BusinessMagazin

Tag: internet

  • Libra Internet Bank a încheiat primele nouă luni cu un profit de 91 mil.lei, în creştere cu 21%, şi ţinteşte 95 mil.lei pentru întregul an

    Libra Internet Bank a obţinut în primele trei trimestre ale anului un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), ţinta pentru 2019 fiind de 95 milioane de lei.

    „Abordarea noastră de nişă funcţionează. După încheierea celui de-al treilea trimestru, pot spune că sunt şanse foarte mari pentru a depăşi semnificativ ţinta de profitabilitate din 2019”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al băncii.

    În luna septembrie, activele nete ale Libra Internet Bank erau de 5,46 miliarde de lei, iar soldul creditelor a ajuns la 3,96 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de valoarea înregistrată la finalul anului trecut (3,25 miliarde de lei). În acelaşi timp, soldul depozitelor se ridica la 4,96 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 4% faţă de finalul lui 2018 (4,76 miliarde de lei).

    Rata creditelor neperformante se menţine la un nivel bun, cu o valoare înregistrată de 2,21%.

    Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings (din 2003), a înregistrat o creştere medie a valorii activelor de peste 30% în ultimii 5 ani. Banca este specializată pe finanţarea activităţilor din zona profesiilor liberale, dezvoltatorilor imobiliari, agribusinessului sau IMM-urilor.

    Libra Internet Bank era la finalul lui 2018 a 16-a bancă din România, cu active de 5,4 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 1,21%.

  • Noua ordine în business: internet peste tot

    „Dacă în urmă cu 10 ani companiile doreau să conecteze cât mai mulţi oameni la internet, azi companiile vor să conecteze cât mai mulţi senzori, maşini, obiecte. Vorbim de obiecte fixe sau mobile care analizează informaţiile, le transmit către serverele principale, dar care şi acţionează. Toate aceste acţiuni se întâmplă în mod autonom şi în timp real”, a explicat Marius Coman, manager de vânzări la nivel naţional pentru soluţiile IoT în cadrul Vodafone România. Gradul de dezvoltare a pieţei locale de soluţii IoT a fost dezbătut şi analizat în cadrul primei ediţii a conferinţei ZF High Tech Innovation, organizată săptămâna trecută.

    În ultimii cinci ani s-au realizat tot mai multe proiecte bazate pe tehnologia IoT (Internet of Things) la nivel local, în diferite industrii, precum sectorul energetic, transport, retail, producţie şi agricultură. Acestea nu mai sunt doar proiecte-pilot, ci implementări complet operaţionale în activitatea de zi cu zi a companiilor care le ajută să-şi îmbunătăţească businessul şi să facă faţă competiţiei tot mai acerbe din toate domeniile.
    „Două treimi dintre companii consideră că transformarea nu e posibilă fără adoptarea de soluţii IoT. Totodată, şi alte tehnologii precum cloudul se transformă din ceva nou şi îndrăzneţ în ceva absolut normal”, a punctat el, adăugând că există o diferenţă semnificativă de adopţie a soluţiilor IoT între companiile mari şi companiile mici. „Companiile mici trebuie să acţioneze rapid şi direct, nu au timpul necesar să greşească. Companiile care nu adoptă soluţii IoT sau nu se digitalizează au şanse foarte mari să iasă din piaţă. Companiile mici, deşi sunt reticente să adopte soluţii IoT, o fac rapid pentru că nu vor să rişte.”
    Transporturile s-au numărat printre primele industrii care au adoptat soluţiile IoT, ce au permis monitorizarea flotelor de transport de la distanţă prin instalarea unor senzori, echipamente M2M (machine to machine) şi cartele SIM de telefonie mobilă, cu ajutorul cărora datele pot fi transmise centralizat în timp real. Industria de transport are de altfel una dintre cele mai mari ponderi în valoarea pieţei IoT, estimată să ajungă anul acesta la 212 miliarde de dolari la nivel global, conform datelor Statista.
    „Soluţia de monitorizare a flotei auto este printre cele mai adoptate, atât de companii mari, cât şi de cele mici şi medii. Nevoile sunt diferite. Cu cât compania e mai mare, cu atât complexitatea soluţiei este mai ridicată”, a precizat reprezentantul Vodafone. Operatorul britanic de telecomunicaţii oferă o soluţie complexă de management al flotelor auto care include şi optimizarea rutelor, ceea ce oferă spre exemplu companiilor de curierat o predictibilitate mult mai mare asupra serviciilor de livrare.
    „Este o soluţie concretă, prin care optimizăm maşinile, rutele de distribuţie şi le comunicăm şoferilor astfel încât timpul de livrare să fie optim. Printre beneficii: s-au redus timpul petrecut în trafic, numărul de kilometri şi costurile cu benzina. S-au optimizat rutele, iar timpul de livrare este mult mai exact – circa 2 ore.”
    Utilităţile se numără de asemenea printre industriile în care tehnologia IoT a adus îmbunătăţiri semnificative la nivel operaţional prin soluţii automtizate de contorizare a consumului de apă şi de energie – electrică sau termică. În prezent, industria de retail are cel mai mare potenţial în adopţia soluţiilor IoT.
    „În zona de retail au început să se ceară tot mai multe soluţii IoT – soluţii care să interacţioneze digital cu clienţii precum cele digital signage (ecrane profesionale pe care se afişează conţinut digital interactiv), soluţii care să urmărească starea produselor perisabile, soluţii de management al stocurilor ş.a.m.d. Sunt soluţii cerute pentru a înţelege comportamentul de consum, care facilitează oferte personalizate pentru clienţi”, a subliniat Marius Coman. Agricultura este la rândul ei unul dintre sectoarele economiei în care soluţiile IoT au început să îşi facă loc, modernizând modul în care agricultorii au grijă de culturile şi producţia lor.
    „La ora actuală în România acoperim 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la sol, interconectivitate, senzori de aer sau frunze electronice. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare”, a afirmat Adrian Zărnescu, director tehnic în cadrul Syswin Solutions.
    Un exemplu al unei implementări IoT în agricultură este proiectul realizat de Syswin Solutions pentru Cerealcom Dolj care administrează circa 18.000 de hectare multicultură.
    „Ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimat care se formează datorită schimbărilor climatice. Dacă ANM spune că într-o anumită zonă este OK vremea, dar analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne dăm seama că vor apărea situaţii precum grindină izolat, putem avertiza fermierul chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla acel fenomen”, a precizat el, adăugând că staţiile instalate de Syswin nu sunt staţii meteo, ci staţii complexe şi independente energetic. „Acestea transmit datele prin LoRa (Long Range – tehnologie care foloseşte o reţea extinsă cu consum redus de energie) din staţie în staţie până într-o zonă unde există acoperire a reţelei. Sunt mulţi senzori care preiau datele, le transmit, serverele le analizează, există algoritmi de machine learning şi data analytics care transmit apoi către interfeţele utilizatorilor toate datele sau toate informaţiile relevante.” Companiile care adoptă soluţii IoT vor să îşi crească eficienţa operaţională prin optimizarea costurilor şi prin creşterea veniturilor. Totodată, aceştia vor să se diferenţieze pe piaţa pe care activează şi să inoveze.
    „Clienţii îşi doresc conectivitate cu o viteză foarte mare, să poată să îşi transmită volumul mare de date. Îşi doresc comunicare bidirecţională, să coste puţin, să aibă acoperire extinsă şi tehnologia să consume cât mai puţină energie, pentru a avea autonomie extinsă. Aceste lucruri sunt specifice tehnologiei narrowband IoT”, a menţionat Marius Coman. Narrowband IoT este o reţea extinsă cu consum redus de energie bazat pe tehnologia radio.
    „Durata de viaţă a bateriei este principalul avantaj al narrowband. Sunt multe soluţii, multe oportunităţi care au nevoie de baterie extinsă. Un senzor conectat la o reţea 2G poate transmite informaţii timp de 3-5 ani. Acelaşi senzor conectat la o reţea narrowband poate transmite peste 10 ani. Tehnologia narrowband IoT permite conectarea a până la 100.000 de dispozitive pe o singură celulă. Senzorii pot trimite informaţii către servere, dar pot acţiona şi pe baza comenzilor pe care le primesc de la distanţă”, a completat el.
    În prezent, aproximativ 75% dintre companii cred că dezvoltarea soluţiilor IoT în viitor este critică, iar până în 2024 se estimează că vor exista circa 4 miliarde de dispozitive IoT în toată lumea.

