BusinessMagazin

Tag: interes

  • De ce este nevoie de o lege a agentului imobiliar în România?

    Un subiect aproape tabu în real estate-ul românesc, Legea Agentului Imobiliar începe să prindă contur odată cu dezbaterea Proiectului în Parlament. Care este rolul acestei legi şi ce schimbări ar putea aduce pieţei preferate a românilor?

    „Avem nevoie de o schimbare importantă de paradigmă, astfel încât şi cumpărătorii, chiriaşii şi proprietarii, dar şi clienţii, să se simtă în siguranţă şi să vadă acea valoare pe care o aducem şi noi ca profesionişti, să ne mândrim cu profesia pe care o avem”, a spus David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu BUSINESS Magazin. 

    APAIR, o asociaţie înfiinţată în anul 2009 de mai mulţi agenţi imobiliari care şi-au dorit o schimbare a standardelor de practică în domeniu, are ca scop principal protejarea dreptului de proprietate în România, inclusiv când vine vorba de reglementări ce ţin de de real estate şi de creşterea standardelor de practică prin educaţie şi printr-un cod etic similar celui existent în Statele Unite. Unul dintre cele mai importante demersuri ale APAIR, alături de ABI şi CEIR, care este, totodată, unul dintre subiectele intens discutate în perioada aceasta în real estate-ul românesc, ţine de proiectul Legii Agentului Imobiliar. 

    Potrivit lui Grigorescu, necesitatea unei astfel de legi a apărut în contextul în care, dintre majoritatea breslelor conectate cu cea a construcţiilor (undeva în jur de 15 bresle), meseria agentului imobiliar a rămas singura care nu este reglementată. „Dacă vorbim despre cadastrişti, ei sunt reglementaţi, evaluatorii sunt reglementaţi, inclusiv auditorii energetici sunt reglementaţi, nu mai vorbesc despre restul profesiilor liberale. Agentul imobiliar a rămas puţin la urmă şi credem noi că este momentul cel mai prielnic, după ce am crescut ca breaslă în ultimii 30 de ani, să avem o lege care să aducă transparenţă în primul rând publicului larg, care să clarifice standardele profesionale, să stabilească obligaţiile unui profesionist în domeniul imobiliar, cât şi drepturile acestuia. De asemenea, o astfel de lege va proteja consumatorii, fie ei clienţi, terţi, persoane implicate în tranzacţii, în vederea unei pieţe cât mai sănătoase.”

    De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de reglementare a profesiei în trecut – însă Grigorescu consideră că proiectul a ajuns acum în varianta ideală ca urmare a maturităţii şi specialiştilor din industrie, care s-au aşezat la masa discuţiilor, au gândit unitar şi au pus interesul consumatorului pe primul loc. 

    De ce este însă necesară o astfel de lege? În lipsa unei legi dedicate, absolut oricine poate deveni, de pildă, agent imobiliar prin simpla înfiinţare a unei firme la Registrul Comerţului şi a unei declaraţii pe propria răspundere de respectare a normelor în vigoare. „Dacă ne uităm la orice profesie liberală, în schimb, o să vedem că lucrurile acestea nu sunt posibile. De ce? Pentru că, în orice profesie liberală vrea să intre cineva, este nevoie să urmeze câţiva paşi sănătoşi, absolut necesari şi abia după aceea să interacţioneze cu consumatorii, clienţii din domeniul respectiv”, explică David Grigorescu. De asemenea, în lipsa unei astfel de reglementări, nu există un registru care să ţină evidenţa profesioniştilor în domeniu. 

    Un aspect important ce ţine de promulgarea acestei legi ţine şi de educaţia agenţilor imobiliari din România. „Dacă eşti activ pe piaţa muncii, în orice profesie, sunt anumite aspecte specifice profesiei respective pe care n-ai de unde să le ştii, poţi să le înveţi experimentând cu clienţii tăi. Varianta ideală este să le înveţi într-o şcoală acreditată, astfel încât atunci când deja interacţionezi cu consumatorii şi cu clienţii, tu deja să performezi şi să aduci valoarea acelor clienţi.” Faptul că astfel de măsuri au lipsit până acum s-a oglindit şi în nemulţumirea unora dintre clienţi faţă de profesia aceasta şi deficitul de încredere acordat uneori breslei per ansamblu. 

