Pantelimon, atunci primul mall la care te-ai duce este într-adevăr Mega Mall. Dar în tot ce înseamnă Calea Moşilor, Ştefan cel Mare, toată zona aceasta extrem de densă dinspre centrul Bucureştiului va avea un mall mai aproape, pentru că nu este atât de uşor să ajungi la Mega Mall – acesta este targetul nostru principal.“
Mai sunt şi alte diferenţe, spune el, în primul rând faptul că Veranda are o suprafaţă mai mică. E şi un concept nou, cu chioşcuri, cu locuri de joacă, care aduce un plus zonei, „nu e o cutie în care trebuie să stai şi să te pierzi“.
Prima ancoră, arată Andrei Pogonaru, este zona de restaurante la care poţi ajunge atât de pe Colentina cât şi dinspre Piaţa Obor; este o ancoră exterioară, ceea ce din prima reprezintă un concept foarte diferit faţă de ceea ce se construieşte în mod uzual. Alt lucru foarte important e ce se întâmplă cu cei 15.000 de metri pătraţi de spaţiu verde: „Iarna vom avea un patinoar, un târg de Crăciun cu brad în faţă, vom avea tot felul de jocuri pentru copii într-un spaţiu care în mod tradiţional ar fi destinat locurilor de parcare. Un mall se construieşte şi apoi îşi aşteaptă clienţii; la noi e invers – avem deja toţi clienţii care vin în zona Obor, cărora le aducem ceva în plus. Am lucrat cu administraţia străzilor şi cu Primăria pentru a obţine avizele, dar toată investiţia în infrastructură, de vreo 2 milioane de euro, e asigurată de noi. Asta include reasfaltare, mutarea stâlpilor, modernizare, semaforizare sincronizată, o bandă în plus şi altele, chiar şi refugiile de tramvai.“
La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Cât despre locuri de parcare, Veranda va avea în total 1.200, dintre care o parte pe acoperiş.
„Ideea este şi să fluidizăm traficul, să nu se mai parcheze maşinile ilegal atât timp cât există locuri de parcare. Este şi în avantajul nostru, pentru că în momentul în care vrei să faci piaţa la Obor, e foarte simplu să îţi parchezi maşina la noi, să traversezi şi să faci piaţa la Obor – la asta se referă conceptul de proximitate, nu încercăm să ţinem clienţii blocaţi“, spune Pogonaru.
Coordonatorul proiectului Veranda se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să îi treacă zilnic pragul. „Este un target neutru având în vedere densitatea zonei şi faptul că la 10 minute de centrul comercial sunt 430.000 de oameni, 166.000 de familii. Şi discutăm de familii tinere, oameni care chiar se vor bucura de parcul pe care îl facem în faţă.“
Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor, iar CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour; o zonă verde, de 15.000 mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase, va suplimenta oferta comercială a noului mall.
La intersecţia străzilor Rio Quelite şi Jiquilpan din oraşul Los Michos, Mexic, se află o casă misterioasă, despre care nu se cunoştea până de curând nimic. Respectivul imobil a devenit recent locul de desfăşurare al operaţiunii “Lebăda neagră”, care s-a soldat cu raidul în urma căruia celebrul traficant de droguri Joaquin “El Chapo” Guzman a fost capturat.
Iată cum arăta ascunzătoarea unuia dintre cei mai căutaţi oameni din lume.
Joaquin Guzman, supranumit “El Chapo”, a evadat in iulie 2015 din Penitenciarul de maxima securitate Altiplano.
El a fost capturat vineri dupa ce fortele mexicane au luat cu asalt o casa din orasul de coasta Los Mochis, situat in statul sau natal Sinaloa. Casa era supravegheata de o luna, a declarat procurorul general Arely Gomez.
Nu a fost, insa, prima oara cand Guzman a evadat din inchisoare. A mai evadat si in 2001, intr-un cos de rufe, fiind prins apoi in 2014.