  • Studiu: Islanda şi Estonia, ţările cu cel mai liber internet

    La popul opus, în coada clasamentului, se situează China şi Iranul. Potrivit organizaţiei citate, dezinformarea a devenit astăzi mai periculoasă decât cenzura, pe internet. Platformele digitale, inclusiv cele de social media, au devenit noile „câmpuri de bătălie” pentru democraţie.

    În 2019, statele şi alte organizaţii au folosit dezinformarea şi propaganda pentru a distorsiona realitatea în zeci de ţări în timpul alegerilor, inclusiv în perioada alegerilor europarlamentare din UE, potrivit studiului realizat de Freedom House.

    „Multe guverne descoperă că pe reţelele de socializare propaganda funcţionează mai bine decât cenzura”, a declarat Mike Abramowitz, preşedintele Freedom House.

    Organizaţia nu a inclus în studiu şi România. Au fost analizate două state vecine, Ungaria, unde este un internet liber, şi Ucraina, unde internetul este doar parţial liber.

    Ştirile false au devenit o mare problemă pe internet, iar mai multe ţări, printre care şi SUA, încearcă combaterea fenomenului. Totuşi, Freedom House a inclus Statele Unite în lista celor 40 de ţări care au extins, anul acesta, măsurile de monitorizare a cetăţenilor pe reţelele de socializare online.

  • ANCOM detaliază cerinţele privind includerea în contracte a vitezelor la internet

    Elaborând acest ghid, ANCOM le pune la dispoziţie furnizorilor instrucţiuni pentru o exprimare coerentă a vitezelor şi a procedurii de măsurare a acestora în cadrul contractelor cu utilizatorii. Ghidul detaliază şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un consumator pentru a înregistra o sesizare validă şi pentru a putea solicita remedii şi obligă operatorii să menţioneze toate remediile pe care le pot acorda consumatorilor.

    Ghidul elaborat de ANCOM aduce clarificări cu privire la modul în care trebuie exprimate valorile vitezelor, factorii care pot influenţa atingerea vitezelor astfel încât utilizatorii să înţeleagă aspectele care pot afecta rezultatele unei măsurători, condiţiile în care se recomandă a fi efectuate măsurătorile de către utilizatori pentru a putea obţine vitezele de acces la internet din contract, spre exemplu condiţii referitoare la terminalul de pe care se efectuează măsurătorile, aspecte ce trebuie cuprinse în procedura de măsurare a vitezelor în vederea constatării unor diferenţe importante, permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanţa reală a serviciului şi cea indicată în contract, spre exemplu câte zile trebuie efectuate măsurătorile, câte măsurători se efectuează pe zi şi la ce intervale de timp, modalitatea în care un utilizator poate depune o sesizare privind nerespectarea clauzelor contractuale, pentru a putea beneficia de remedii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă eră: Una dintre cele mai controversate legi, a Internetului Suveran, a intrat în vigoare în Rusia. Ce înseamnă asta

    O lege controversată privind crearea unui internet suveran, promulgată de preşedintele rus Vladimir Putin la începutul lunii mai şi care permite statului rus să deconecteze ţara de la reţelele de internet globale, a intrat vineri în vigoare în Rusia, relatează site-ul agenţiei Dpa.

    Guvernul intenţionează să creeze infrastructură pentru “un internet suveran”, prezentat ca o necesitate în combaterea atacurilor cibernetice efectuate din afara graniţelor ruse.

    Criticii legii susţin însă că aceasta reprezintă un pas în direcţia cenzurii.

    “Este pentru prima dată când statul are control complet asupra internetului”, a declarat Alexander Isavnin, expert în cadrul organizaţiei anti-cenzură Roskomsvoboda.

    Parlamentul rus a adoptat în luna aprilie o lege care obligă platformele de socializare online să aibă serverele în Rusia.

    Isavnin explică faptul că, deşi înainte furnizorii de servicii internet puteau să opereze sub condiţiile pieţei libere, statul rus poate exercita acum control direct.

    Traficul web din Rusia va fi acum direcţionat prin platforme care se află în ţară. Furnizorii de servicii internet sunt obligaţi să instaleze echipamentul necesar pentru efectuarea acestei tranziţii.

    Mai multe site-uri care aparţin opoziţiei au fost deja blocate, în timp ce mulţi ruşi se tem că ţara va deveni izolată din punct de vedere digital.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, a susţinut anterior că Rusia nu intenţionează să se deconecteze de la internet, însă se pregăteşte pentru posibilele ameninţări.

    Vladimir Putin a argumentat că legea reprezintă o măsură de securitate naţională.

  • Facebook înregistrează un profit peste aşteptări în T3 2019, dar Mark Zuckerberg atrage atenţia asupra anului următor

    Facebook a înregistrat o creştere peste aşteptări a profitului în cel de-al treilea trimestru al acestui an, în pofida controverselor cu care se confruntă reţeaua de socializare în ceea ce priveşte protecţia datelor utilizatorilor, publicitatea politică sau moneda virtuală Libra, informează Wall Street Journal şi Sky News.

    Veniturile totale ale companiei au ajuns la 17,7 miliarde de dolari, faţă de 13,7 miliarde de dolari în trimestrul al treilea al anului trecut – o creştere de 29%.

    Facebook a anunţat că profitul din ce de-al treilea trimestru al anului 2019 a fost de 6,09 miliarde dolari sau 2,12 dolari/acţiune, depăşind estimarea analiştilor, care preconizau un profit de 5,47 miliarde de dolari sau 1,91 dolari/acţiune.

    Compania a transmis că estimează că 2,2 miliarde de persoane utilizează zilnic platformele sale – Facebook, Instagram, WhatsApp and Messenger.

    În ultimii trei ani, Facebook s-a confruntat cu o ostilitate în creştere, atât din partea utilizatorilor, cât şi a politicienilor, în legătură cu modul în care compania gestionează datele personale, dar şi ca urmare a incapacităţii sale de a asigura integritatea fluxurilor de ştiri, în contextul răspândirii campaniilor de dezinformare şi propagandă politică. De asemenea, Facebook se confruntă cu provocări tot mai mari în ceea ce priveşte reglementarea, deoarece autorităţile americane au iniţiat o anchetă care are drept scop să stabilească dacă firma a recurs la practici anticoncurenţiale.

    Mai mult, ca urmare a criticilor din partea oficialilor din SUA şi Europa, compania Facebook a fost nevoită să amâne lansarea monedei virtuale Libra, un instrument financiar care probabil va reprezenta o provocare în domeniul criptomonedelor, cu obiectivul de a genera, eventual, un sistem digital mondial de rezervă, a comentat secţiunea Alphaville a cotidianului Financial Times.