    Or, această lege vine şi cu responsabilizarea agenţilor, pentru că aceasta nu oferă doar drepturi, ci şi obligaţii – iar în cazul în care cineva nu respectă obligaţiile stabilite prin lege, vor exista sancţiuni. 

    Citiţi care sunt măsurile propuse prin noua Lege a Agentului Imobiliar, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

  • Studiu: Chiriile devin tot mai atractive pe fondul scumpirii locuinţelor şi a finanţării

    Anul 2022 s-a încheiat cu o creştere a numărului tranzacţiilor cu apartamente de 11% în Bucureşti, în comparaţie cu anul precedent, în timp ce suprafaţa autorizată a proiectelor rezidenţiale a înregistrat o creştere de 21%, depăşind 2 milioane de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu mai bine de 40.000 de apartamente, estimează consultanţii Colliers, citaţi de Ziarul Financiar.

    În restul ţării însă, cererea pe piaţa rezidenţială a marcat scăderi de 10%. Având în vedere că preţurile au continuat să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcţii şi al condiţiilor economice prezente, consultanţii Colliers observă un interes în creştere al românilor pentru o locuinţă închiriată, chiar dacă dorinţa de a deveni proprietari se menţine în continuare ridicată.

    „Dacă în prima jumătate a anului autorizaţiile în Bucureşti au avut un ritm foarte scăzut, a doua parte a anului a adus creşteri importante. Practic, dezvoltatorii au reuşit să autorizeze trei sferturi din cei peste 2 milioane de metri pătraţi. Numărul record de metri pătraţi autorizaţi nu înseamnă însă că toate aceste proiecte se vor şi construi, pentru că dezvoltatorii nu se grăbesc să înceapă noi şantiere din cauza costurilor de construcţie ridicate şi a cererii în scădere. După un record de locuinţe livrate în 2022, anul acesta vom avea mai puţine locuinţe terminate în Bucureşti, în comparaţie cu anul trecut. Numărul de proiecte începute scade, însă ajustarea ofertei este mult mai graduală. După aproape doi ani de dezechilibru, piaţa rezidenţială trece printr-o perioadă de echilibrare în care prevalează prudenţa şi atenţia la costuri, atât din partea cumpărătorilor, dar şi a dezvoltatorilor“, punctează Gabriel Blăniţă, associate director valuation & advisory services la Colliers România.

    Evoluţia divergentă între Bucureşti şi restul ţării continuă şi în 2023, vânzările de apartamente din luna ianuarie a acestui an înregistrând o scădere semnificativă în marile oraşe, cu excepţia Capitalei. La nivel naţional, consultanţii Colliers au observat că sunt cu 20% mai puţine tranzacţii, comparativ cu începutul anului trecut, iar creşterea dobânzilor va avea ca efect o încetinire considerabilă pentru piaţa rezidenţială, cererea continuând să se ajusteze într-un ritm mai accelerat decât oferta.

    „În Bucureşti, anul 2023 a început similar cu ultimii doi ani din punct de vedere al numărului de tranzacţii. Chiar dacă nivelul vânzărilor din ianuarie este la jumătate faţă de ultimele luni ale 2022, în mod tradiţional cele mai multe tranzacţii au loc primăvara şi toamna, astfel că analiza datelor de la lună la lună nu este neapărat cea mai relevantă. Cu totul altfel arată situaţia în restul ţării, unde prima lună din an a adus o scădere a vânzărilor cu 27%. Timişoara şi Cluj au dat tonul, cu scăderi de 47% şi respectiv 46%. În Iaşi, scăderea numărului de tranzacţii a fost de 20%, comparativ cu ianuarie 2021. Scăderea accesibilităţii locuinţelor, în special în Cluj-Napoca, creşterea costului împrumutului şi oferta redusă de locuinţe cu preţuri accesibile au fost câţiva dintre factorii din spatele acestei evoluţii“, precizează Gabriel Blăniţă.