    “Este vorba de un fond de tranzacţionare care utilizează un sistem criptografic de tip blockchain pentru a neutraliza impactul de a intra pe piaţă fără licenţă şi pentru a ascunde influenţa disproporţionată a Facebook, cu speranţa că acesta va deveni eventual un sistem digital mondial de rezervă”, a argumentat editorialistul Izabella Kaminska, ridicând o serie de întrebări privind garanţiile de securitate.

    În aceste condiţii, Mark Zuckerberg, fondatorul şi preşedintele Facebook, a avertizat că 2020 se conturează drept un “an foarte dificil” pentru companie, din cauza presiunilor politice.

    Facebook este în centrul unei controverse ca urmare a deciziei sale de a excepta reclamele postate de politicieni de la regulile care interzic folosirea afirmaţiilor false în cazul publicităţii plătite.

  • ESCROCHERIA momentului.Cum puteti RĂMÂNE FĂRĂ BANI în doar câteva minute!

    O escrocherie circulă pe internet în această perioadă. Escrocii vor să obţină bani de pe urma românilor care caută apartamente de închiriat, fără ca măcar sa iasă din casă. 
     
    Iată cum funcţionează efectiv escrocheria:

    Escrocul se pretinde a fi proprietar al unui apartament de lux pe care îl închiriază sub preţul pieţei. Suma cerută este de obicei între 200 şi 300 de euro pentru un apartament luxos, iar fotografiile sunt furate de pe internet, de obicei aparţinând unor mari hoteluri. Sub pretextul că în acest moment proprietarul nu locuieşte în oraş şi că ar fi cel mai bine ca viitorul chiriaş să testeze o perioadă apartamentul iar apoi să se încheie efectiv un contract, îi trimite o factură falsificată, de obicei cu sigla AIR BNB, ori chiar Booking prin care selectează ca perioadă de şedere o lună de zile. Preţul pare un chilipir însă alăturarea facturilor false alături de mărcile celebrelor site-uri îi bagă pe români în încurcătură şi le oferă senzaţia de veridicitate.

    Odată ce victima ajunge să plătească cele câteva sute de euro, numărul de telefon devine inactiv. Astfel, escrocul ajunge să încaseze banii fară ca măcar să iasă din casă, ori să deţină vreun apartament.

    Atenţie însă, pentru cei care nu ştiu: prin booking sau airbnb rezervările se fac direct pe site, iar plata dacă nu se face direct pe platformă, se efectuează în momentul cazării. Orice sume de bani cerute prin alte mijloace decât prin site-urile oficiale ar trebui sa vă ridice semne de întrebare.

    În această perioadă a anului, odată cu migrarea studenţilor spre marile centre universitare din ţară, escrocii au început să posteze sute de astfel de anunţuri. 

  • „Webul solitar”, refugiul celor sătui de viralităţile online şi împărăţia umbrelor pentru cei care nu primesc like-uri

    IMG 0528, zero vizualizări: un tată şi micul său copil rătăcesc prin parc vorbind în ceea ce sună a rusă. DSC 0429, 9 vizualizări: o femeie indiană în veşmânt tradiţional violet, cu un microfon în mână, ţine o prelegere. DSC 0082, fără vizualizări: o imagine cu flori iese încet dintr-o imprimantă laser. Aceste videoclipuri nu există pentru nimeni sau aproape pentru nimeni, nu au pretenţia de a fi vizualizate, partajate sau comentate. A le descoperi aduce deja un pic a profanare. Dar navigarea prin debaraua webului, printre serii de numere aleatorii şi liste de redare ale nimănui, devine o experienţă irezistibilă.
    Această materie întunecată a galaxiei YouTube, omniprezentă şi totuşi invizibilă, a fost botezată de jurnalistul american Joe Veix în 2016 The Lonely Web, webul singuratic. Poate conţine clipuri video nevăzute de nimeni, melodii pe Spotify niciodată ascultate sau tweeturi care nu au fost niciodată citite (prin intermediul Lonely Tweets).
    Deşi este dificil de definit cu exactitate conturul acestei nebuloase, unele elemente revin totuşi frecvent: scene banale zilnice, locuri anonime, videoclipuri identificabile în funcţie de ştampila implicită dată de camera utilizată şi o vizibilitate cât mai redusă posibil. Luate separat, aceste videoclipuri nu aduc mare lucru, dar magia lor apare după câteva minute de navigare rapidă. „Sunt amatori, fermecători şi ciudat de trişti“, a rezumat Joe Weix în 2016 webul solitar.
    Ce-i poate împinge pe aceşti utilizatori să-şi înmulţească postările de videoclipuri dacă nimeni nu se uită la ele? Nu vom şti nimic niciodată. Canalele lor de YouTube sunt de cele mai multe ori austere ca videoclipurile lor, ceea ce le face greu de descoperit.
    Pentru a explora acest univers uitat există mai multe tehnici cu eficienţă variabilă. Prima şi cea mai evidentă este folosirea unuia dintre numeroasele portaluri şi playlisturi YouTube dedicate acestuia. Pe platforma Reddit, două secţiuni, r / IMGXXXX şi r / DeepIntoYouTube, înregistrează perle din adâncurile lumii digitale. Pentru creatorul celei de-a doua, este important a reaminti, prin această iniţiativă, că web-ul aparţine tuturor: „Videoclipurile necunoscute nu sunt importante în sine, dar este important pentru Internet că ele există şi că oamenilor să le facă plăcere să le vadă sau să le partajeze“.
    Tehnica lui de a le dezgropa? „Fac încontinuu clic pe videoclipurile asociate de către YouTube pentru a găsi ceva de valoare (…), dar tehnica este puţin depăşită“, recunoaşte el.
    Pe lângă aceste proiecte colaborative, mai multe site-uri propun rătăciri pe trasee algoritmice. Default Filename TV, YouHole.tv, Underviewed. Premiul pentru experienţă metafizică revine site-ului Astronaut.io, creat în 2017 de Andrew Wang şi James Thompson care rulează aceste videoclipuri pe fundalul sonor al piesei Clair de lune a lui Claude Debussy. Fundalul vizual constă în imagini din spaţiu. Feeric. 
    Există şi un proiect francez, Petit Tube, creat în 2011 de un artist digital de 33 de ani, Yann „Morusque” van der Cruyssen. Funcţionează „căutând secvenţe de litere la întâmplare, cu unele reguli: să nu fie prea lungi, nici prea recente şi să nu existe prea multe vizualizări. Ca atunci când merg într-un oraş pe care nu îl cunosc”, a explicat artistul pentru Le Monde.
    „Aş prefera să mă plimb la întâmplare pe străzi decât să merg la o clădire care mi-a fost recomandată. Pe internet, totul este foarte bine marcat. Sistemul de recomandări s-a schimbat cu adevărat, acum este mult mai riguros, te redirecţionează către conţinutul care face milioane de vizualizări.”
    În ceea ce priveşte aceste videoclipuri, tendinţa este de a lupta împotriva acestei căi caracterizate de algoritmi de recomandare. Vizualizarea la întâmplare permite, privilegiu rar, dezorientarea sistemelor de urmărire automate. Astfel pot fi sparte bule create de filtre în care YouTube şi alte platforme îi izolează pe navigatori.
    Relicvă a internetului pre-GAFAM (Google, Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft), în care YouTube era doar cea mai practică soluţie pentru transmiterea videoclipurilor către cei dragi, creaţiile webului solitar, care nu încearcă să-şi maximizeze viralitatea, devin aproape subversive. Există milioane de „anti-influenceri” care o fac în fiecare zi, uneori până la extrem: pe 22 iulie, revista The Outline l-a prezentat pe domnul Niiyama, autorul japonez în vârstă de 52 de ani a 20.000 de videoclipuri cu pisici – şase videoclipuri pe zi, timp de opt ani –  fără altă ambiţie decât de „a observa viaţa unei pisici”.
    În mod ironic, de la expunerea media, prezenţa pe canalul de YouTube al domnului Niiyama a explodat de la 200 la 12.000 de abonaţi. Acestea sunt cifre care fac canalul său eligibil pentru Programul Partener YouTube, cenaclul creatorilor remuneraţi – dreptul de intrare este acordat acum celor cu cel puţin 1.000 de abonaţi şi 4.000 de ore de vizionare în ultimele 12 luni. Surd la sirenele profitului, domnul Niiyama nu şi-a schimbat videoclipurile cu pisici, garantate a fi fără publicitate.
    În fiecare minut, 500 de ore de imagini sunt turnate pe platformă. Doar o mică parte din ele vor cunoaşte gloria. Dar, printre acestea, unele provin din acest web invizibil şi au devenit un succes uriaş. „Chocolate Rain”, „Charlie Bit My Finger”, „Jonathan”. Înainte de a deveni monumente lucrative ale culturii internetului, toate au fost, pentru scurt timp, videoclipuri de o banalitate totală.
    De ce ar prefera cineva talentul, sau antitalentul, unor anonimi în faţa unor conţinuturi mainstream ce trezesc interesul a mii, zeci de mii sau chiar milioane de oameni? Este vorba de sentimentul de explorare individuală. Vizionarea filmuleţelor pescuite de pe webul solitar – petreceri de familie, întâlniri de afaceri, proiecte de şcoală – poate da un sentiment de epuizare, de ceva voyeuristic, chiar greşit. Însă în acelaşi timp, în comparaţie cu părţile din viaţa fiecăruia supraeditate, agitate, postate selectiv pentru a impresiona, a explora webul solitar dă senzaţia de revigorant şi onestitate.
    „Uneori, când mă simt ameţit de cascada de tendinţe virale şi de consumul fierbinte din feedurile mele, încarc un generator de numere aleatorii şi îl folosesc pentru a căuta pe YouTube videoclipuri fără nume, pe care nu le-a mai văzut nimeni până acum. Senzaţia este ca şi cum te-ai zbengui printre transmisii de filme extraterestre de supraveghere a umanităţii. Fac clic indiscriminat: un bărbat explică cum şi-a schimbat bicicleta cu o cameră video folosită, un copil dansează în faţa televizorului pe muzică disco din anii ’90, o fată stă singură în bucătăria ei şi mârâie: «Aşa se fac negresele»”, explică Joe Veix.
    Vechiul, ciudatul internet n-a dispărut niciodată. Se ascunde doar, la vedere, pe platformele de social media modern.
    Iar webul solitar poate ascunde comori. Este şi cazul celebrei rochii care a pus pe jar internetul în urmă cu câţiva ani.
    Totul a pornit de la Cecilia Bleasdale, când aceasta a probat o ţinută pentru nunta fiicei sale Grace într-un magazin Roman Originals, la aproximativ 30 de minute de Liverpool, la începutul lunii februarie 2015. Femeia, în vârstă de 57 de ani atunci, a făcut fotografii cu trei posibile rochii şi i le-a trimis fiicei. A ales opţiunea albastru cu negru, care a costat 74 de dolari, iar în drum spre casă i-a trimis lui Grace mesajul că a cumpărat rochia din a treia fotografie.
    „A, cea cu alb şi auriu?”, i-a răspuns Grace.
    „Nu, este albastru cu negru.”
    „Mamă”, a venit replica fiicei, „dacă crezi că este albastru cu negru, trebuie să te duci să vezi un doctor.”
    Neputând să cadă de acord în privinţa culorilor rochiei nici cu logodnicul ei, Grace a încărcat iluzia optică pe Facebook. Câţiva oameni au dat like; cinci sau şase prieteni au dezbătut problema în comentarii.
    La nuntă, mai târziu în acea lună, interesul pentru rochie aproape că dispăruse. Totuşi, ceva din postarea de pe Facebook a captivat-o pe Caitlin McNeill, prietena lui Grace şi chitarista trupei de folk Canach. După ceremonie, tânăra de 17 ani a postat imaginea pe Tumblr pentru cei 2.000 de urmăritori ai ei sub numele de utilizator Swiked. A adăugat subtitrarea: „Vă rog să mă ajutaţi – rochia asta este alb cu auriu sau albastru cu neagru? Eu şi prietenii mei nu am reuşit să cădem de acord şi asta ne tulbură”. Postarea a decolat rapid, apoi a sărit pe Twitter, unde a devenit un hashtag. Curând, rochia a ajuns „Acea Rochie – The Dress”. Până la sfârşitul zilei, se pare că toată populaţia planetei se certa pe această temă. Dacă este urmată traiectoria viralităţii înapoi, rămâne un detaliu omis de mulţi: unul dintre cele mai mari fenomene virale din ultimul deceniu a început ca o postare pe Facebook cu mai puţin de 20 de like-uri. Însă numărul de like-uri de pe Facebook s-ar putea să nu mai conteze prea mult timp. Vorba umblă că platforma de social media ar putea renunţa la contorizarea aprecierilor după ce această funcţie a dispărut de pe Instagram, pentru a „reduce presiunile”. Experimente au fost făcute în acest sens în Canada, Japonia, Irlanda, Italia, Brazilia, Australia şi Noua Zeelandă. Utilizatorii puteau vedea o listă cu like-uri pentru propriile postări, dar nu puteau vedea numărul pentru postările altora. Enoriaşii webului solitar nu
    pot fi decât mulţumiţi.

  • Criză fără precedent: Datele personale ale unei întregi ţări au fost publicate pe Internet

    Ecuadorul se confruntă cu o problemă informatică uriaşă, în contextul în care datele personale a peste 20 de milioane de oameni, printre care se numără şi şapte milioane de copii, au ajuns în mediul online printr-un server nesecurizat al unei companii locale de marketing şi analiză, scrie CNBC.

    Populaţia Ecuadorului totalizează aproximativ 16.5 milioane de oameni, care ar fi putut deveni cu uşurinţă victimele breşei informatice. Biroul procurorului general de stat a declarat luni că inclusiv persoanele decedate ar putea fi cuantificate ca victime ale acestei crize.

    Încă nu se cunoaşte cifra exactă a personelor afectate de scurgerea de date, dar se vehiculează că aceasta cuprinde o paletă destul de largă şi importantă de informaţii printre care se numără numele complete, datele de naştere, CNP-ul, numerele de identificare fiscală, informaţii privind locul de muncă şi numele membrilor familiilor de care aparţin victimele.

    Breşa a fost descoperită atunci când firma de securitate informatică vpnMentor lucra la un proiect de rutină la începutul lunii septembrie.

    Reprezentanţii vpnMentor au spus că echipele lor au identificat sursa breşei ca fiind un server localizat în Miami, Florida, care era deţinut de compania ecuadoriană Novaestrat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Capitala economiei digitale din Europa Centrală şi de Est

    Astfel, evenimentul GoTech World – cunoscut pentru primele şapte ediţii ca Internet & Mobile World – se reinventează şi devine pentru două zile „casa economiei digitale din Europa Centrală şi de Est”.