    Cum locuinţele noi devin din ce în ce mai puţin accesibile pentru români, consultanţii Colliers observă un interes crescut pentru chirii. Un studiu recent realizat de Unlock Research pentru Colliers arată că 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani din oraşe locuiesc cu chirie, iar în rândul populaţiei de 18-24 ani, proporţia celor care stau în chirie se dublează. La nivel naţional, intenţia de a cumpăra o locuinţă în următorul an se menţine însă ridicată, 44% dintre respondenţi dorind să facă o astfel de achiziţie până la finalul anului. Totuşi, numărul celor care locuiesc în prezent cu chirie şi au în plan să-şi cumpere o casă este în uşoară scădere faţă de anul trecut, când puţin peste 50% doreau să facă acest pas. În Bucureşti, intenţia de cumpărare se menţine uşor peste 50%, în timp ce în oraşele mari este de aproximativ 35%.

    “Pe măsură ce ecartul dintre rată şi chirie se reduce, pe fondul creşterii preţurilor pe piaţă şi a înăspririi condiţiilor de creditare, observăm o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfăcută până în prezent de mici investitori care achiziţionau pachete de apartamente şi le scoteau pe piaţa de închiriere, dar acum începe să atragă şi atenţia jucătorilor mari. Deja nu mai vorbim la viitor despre dezvoltarea segmentului rezidenţial destinat închirierii şi trendul continuă. De altfel, avem discuţii cu mai mulţi dezvoltatori şi investitori privind construcţia de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din Bucureşti şi am intermediat recent o tranzacţie de teren pentru un astfel de proiect, potenţialul de dezvoltare pentru acest sector ajungând la circa 5.000 de unităţi în Bucuresti, în următorii 2-3 ani”, conchide Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

  • Cum se vede contextul actual în piaţa imobiliară: cu cât de mult au încetinit tranzacţiile şi de ce acesta poate fi un moment bun pentru achiziţie pentru unii dintre clienţi

    Situaţia economică incertă îi face şi pe potenţialii cumpărători din imobiliare să îşi amâne decizia de achiziţie, iar asta are deja un efect asupra pieţei, după cum reiese din datele platformei imobiliare Storia.ro. Pentru unii dintre clienţi însă, amânarea deciziei de achiziţie nu este cea mai bună decizie în contextul actual de piaţă. 

    „Se vede o uşoară scădere a numărului de tranzacţii în primele 10 luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe platformă, vedem o scădere uşoară a cererii în zona de vânzări, undeva la 5 %, şi o creştere a interesului pentru chirii, pentru că, bineînţeles, nevoia locativă continuă să existe, chiar dacă poate o parte dintre noi suntem reticenţi în a ne lua un credit”, a descris situaţia curentă a pieţei imobiliare Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro şi OLX Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business Magazin. Referindu-se la datele de pe platforma Storia.ro, ea observă o stagnare a creşterii preţurilor: „Preţurile nu mai cresc în acelaşi ritm în care creşteau anterior şi nu cresc la fel de mult cum cresc veniturile, de exemplu. Aşadar, avem locuinţe mai accesibile decât aveam în trecut, dar cu rate ale creditelor în creştere”.

    Ce se va întâmpla cu piaţa în continuare? „Ce ne aşteptăm noi să vedem este că preţurile nu vor mai creşte în acelaşi ritm şi poate vom vedea uşoare scăderi în anumite judeţe din România, poate mai mult pe segmentul de proprietăţi vechi decât pe proprietăţile noi. Dar nu ne aşteptăm la o scădere dramatică de preţuri. Vedem preţurile materialelor de construcţii care sunt în creştere, vedem PUZ-urile blocate în Bucureşti, deci ne vom <> pe mai puţine locuinţe, vedem locuinţele care sunt mai accesibile decât erau până acum, pentru că preţurile locuinţelor au crescut mai puţin decât salariile noastre şi, în acelaşi timp, vedem ratele în creştere”, răspunde Monica Dudău. Când vine vorba de ofertă, şi în cazul acesteia există o stagnare, prin prisma numărului de oferte pe platformă în zona de vânzări, dar şi a chiriilor: „Scăderea de ofertă pe chirii vine din faptul că ele se tranzacţionează mai rapid, deci anunţurile stau mai puţin timp pe platformă”. Preţurile chiriilor au înregistrat însă creşteri de peste 10% de la an la an, potrivit datelor Storia.ro.