     

     

    „Trăim într-o eră informaţională, în care interconectivitatea este cuvântul de bază în orice activitate: avem toate datele stocate în cloud, lucrăm în sisteme online, vorbim cu partenerii de business de la mii de kilometri depărtare prin videoconferinţe şi suntem înconjuraţi de dispozitive conectate prin IoT”, apreciază Alexandru Măxineanu, project manager al evenimentului GoTech World, cunoscut în ultimii şapte ani în România drept Internet & Mobile World, organizat de Universum Events.
    Apetitul pieţei din România pentru soluţii bazate pe cele mai noi tehnologii este în creştere în ultimii ani, începând de la inteligenţa artificială şi machine learning şi până la conectivitatea oferită de Internet of Things sau revoluţia adusă de soluţiile de tip Robot Process Automation (RPA) – unde o mână de români au creat chiar şi un unicorn, denumit UiPath.
    Creşterea „spectaculoasă”, aşa cum o numesc reprezentanţii GoTech World, care poate fi observată şi pe piaţa aplicaţiilor mobile pe fondul accesului rapid la internet mobil – încât ne îndreptăm spre era 5G – are nevoie de un catalizator şi de o scenă pe care să fie aduşi furnizorii de soluţii de tehnologie faţă în faţă cu cei care caută cele mai eficiente produse pentru businessurile lor.

    „Participanţii la GoTech World sunt profesionişti din companii locale şi multinaţionale, de nivel middle-management şi C-level, din domenii diverse şi pe diverse verticale operaţionale (HR, financiar, marketing, IT, vânzări, logistică etc.), dar şi antreprenori interesaţi de digitalizarea afacerilor lor. Pe scurt, pentru că transformarea digitală se întâmplă pe absolut toate verticalele de business şi fiecare departament dintr-o companie este implicat în acest proces, orice manager sau executiv din orice companie este binevenit la GoTech World”, explică Măxineanu.

    Evenimentul GoTech World este un concept care beneficiază acum de amploarea la care a ajuns Internet & Mobile World şi care aduce în faţa profesioniştilor din business prezenţi la Romexpo, în perioada 2-3 octombrie, şapte scene de conferinţe: Main Stage, IT Ops Stage, Digital & E-commerce Stage şi scenele PRO: MarTech Stage, Security Stage, Java Stage şi .NET Stage, unde experţi locali şi internaţionali prezintă conţinut util şi relevant pe subiecte de interes actual în digitalizare.

    „GoTech World este, în momentul de faţă, singura expo-conferinţă de business care pune la dispoziţia companiilor din România şi din regiune un mix unic de soluţii IT, business software, cloud, securitatea informaţiei, dispozitive şi soluţii de digital marketing şi e-commerce B2B şi informaţii relevante oferit de către speakeri internaţionali de renume, experţi de la companii de top la nivel mondial”, adaugă reprezentanţii evenimentului. 

    Pe lângă o serie de parteneri precum ING, NTT Data, UiPath sau Cognizant Softvision, în cadrul evenimentului vor fi prezenţi încă 80 de expozanţi, de la companii multinaţionale şi până la start-up-uri de tehnologie.
    Organizatorii au fost nevoiţi să propună conceptul GoTech World pentru că piaţa tehnologiilor s-a dezvoltat mult mai departe şi pe mai multe verticale decât acoperea cel anterior de Internet & Mobile World.

    „Încă din 2012, de când am pus bazele Internet & Mobile World, l-am gândit ca pe un eveniment de business menit să încurajeze adoptarea digitalizării în strategia de dezvoltare a companiilor. La momentul respectiv, conceptele de internet şi mobile erau în atenţia tuturor profesioniştilor, fiind sistemele în trend, pe baza cărora se dezvoltau cele mai multe tehnologii şi soluţii digitale pentru companii. De câteva ediţii, IMWorld nu mai este doar despre internet şi mobile, aşa cum a fost construit iniţial. În prezent, evenimentul îşi propune să accelereze procesul de digitalizare a companiilor, în acord cu obiectivele de business, oferindu-le cele mai potrivite soluţii şi informaţii de tehnologie pentru nevoile lor”, susţine Alexandru Măxineanu. „În acest sens, am simţit nevoia unui refresh de imagine a evenimentului. Deşi conceptele de internet şi mobile vor exista mereu în esenţa evenimentului nostru, ca platforme pe baza cărora s-au dezvoltat toate sistemele şi tehnologiile inovatoare ce guvernează astăzi activităţile de business, ne-am propus să fim cu un pas înainte, lansând un îndemn companiilor din România şi din regiune, şi de fapt, lumii întregi: Go Tech”, adaugă el.

    Faţă de începuturile din 2012, nivelul vizitatorilor s-a triplat, în timp ce numărul companiilor care vin ca expozanţi s-a dublat. Mai mult, de-a lungul anilor, scenele a ceea ce va fi cunoscut de acum drept GoTech World au văzut experţi internaţionali precum Neil Harbisson, primul cyborg recunoscut şi atestat de autorităţi, Siri Børsum, leader of digital transformation la Google, sau Ingela Nordenhav, director de digital marketing la Volvo Trucks, coordonator al campaniei de marketing B2B care l-a avut ca protagonist pe Jean-Claude Van Damme. „Am pornit în 2012 cu 3.300 de vizitatori, dintre care 1.100 de nivel CxO, şi am ajuns după 8 ani la 10.000 de vizitatori, dintre care 6.000 de nivel CxO. Totodată, cu fiecare ediţie din ce în ce mai mulţi expozanţi de soluţii digitale s-au arătat interesaţi să ni se alăture. Dacă în 2012, la prima ediţie, am pornit cu o zonă expoziţională în care îşi prezentau serviciile şi produsele 70 companii, anul acesta numărul expozanţilor s-a dublat, ajungând la peste 140 de companii”, explică reprezentenaţii businessului.

    Mai mult, organizatorii încearcă să contribuie la ecosistemul de formare de start-up-uri printr-un program de accelerare denumit acum Go StarTech. „Tot anul trecut, cu scopul de a încuraja accelerarea creşterii numărului de noi companii tech am dat startul unui program de accelerare a start-up-urilor, Go StarTech (anterior Startech Factory), care deja devine tradiţie în componenţa GoTech World. Programul se adresează start-up-urilor din domeniile IT&Tech şi se bazează pe o competiţie în cadrul căreia 20 de iniţiative antreprenoriale au şansa de a câştiga un stand gratuit în cadrul evenimentului. Dintre aceste companii, şapte finalişti vor avea şansa susţinerii unui pitch pe scena evenimentului, fiind evaluaţi de un juriu de profesionişti”. 

     

    UiPath

    Una dintre companiile de tehnologie care au fost în centrul atenţiei în ultimii ani este UiPath. Nu doar pentru că aduce una dintre cele mai căutate tehnologii emergente – Robotic Process Automation (RPA) – ci şi pentru că a avut un parcurs de business surprinzător, compania este căutată în prezent de mai multe businessuri care vor să îşi automatizeze procesele repetitive.

    „RPA este o tehnologie care se pretează tuturor industriilor, care a fost implementată cu succes până acum în sectoare precum cel financiar-bancar, telecom, HR, retail şi logistică, sectorul energetic şi aşa mai departe. În prezent, clienţii noştri cunosc mult mai bine beneficiile automatizării şi ne cer soluţii specializate care răspund problemelor lor de business specifice. De exemplu, o soluţie de automatizare lansată în 2019 care diferenţiază UiPath de alţi provideri de RPA de pe piaţă este cea destinată firmelor de avocatură sau departamentelor juridice din companii şi organizaţii din sectorul public. UiPath a dezvoltat roboţi software precum GDPR Robot, care facilitează respectarea criteriilor GDPR sau Conflict of Interest Robot, o soluţie versatilă pentru gestionarea cererilor de internal compliance”, explică Alex Mihailciuc, vicepreşedinte global al diviziei Presales în cadrul UiPath.

    Ce îi determină însă pe cei de la UiPath să vină la evenimentul GoTech World cu soluţiile lor? Apetitul jucătorilor activi în piaţa locală pentru astfel de soluţii este din ce în ce mai mare, încât compania are de 10 ori mai mulţi clienţi acum în România decât avea în urmă cu doi ani. „În România, piaţa s-a maturizat în ultimii ani, iar apetitul pentru RPA este în continuă creştere. De la 4-5 clienţi, cât aveam în 2017, am scalat la aproape 40 de clienţi în 2019, preponderent subsidiare ale companiilor multinaţionale, dar şi businessuri cu capital românesc. În prezent, avem clienţi din aproape toate sectoarele: bănci şi alte instituţii financiare, telecom, manufacturing, retail, petrol şi gaze naturale şi sectorul farmaceutic. Iar trendul rămâne unul pozitiv. Dintre ţările din regiune, doar Polonia depăşeşte România ca investiţie în soluţii de automatizare UiPath şi tehnologii colaterale, înaintea unor ţări precum Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Moldova, Slovenia, ţările baltice ori Croaţia”, spune Mihailciuc.

    În acelaşi timp, el observă un trend interesant printre companii, şi anume că multe proiecte de RPA începute în piaţa locală pentru subsidiare ale multinaţionalelor s-au extins spre proiecte de scalare RPA la nivel global pentru respectivele companii.
    Până acum Japonia este pe primul loc la nivel de implementare a roboţilor software, într-o piaţă care are nevoie de roboţi ca să suplinească deficitele de candidaţi din piaţa muncii.

    „Deciziile de a implementa RPA au în spate factori precum creşterea productivităţii, a eficienţei forţei de muncă existente, degrevarea angajaţilor de povara proceselor repetitive, reducerea costurilor şi, nu în ultimul rând, transformarea digitală a businessului şi creşterea competitivităţii. Japonia, de exemplu, ţara unde UiPath a realizat cea mai mare implementare de roboţi software, e un model care se evidenţiază prin transformările majore pe care le-a adus la nivel de business şi volum de muncă al personalului companiilor. Acolo angajaţii lucrează în mod uzual 14-16 ore pe zi, iar automatizarea suplineşte multe ore de muncă umane într-un timp foarte scurt”, explică reprezentanţii companiei.

    După ce a reuşit anul trecut să devină primul „unicorn” fondat de români, compania a continuat să desfăşoare runde de finanţare, iar în aprilie 2019, o rundă seria D în valoare de 586 milioane dolari – în care au intrat investitori precum Coatue, Dragoneer sau Wellington – a adus o evaluare de 7 miliarde de dolari pentru UiPath, transformând-o în cea mai valoroasă companie de inteligenţă artificială din lume.
    Mai mult, compania a ajuns la peste 4.000 de clienţi şi a deschis noi birouri în Italia, Grecia, Israel, Elveţia, Rusia, Belgia şi Ucraina. De asemenea, UiPath are acum peste 3.200 de angajaţi care lucrează în 53 de birouri din 25 de ţări.

     

    NTT DATA

    Soluţii de clasificare a persoanelor şi a activităţii acestora pe baza tehnologiei de inteligenţă artificială, blockchain pentru vehicule autonome, automatizarea activităţilor repetitive prin RPA-uri, realitate augumentată dar şi alte soluţii clasice precum SAP sau ERP sunt doar o parte dintre soluţiile cu care compania NTT Data România, parte a grupului NTT, va veni la expoziţia de la evenimentul GoTech World desfăşurat la Romexpo.

    „Este primul an în care NTT Data România participă la GoTech World. Practic, dorinţa de participare vine în urma faptului că acest eveniment reprezintă cea mai mare expo-conferinţă B2B din estul Europei pe zona de IT şi soluţii digitale. (…) Există în România multe zone de business care sunt încă într-o fază incipientă a digitalizării, iar scopul nostru este să sprijinim acest demers de digitalizare cu cele mai noi soluţii şi servicii din domeniu”, explică Daniel Metz, CEO NTT Data România.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de soluţii software în România, reprezentanţii companiei susţin că nu există diferenţe semnificative de evoluţie între piaţa locală şi regiune.

    „Dacă ne uităm la nivel macro, diferenţele între nevoile şi evoluţia României faţă de alte ţări sau regiuni nu sunt semnificative. Nu există discrepanţe majore care să modifice substanţial strategia noastră de a aborda diverse pieţe. Singurele variaţii pe care le observăm sunt generate de momentul adopţiei anumitor soluţii, România şi regiunea Europei de Sud-Est fiind de obicei într-un eşalon secundar, pe de altă parte fiind furnizor de know-how şi resursă umană de înaltă calificare IT”, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Astfel, reprezentanţii companiei consideră că România se înscrie pe o curbă de creştere similară cu ţările din regiune, iar nevoile din piaţă încep să fie mai rafinate şi mai complexe.

    De aceea, NTT susţine că va investi „foarte multe resurse” pentru pregătirea unor soluţii pe care le va livra pe piaţa din România, în timp ce va lansa un Centru Naţional de Excelenţă pentru iniţiativele de tip SAP. „În următorii doi ani vom investi foarte multe resurse în pregătirea echipelor noastre, în suita de produse proprii precum Clarvision ERP Suite, WinActor – soluţia proprie de RPA, IntraMart – soluţia proprie de BPM, dar şi în zona de integrare de soluţii software şi hardware precum şi în oferirea unui portofoliu complex de servicii de consultanţă”, notează CEO-ul companiei.

    NTT Data pariază în România următorilor doi ani pe tehnologii de automatizarea proceselor şi pe monetizarea volumelor de date într-un context economic global care împinge furnizorii de tehnologie să fie din ce în ce mai apropiaţi de businessul clienţilor. „Automatizarea şi managementul proceselor, securitatea datelor, monetizarea volumului uriaş de date şi facilitarea colaborării reprezintă zonele în care NTT Data România aduce experienţa dobândită pe piaţa locală şi internaţională, astfel încât printr-o abordare consultativă, de parteneriat, putem fi alături de clienţi în transformarea digitală.”

    Iar trendurile din piaţă şi apetitul în creştere se reflectă în businessul companiilor precum NTT Data şi forţează companiile de software să se reinventeze în mod constant.

    „Doar în primele 6 luni ale acestui an am înregistrat o creştere de 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Anul acesta dar şi următorul sunt caracterizaţi de reînnoirea, resetarea şi reinventarea modelelor noastre de business cu care operăm, în segmente de piaţă distincte. Creşterea din următorii ani se va baza pe abordări disruptive şi proiecte de amploare cu tehnologii de top. Un rol foarte important îl are extinderea activităţilor noastre în pieţele emergente dar şi accesarea proiectelor cu valoare adăugată semnificativă”, mai spune Daniel Metz.