    Întrebarea pe care o primesc cel mai des reprezentanţii Storia.ro ţine mai ales de momentul actual pentru cumpărare, iar răspunsul variază în funcţie de situaţia fiecărui cumpărător în parte: „Dacă-ţi iei o locuinţă fără credit, eu cred că e este un moment foarte bun să cumperi acum. Dacă-ţi iei o locuinţă cu un credit pe care ştii că ţi-l permiţi, inclusiv cu fluctuaţiile lui, tot poate fi un moment bun pentru achiziţie”. În acest context, decizia de achiziţie în situaţia de piaţă în care ne aflăm depinde de situaţia individuală a fiecăruia: „Eu personal nu aş recomanda achiziţia prin credit pentru o familie care s-ar îndatora astfel foarte mult. Dacă nu e vorba de un efort financiar foarte mare şi în continuare ne vom permite locuinţa aceea şi cu o oarecare creştere a ratelor, atunci cred că e în continuare un moment bun pentru o achiziţie”.

    Citiţi mai multe despre  rezultatele indexului T.R.A.I, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Monica Dudău, Marketing Manager al Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de  imobiliare cu  cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I. preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în  parte.

  • NNDKP: Avem o nouă lege a dialogului social. Modificări semnificative de interes pentru piaţa muncii

    După lungi dezbateri în Parlament, astăzi, 22 decembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1238/2022 noua Lege a Dialogului Social, respectiv Legea nr. 367/2022, legiuitorul optând să abroge expres “celebra” Lege nr. 62/2011 odată cu intrarea în vigoare a noului cadru legislativ, aspect care nu este deloc surprinzător având în vedere multele modificări aduse de noua lege.

    Legea nr. 367/2022 va intra în vigoare în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, astfel că este important pentru angajatori, cât şi, deopotrivă, pentru angajaţi, să fie familiarizaţi cu noile prevederi legislative cât mai rapid, ele fiind de (aproape) imediată aplicabilitate şi aducând obligaţii noi pentru mulţi angajatori din România, după cum vom arăta, pe scurt, în cele ce urmează.

    În primul rând, vom porni poate de la cea mai frecventă formă de reprezentare, respectiv “reprezentanţii salariaţilor” – în această materie, legiuitorul a ales să extindă sfera situaţiilor în care se permite reprezentarea intereselor salariaţilor, noua lege reglementând că „la angajatorul la care sunt încadraţi minimum 10 angajați/lucrători şi la care nu există sindicat, interesele angajaților/lucrătorilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop, conform legii”, o schimbare importantă faţă de situaţia de până în prezent, când reprezentanţii salariaţilor puteau fi aleşi doar în entităţi cu cel puţin 21 de salariaţi.

    În ceea ce priveşte condiţiile pentru alegerea valabilă a reprezentanţilor, legislaţia menţine soluţia deja existentă în practică, punctând că “reprezentanții angajaţilor/lucrătorilor sunt aleși cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajaților/lucrătorilor din unitatea respectivă”, menţiune însă de bun augur faţă de Codul muncii, ce (încă) prevede expres necesitatea unui vot din partea a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (caz în care se putea ajunge inclusiv la situaţii de egalitate, dificile din punct de vedere practic).

    Mai mult, dacă până acum cadrul legislativ era foarte sumar în ceea ce priveşte modalitatea în care se aleg reprezentanţii salariaţilor, noua Lege a Dialogului Social face un important pas “în faţă” şi reglementează pe larg aspecte privind organizarea acestor alegeri, într-un capitol dedicat.

    Spre exemplu, se punctează  inclusiv faptul că angajatorilor le este interzis să intervină în alegerea reprezentanţilor salariaţilor, cel puţin atunci când nu există o cerere specifică din partea angajaţilor adresată angajatorului pentru ca acesta din urmă să faciliteze procedura de alegere a reprezentanţilor salariaţilor – acest caz particular în care implicarea este permisă nu reprezintă altceva decât o recunoaştere a practicii în materie, cei mai mulţi angajatori implicându-se în facilitarea organizării acestor alegeri, schimbarea fiind acum, totuşi, generată de faptul că o astfel de implicare nu mai poate interveni, teoretic, din oficiu, ci va trebui solicitată de salariaţi.