     

    Cognizant Softvision 

    Printre companiile pe care le găzduieşte Romexpo la începutul unii octombrie în cadrul GoTech World se numără şi compania Cognizant Softvision – fondată de antreprenorul român Laurenţiu Russo în 1994 şi achiziţionată anul trecut de americanii de la Cognizant, într-o tranzacţie estimată de agenţia de presă Reuters la 550 de milioane de dolari.

    „Achiziţia Softvision de către Cognizant a creat una dintre cele mai puternice companii din lume în domeniul dezvoltării digitale şi un lider în dezvoltarea produselor software. Împreună, inovăm continuu în domenii precum machine learning, inteligenţă artificială şi Internet of Things pentru a crea soluţii cu impact global”, spune Vasilica Zuld, director de HR al companiei Cognizant Softvision.

    Ea crede că piaţa de IT din România este abia la început, iar ritmul anual de creştere se va păstra, ceea ce va duce la o dimensiune de patru ori mai mare decât în prezent.

    „În industria locală IT lucrau, la finalul anului trecut, aproximativ 110.000 de persoane, majoritatea angajate în centrele de outsourcing şi suport IT deschise de multinaţionale în ultimii ani. O creştere spectaculoasă, având în vedere că, în urmă cu 15 ani, industria de IT din România avea în jur de 10.000 de angajaţi. În condiţiile unui ritm anual de creştere cu 10% în acest sector, se estimează că în următorul deceniu numărul de specialişti IT din România va creşte de patru ori. De altfel, industria IT din România se plasează pe primul loc în topul celor mai profitabile investiţii ale companiilor din SUA, fiind recunoscută la nivel mondial pentru abilitatea de a vedea şi valorifica rapid oportunităţi de business”, notează reprezentanţii companiei.

    În acest context, businessul furnizorului de soluţii software şi consultanţă pe care îl avea deja compania Softvision ar putea fi amplificat de premisele oferite de Cognizant, un gigant cu venituri de peste 16 miliarde de dolari în 2018.

    „Achiziţia Softvision reprezintă un pas fără precedent în dezvoltarea globală. Softvision, companie fondată la Cluj-Napoca acum 20 de ani, deţinea un portofoliu de clienţi din Fortune 500 din industrii diverse precum servicii financiare, retail sau sănătate şi un background important în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală, un jucător «pur» în sectorul de digital engineering, înregistrând constant creşteri anuale de 18%. De cealaltă parte, Cognizant, lider global în piaţa de software, a investit masiv în transformare digitală, înregistrând în 2018 venituri de 16,13 miliarde de dolari. Achiziţia creează premise de leadership în piaţa economiei digitale pentru Cognizant Softvision. Portofoliul global al Cognizant Softvision include clienţi tradiţionali, precum Groupon, Macy’s şi Mozilla, dar şi clienţi noi”, apreciază Zuld.

    Evoluţia pieţei de outsourcing din România cunoaşte o perioadă care depăşeşte orice aşteptări, iar reprezentanţii companiei citează studii conform cărora România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti din domeniul IT.

    Mai mult, numărul mare de specialişti şi riscurile geopolitice reduse transformă România într-un pol foarte important pentru outsourcing.
    „România se numără, la ora actuală, printre cele mai atractive destinaţii din Europa Centrală şi de Est pentru furnizorii de servicii de business la nivel general şi cu precădere pentru cei din domeniul IT. Potrivit unor studii, România este prima ţară din Europa şi a şasea din lume după numărul de profesionişti care activează în domeniul IT. Numărul mare de specialişti şi toată această infrastructură, la care se adaugă şi riscurile geopolitice reduse comparativ cu ţările din regiune, reprezintă factori importanţi de decizie pentru companiile care aleg să se extindă pe piaţa românească, dar nu sunt singurii. România este un pol important şi dinamic de inovaţie digitală, distribuită foarte echilibrat la nivel naţional – Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara”, notează Vasilica Zuld.

     

    Keez

    În timp ce directorii şi profesioniştii din marile companii vor veni la expoziţia GoTech World pentru a-şi găsi noile soluţii pentru businessurile lor, nici start-up-urile şi IMM-urile nu sunt excluse din discuţie. Pe lângă soluţiile altor expozanţi care se pliază şi pentru companiile mici, start-up-ul românesc Keez aduce la eveniment un set de servicii pentru acest segment.

    Cu ajutorul platformei Keez, antreprenorii au „toată firma în buzunar”, aşa cum îi place fondatorului Daniel Mateescu să spună.
    „Venim la GoTech World pentru că acest eveniment, precum şi celelalte companii participante, toţi au în comun cu firma noastră câteva ingrediente cheie: digital, cloud, mobile, machine learning, inteligenţă artificială. Keez este un start-up românesc de tip AccountingTech care duce contabilitatea la nivelul cerinţelor de afaceri ale secolului XXI. Departamentele de tehnologie din firmă au adăugat aceste ingrediente cheie la serviciile de contabilitate pe care ecosistemul nostru de experţi contabili îl oferă, şi astăzi putem livra un pachet integrat de service & technology care revoluţionează felul în care antreprenorii se raportează la contabilitate. Astăzi, antreprenorii, cu ajutorul Keez, au toată firma în buzunar: toate documentele financiare şi contabile, rapoartele, toate sunt disponibile prin intermediul aplicaţiei Keez Mobile”, spune Daniel Mateescu, CEO al Keez.

    Este a doua ediţie a evenimentului la care participă start-up-ul înfiinţat în 2018, iar platforma are deja un portofoliu de peste 500 de clienţi.
    „La GoTech World vom arăta felul în care cei peste 500 de clienţi ai Keez îşi încarcă documentele, precum chitanţe sau facturi, prin intermediul telefonului lor în aplicaţia Keez chiar atunci când aceste documente sunt emise. Vom arăta vizitatorilor cum este generat automat procesul de înregistrare, încât ei nu mai trebuie să îşi colecteze documentele până la sfârşitul lunii şi să le livreze firmei de contabilitate cu care lucrau până la Keez”, transmit reprezentanţii start-up-ului.

    Businessul Keez a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 500.000 de euro la care a obţinut şi profit, încă din primul an de funcţionare.
    „Prima jumătate a anului 2019 arată foarte bine şi confirmă estimările noastre, potrivit cărora o să atingem venituri de 700.000 de euro anul acesta. În contextul în care reuşim să ridicăm o nouă rundă de finanţare, vom depăşi venituri de 1 milion de euro”, spune Mateescu.
    Control în timp real asupra afacerii prin rapoartele de management financiar, facturare instant, contabilitate în timp real, suport şi consultanţă reprezintă principalele beneficii pe care le oferă platforma Keez pentru clienţi. Cele mai căutate soluţii de către aceştia sunt accesate sub forma unui pachet de bază denumit Start, acesta fiind destinat firmelor cu maximum trei angajaţi şi 40 de documente lunare. În acelaşi timp, clienţii mai aleg pachetul Mini, care se adresează start-up-urilor.

    Planurile lui Daniel Mateescu sunt ambiţioase, acesta sperând să ajungă la toate firmele din România în viitor, bazându-se pe analiza trendurilor şi pe convingerea puternică conform căreia fiecare antreprenor are nevoie de tehnologie.
    „Serviciile Keez sunt apreciate de firmele de tehnologie, iar felul în care noi ne raportăm la tehnologie este punctul de plecare în conversaţiile pe care le vom avea în cadrul evenimentului. Toţi antreprenorii din tehnologie au telefoane mobile, toţi antreprenorii din tehnologie au nevoie de contabilitate. (…) Planurile noastre pentru viitor sunt simple, clare: sunt 650.000 de firme în România. Asta este ţinta noastră”, spune CEO-ul Keez.