    Noua lege aduce şi importante (şi utile) clarificări şi orientări privitoare la numărul de reprezentanţi ai salariaţilor, oferind o soluţie de natură practică pentru cazurile în care angajatorul şi salariaţii nu ajung la un acord în ceea ce priveşte acest punct; cu titlu de exemplu, arătăm faptul că se reglementează situaţia în care, dacă nu se realizează un acord între angajator şi salariaţi, numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor nu poate fi mai mare de 2 reprezentanţi la angajatorii care au sub 100 de angajaţi, ori, tot cu titlu de exemplu, 3 reprezentanţi la angajatorii care au între 101 şi 500 de angajaţi.

    Rămâne de văzut ce va însemna în practică sintagma “numărul nu poate fi mai mare de”, la o primă vedere părând că, în lipsa acordului, salariaţii vor fi liberi să aleagă tocmai acest număr maxim de reprezentanţi. Ultima schimbare importantă pe care dorim să o punctăm în materia reprezentanţilor salariaţilor este generată de reglementarea mai mult sau mai puţin expresă a conflictului de interese în materie, fiind reglementat expres că “Persoanele care ocupă funcţii de conducere care asigură reprezentarea administraţiei în raporturile cu angajaţii/lucrătorii sau care participă la decizia conducerii întreprinderii la nivelul unităţii, nu pot fi aleşi ca reprezentanţi ai angajaţilor/lucrătorilor”, fără ca totuşi aceste noţiuni să fie definite, revenind partenerilor sociali atributul să le interpreteze semnificaţia.

    De ce sunt importanţi reprezentanţii salariaţilor? Pe lângă atribuţiile reglementate în lege (deloc de neglijat), reprezentanţii salariaţilor sunt îndreptăţiţi să negocieze colectiv, iar ansamblul noilor modificări legislative face ca negocierea colectivă să devină acum obligatorie pentru toţi angajatorii care au cel puţin 10 salariaţi (în loc de 21, ca până în prezent), sigur, fără ca încheierea unui contract colectiv de muncă să fie totuşi obligatorie.

    Aspecte despre modalitatea de desfăşurare a negocierilor colective şi despre contractul colectiv de muncă sunt, bineînţeles, reglementate pe larg de noua Lege a Dialogului Social şi trebuie analizate cu atenţie pentru că aduc o serie de modificări, cum ar fi faptul că durata negocierii colective este, de regulă, de maximum 45 de zile (faţă de 60, până în prezent) ori impun noi informaţii pe care angajatorul trebuie să le pună la dispoziţie în situaţia negocierilor colective.

    În materia propriu-zisă a contractelor colective de muncă, poate una dintre cele mai surprinzătoare modificări este reapariţia posibilităţii de a exista un contract colectiv de muncă la nivel naţional, acum reglementată expres în noua lege – cu alte cuvinte, ne putem aştepta în următorii ani la încheierea, din nou, a unui CCM naţional, precum au existat până la apariţia fostei Legi nr. 62/2011.

    Tot în această sferă au fost prevăzute cu titlu de recomandare şi o serie de elemente contractuale ce ar putea fi prevăzute în contractul colectiv de muncă, respectiv stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajaţi/lucrători, măsurile adoptate pentru consilierea şi evaluarea profesională a angajaţilor/lucrătorilor, măsurile privind armonizarea vieţii de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru şi timpul de odihnă, reglementări privind condiţiile de muncă şi privind securitatea/sănătatea în muncă a angajaţilor/lucrătorilor şi modalităţile de informare şi consultare a angajaţilor/lucrătorilor.

    Deşi aceste elemente nu sunt un veritabil conţinut minim obligatoriu al unui contract colectiv de muncă, nu este exclus ca angajatorii să fie nevoiţi să le includă în contractele colective ca urmare a “discuţiilor” în acest sens în negocierile purtate cu partenerii de dialog social, în special ţinând cont de faptul că acum ele sunt expres exemplificate de cadrul legislativ, existând o atenţie îndreptată asupra lor.

    În ceea ce priveşte sindicatele, se remarcă faptul că noua Lege a Dialogului Social reduce procentajul necesar pentru ca un sindicat să devină reprezentativ, stabilind că un sindicat poate fi reprezentativ dacă cuprinde cel puţin 35% dintre angajaţii/lucrătorii aflaţi într-un raport juridic de muncă/serviciu cu societatea respectivă (faţă de cel puţin 50%+1, cum era până acum), generând astfel o posibilitate cel puţin teoretică interesantă, respectiv aceea de a avea în aceeaşi unitate două sindicate care reprezintă cel puţin 35% dintre salariaţi.

    Mai mult, condiţiile de înfiinţare a unui sindicat au fost “relaxate”, astfel că un sindicat poate fi înfiinţat de cel puţin 10 salariaţi din aceeaşi unitate sau cel puţin 20 salariaţi din unităţi diferite, dar din cadrul aceluiaşi sector de activitate, iar posibilitatea de apartenenţă la un sindicat a fost extinsă inclusiv, de exemplu, către şomeri sau lucrători independenţi.

    Dintre noutăţile ce merită cu siguranţă subliniate şi care au un caracter de importanţă ridicată menţionăm o serie de prevederi în zona de informare şi consultare a salariaţilor. Astfel, apare un nou concept legislativ, respectiv sesiunea de informare a salariaţilor – conform noii Legi a Dialogului Social, în societăţile unde nu sunt constituite organizaţii sindicale, angajatorul are obligaţia ca, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor/lucrătorilor, la cererea federaţiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective, cu invitarea reprezentanţilor acestor federaţii – apreciem însă că o astfel de sesiune nu ar fi obligatorie în lipsa unei cereri exprese a federaţiei sindicale din sectorul aplicabil, însă nu excludem ca în practică salariaţii să solicite oricum existenţa unor astfel de şedinte, întemeiat pe alte prevederi generice din cadrul legislativ aplicabil.

    În plus faţă de prevederile generale din legea privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor (Legea nr. 467/2006), noua Lege a Dialogului Social prevede obligativitate de informare şi consultare cu privire la evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi a situaţiei economice a societăţii, stabilind o serie de reguli în materie, cum ar fi faptul că angajatorul va iniţia procesul de informare şi consultare după raportarea situaţiilor financiare ale companiei pe anul precedent.

    Tot în plus faţă de prevederile amintite, se reglementează obligativitatea de informare şi consultare inclusiv cu privire la deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă, acestea incluzând, dar nelimitându-se la: situaţiile de transfer de întreprindere, achiziţii, fuziuni, concedieri colective, închideri de unităţi de producţie etc., stabilindu-se, spre exemplu, faptul că angajatorul va iniţia şi finaliza procesul de informare şi consultare, înainte de implementarea deciziilor respective, pentru a permite reprezentanţilor salariaţilor să formuleze propuneri pentru protecţia drepturilor angajaţilor/lucrătorilor.

    Mai mult, este stabilit expres un drept foarte important, respectiv acela relevant în cazul în care angajaţii/lucrătorii consideră că există o ameninţare la adresa locurilor de muncă, situaţie în care procesul de informare şi consultare va începe la cererea scrisă a acestora.

    Nu în ultimul rând, atragem atenţia asupra faptului că există dezvoltări legislative importante şi în alte zone, cum ar fi zona de conflicte colective de muncă (ce ar putea fi declanşate acum mai des / în mai multe situaţii), dar şi cu privire la regimul sancţionator prevăzut de noua Lege nr. 367/2022 (ce a fost înăsprit, atât din perspectivă contravenţională, cât şi penală); acestea, împreună cu toate celelalte modificări implementate prin noua Lege a Dialogului Social, impun o analiză atentă a noului cadru legislativ, ce poate da naştere unei noi dinamici a dialogului social pe piaţa muncii din România.

    Roxana Abraşu, Partener al practicii de Dreptul muncii a NNDKP

    Daniel Stăncescu, Asociat în practica de Dreptul muncii a NNDKP

     

     

  • (P) Interes crescut în România faţă de criptomonede. Coinzix, un crypto exchange românesc, va investi 10 milioane de dolari în următorii trei ani

    Coinzix, un crypto exchange românesc dedicat atât investitorilor la început de drum, cât şi traderilor din piaţa criptomonedelor, a atras o investiţie de 300.000 de dolari din partea Legion Ventures, cel mai mare fond de investiţii în criptomonede din Europa de Est. Crypto exchange-ul va investi, în următorii trei ani, 10 milioane de dolari.

    Investiţia Legion Ventures va susţine Coinzix în eforturile de a deveni, în următoarele 12 luni, principalul crypto exchange prin care vor tranzacţiona investitorii şi traderii români.