     

    IT Smart Systems

    Anul 2019 aduce încă o oportunitate ce va fi în prim-planul discuţiilor de la GoTech World, după momentul 15 septembrie 2019 – termenul de implementare a directivei europene privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, cunoscută în piaţă ca PSD2.
    Astfel, jumătatea lunii septembrie a adus momentul în care băncile dau acces la conturile clienţilor prin API-uri (appilication program interface), ceea ce va deschide şi noi oportunităţi pentru companiile de tehnologie.

    IT Smart Systems vine la GoTech World cu trei soluţii principale din zona fintech-urilor, în contextul în care compania mizează cu pedala de acceleraţie la podea pe acest sector.
    Una dintre soluţiile cu care vine compania la expo-show se numeşte SmartPG. „Este un hub de plăţi, conform cu directiva europeană PSD2, care, spunem noi, accelerează inovaţia. Deoarece acest hub oferă API-uri standardizate şi unificate, care elimină barierele de conectare cu fiecare bancă în parte, însă deschide şi noi oportunităţi de creare şi implementare a altor acceleratori. SmartPG înglobează experienţa extinsă a IT Smart Systems in banking în general, dar şi de implemantare a PSD2 şi este aliniat cu standardele de securitate (NextGenPSD2 şi OpenBanking UK)”, explică Cristian Barbu, managing partner la IT Smart Systems.

    Celelalte soluţii pe care le aduce compania sunt SmartPay, un accelerator plug & play, care poate fi folosit ca soluţie sigură de eCommerce la plata online, şi Pay4Me, o soluţie de autorizare multiplă, rapidă de plată online – soluţia aceasta câştigând Hackathonul Institutului de Open Banking de la Londra în 2018.

    „Acestea sunt soluţiile oferite de Smart Fintech, le lansăm anul acesta tocmai în contextul modificărilor din domeniul financiar şi mizăm pe ele deoarece aşteptăm adopţia acestui tip de soluţii anul viitor, când PSD2 va reglementa în forţă serviciile financiare din UE şi Marea Britanie”, explică Cristian Barbu.

    Piaţa soluţiilor de tip fintech este încă la început în toată lumea, în special în România, după cum observă reprezentanţii companiei de tehnologie, însă ei cred că în următorii ani vom asista la o „creştere explozivă”, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta.
    „Vedem în România un potenţial de inovaţie extraordinar, multe start-up-uri din ce în ce mai active de la care ne aşteptăm să creeze o piaţă dinamică, competitivă, inclusiv la nivel regional”, apreciază Barbu.

    Pe lângă aceste soluţii descrise, dezvoltate pe o platformă IBM denumită API Connect, compania mai are şi alte soluţii în portofoliul cu care potenţialii clienţi se vor putea familiariza în cadrul evenimentului.

    Pentru a lucra mai uşor cu aceste proiecte, IT Smart Systems a pus bazele start-up-ului Smart Fintech.
    „Deşi desprins din IT Smart Systems, un business deja stabilit pe piaţă, Smart Fintech este un start-up care a prins contur de curând şi care credem că are un potenţial foarte bun de creştere rapidă. Suntem încrezători că în cursul anului viitor Smart Fintech va trece din etapa de investiţie în cea de afacere profitabilă”, spun reprezentanţii companiei.

    Businessul IT Smart Systems înregistrează creşteri de la an la an, transmit oficialii, iar pentru 2019 estimează o creştere a afacerilor de 20% faţă de anul trecut. Compania are circa 100 de specialişti IT în două centre de dezvoltare situate la Bucureşti, respectiv Chişinău. 

     

    Reply Technology

    „Nu văd atât de multe companii care vin în România pentru inovaţie, pentru cercetare şi dezvoltare, ci pentru preţuri mai ieftine”, sesizează Andrea Allocco, general director şi partener al integratorului de sisteme Reply Technology, care va fi prezentă pentru prima dată la standurile de la Romexpo pentru GoTech World.

    El atrage atenţia că în contextul unei creşteri economice puternice şi al unei poziţii oarecum privilegiate pe care o ocupă România în prezent, inovaţia nu reprezintă un obiectiv principal la nivel de ţară, iar cele mai noi tehnologii, precum inteligenţa artificială şi machine learning, sunt mai mult caracteristice ţărilor care dau tonul inovaţiei.

    „Mă aştept ca în viitor piaţa din România să devină mai matură în tehnologii noi precum big data, inteligenţă artificială, cloud. Există cerere pentru asta aici şi acolo, sunt nişe, dar nu văd o cerere mare în piaţă. Vreau să văd că România creşte în aceste direcţii pentru că angajaţii, seniorii din companii vor să facă mai multe lucruri, dar piaţa nu este încă pregătită pentru ele. Nu sunt expert pe piaţa românească, deci ar fi nedrept să spun că nu e nimic, dar la clienţii noştri nu văd aceste tehnologii, deci probabil se discută despre asta dar încă nu le pun în aplicare”, spune Allocco.

    Reply Technology, parte a grupului Reply, care are peste 8.000 de angajaţi, este un integrator de sisteme care furnizează clienţilor expertiza pentru implementarea de soluţii software. Printre furnizorii de soluţii cu care lucrează compania se numără Microsoft, Java World, Amazon Cloud, Oracle, dar şeful companiei spune că se pliază pe nevoile clienţilor. 

    „În România lucrăm cu bănci. Lucrăm pe mobile banking sau pe partea de back, orice ţine de risk management, credit management. Asta facem în principal. Majoritatea lucrurilor pe care le facem sunt legate de banking, core-banking, front-end”, explică Andrea Allocco.
    Acesta spune că ar vrea să aibă o prezenţă mai importantă pe piaţa din România, încât compania sa lucrează cu mai multe companii internaţionale avansate ca apetit pentru astfel de soluţii, însă majoritatea dintre acestea activează pe piaţa locală.

    Cu toate acestea, italianul apreciază bazinul de talente al României în ceea ce priveşte sectorul IT, în contextul în care subsidiara locală are 62 de angajaţi şi mai caută încă 20 în 2019. „În ceea ce priveşte businessul am fi putut face mai mult, dar căutăm doar cei mai buni angajaţi. Avem mulţi seniori, peste 50% din total, dar avem şi juniori buni. Majoritatea angajaţilor sunt cu noi încă de la început din 2015, ceea ce înseamnă că avem o retenţie bună de personal.”

    Big data and analytics, cloud, soluţii CRM, soluţii de comerţ online, Internet of Things, plăţi mobile, securitate sau social media sunt doar câteva dintre tehnologiile pe care Reply Technology le poate integra şi pentru care companiile pot accesa consultanţă în cadrul GoTech World.
    Una dintre tehnologiile la care compania Reply Technology lucrează în acest moment este cea de quantum computing, care aduce o putere de calcul semnificativ mai mare decât orice a existat până în acest moment.

    Totuşi, reprezentanţii companiei Reply Technology consideră că piaţa din România nu este încă pregătită pentru o astfel de soluţie. „Ca şi companie noi lucrăm deja la quantum computing pentru unii jucători mari, internaţionali. În România poate vine într-un an această tehnologie, pentru că sunt multe companii mari care vin aici, dar în acelaşi timp ar putea dura chiar şi cinci ani până ajunge tehnologia aceasta aici.”