    De la înfiinţare, în 2021, Coinzix a investit deja peste 1 milion de dolari pentru a oferi clienţilor posibilitatea de a tranzacţiona uşor şi eficient din punct de vedere al costurilor peste 60 de criptomonede, prin aplicaţii desktop, mobil şi printr-o reţea de opt ATM-uri. Platforma Coinzix permite achiziţia de criptomonede prin toate instrumentele de plată: cash, card şi transfer bancar.

    În plus, pentru următorii trei ani, compania şi-a planificat investiţii de aproximativ 10 milioane de dolari. Coinzix intenţionează să acopere toate serviciile ecosistemului crypto-financiar, inclusiv staking, sisteme PoS, launchpads şi credite, iar până la finalul acestui an va extinde reţeaua de ATM-uri de la opt unităţi la 15.

    Compania vizează, de asemenea, extinderea reţelei de bancomate şi peste graniţe, în ţări precum Italia şi Spania.

    Totodată, Coinzix va lansa propriul token, după încheierea etapei de fundraising. Listarea tokenului este dependentă de condiţiile pieţei însă compania a lansat deja o campanie atractivă pentru investitori.

    Pentru a sărbători viitoarea lansare a tokenului de utilitate nativ, $ZIX, şi pentru a face criptomonedele accesibile tuturor, Coinzix face un airdrop de 100.000 de dolari pentru comunitatea sa. Tokenii vor ajunge în portofelele investitorilor după lansarea $ZIX.

    „Criptomonedele vor revoluţiona piaţa digitală şi vor fi complementare sistemului monetar, iar noi vrem să ajutăm în procesul de educare al românilor de a lua decizii conştiente atunci când investesc în această piaţă.

    De aceea, suntem extrem de încântaţi şi onoraţi de suportul pe care l-am găsit în comunitatea investitorilor în criptomonede, în această etapă a proiectului nostru ambiţios. Am creat Coinzix cu gândul de a contribui la adopţia în masă a criptomonedelor în România şi suntem pregătiţi să oferim oportunităţi atât investitorilor care au crezut în proiectul nostru de la început, cât şi românilor care îşi doresc un crypto exchange uşor de folosit, sigur şi cu comisioane accesibile.

    Până la sfârşitul anului, vom îmbunătăţi oferta de servicii prin emiterea cardurilor de debit Coinzix, vom lansa launchpadul (platformă ce ajută startup-urile din zona crypto să strângă fonduri) şi vom extinde reţeaua de bancomate. Toate acestea ne vor permite să devenim lideri de piaţă din punct de vedere al numărului de utilizatori şi al volumului tranzacţionat”, a declarat Ovidiu Chirodea, co-fondator şi CEO Coinzix.

     

    Peste 4.500 de utilizatori în şapte luni

    Din momentul lansării, în octombrie 2021, exchange-ul a avut un volum de peste 10 milioane de dolari, realizat de 4.500 de utilizatori din România.

    Aceştia au posibilitatea de a tranzacţiona peste 60 de criptomonede, atât pe o platforma desktop, cât şi prin aplicaţii mobile IoS şi Android.

    Platforma Coinzix permite achiziţia de criptomonede fie prin transfer bancar, folosind euro, fie cu cardul, folosind orice tip de valută.

    De asemenea, la Coinzix, tranzacţiile se pot face şi prin reţeaua de ATM-uri, de unde se pot cumpăra şi vinde Elrond eGold (EGLD) sau Bitcoin (BTC) cu RON, cash.

    Momentan, compania operează o reţea de opt ATM-uri amplasate în cele mai mari oraşe ale ţării (Bucureşti, Brăila, Oradea, Constanţa, Sibiu, Timişoara). Prin intermediul acestora, utilizatorii au efectuat peste 1.000 de depuneri şi retrageri.

    Mediana tranzacţiilor efectuate de clienţii Coinzix este între 700 de dolari şi 1.000 de dolari.

     

    De la IBM şi Deutsche Bank la un exchange de criptomonede ce vizează poziţia de lider. Cine sunt fondatorii Coinzix

    Platforma Coinzix s-a născut în 2021, la Oradea, din dorinţa a trei antreprenori autohtoni (Ovidiu Chirodea, Mihai Sbirneciu şi Mihai Niculae) de a face tranzacţiile cu criptomonede accesibile tuturor românilor.

    Ovidiu Chirodea este un antreprenor cu experienţă, pasionat de ecosistemul blockchain, fondator al CryptoChange, o platformă de schimburi de criptomonede ce oferă servicii pentru early adopters în România.

    Mihai Sbirneciu are o experienţă de peste 13 ani în cybersecurity şi compliance. A condus mai multe echipe şi proiecte din industria financiară, făcând parte din echipele de cybersecurity ale Deutsche Bank, ING şi IBM.

    Mihai Niculae a contribuit în ultimul deceniu la evoluţia IBM şi Nationale Nederlanden, coordonând echipe de peste 20 de persoane şi dezvoltând produse pe trei pieţe, în calitate de product şi quality manager în domeniul financiar, servicii şi tehnologie.

    Interes crescut în România faţă de criptomonede. Investiţii de 10 milioane de dolari

    Deşi piaţa criptomonedelor traversează momentan o perioadă de scădere, din perspectiva Legion Ventures, cel mai mare fond de investiţii în criptomonede din Europa de Est, cu resursele potrivite, România şi Europa de Est au potenţial pentru adopţia în masă a activelor digitale.

    De altfel, Legion Ventures mizează şi pe faptul că atunci când pieţele sunt în scădere, este adesea momentul în care apar cele mai bune oportunităţi. Este perioada în care antreprenorii se pot concentra pe dezvoltare de produs, în loc să se lase distraşi de variaţia preţurilor pe termen scurt.

    Apetitul românilor pentru investiţiile în criptomonede se poate vedea şi din evoluţia Legion Ventures, care este un fond de investiţii al comunităţii românilor pasionaţi de ecosistemul criptomonedelor, creat în martie 2021. Comunitatea Legion Ventures are deja peste 20.000 membri activi şi peste 1.200 investitori, iar în 15 luni de la înfiinţare, fondul a strâns aproximativ 10 milioane de dolari pe care i-a investit în peste 120 de proiecte, printre care şi platforma de social gaming Wam App.

    Aproximativ 25% dintre proiectele în care Legion Ventures a investit, nu au fost încă lansate.

    În luna decembrie 2021, randamentul investiţiilor raportat la proiectele listate era de 1.200%, iar acum randamentul este de aproximativ 200%.

     

     

     

     

  • Cine sunt cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti şi cum au ajuns unele spaţii care erau sedii de bănci sau magazine uriaşe acum să fie pustii

    O plimbare între Universitate şi Piaţa Unirii scoate la iveală imagini dezolante, cu unele clădiri care stau să se dărâme, în ceea ce ar putea şi ar trebui să fie una dintre cele mai dinamice şi atractive zone ale Bucureştiului, o capitală europeană cu peste un milion de turişti străini anual, într-un an fără pandemie. Ce-i lipseşte centrului Capitalei pentru a deveni un pol de atracţie?

    Fix vizavi de magazinul Unirii tronează un spaţiu comercial de dimensiuni generoase, unde cândva a funcţionat o sucursală Raiffeisen Bank. Astăzi e gol şi e aşa de câteva luni bune. În faţa lui, o florărie a predat şi ea armele şi a pus, la propriu, lacătul pe uşă.

    De la capătul celălalt al firului, sunând la numerele de telefon afişate pe uşa clădirii unde a fost cândva Raiffeisen, aflăm că spaţiul se întinde pe 570 de metri pătraţi şi că prezintă interes pentru potenţialii chiriaşi, dar nimic mai mult. Anunţurile arată că locul este administrat de Meteor, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti, deţinut de mai multe firme din Cipru.

    Spaţiul în care a funcţionat Raiffeisen Bank fusese ocupat, în trecut, de retailerul de echipamente sportive Intersport, care, ulterior, s-a mutat lângă magazinul Cocor. Astăzi, nici acolo nu mai este prezent, iar magazinul nu mai figurează nici în lista puncte de desfacere de pe site-ul Intersport.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat. Doar Practic SA spunea, în primăvara acestui an, că deţine aproximativ 35.000 de metri pătraţi în care gradul de ocupare este de 95%.

    „Putem lua în considerare o chirie medie cuprinsă între 10 şi 15 euro pe metru pătrat pentru zonele paupere (modeste – n. red.) şi străzi secundare, între 25 şi 40 de euro pe metru pătrat pentru spaţiile comerciale situate pe străzile principale şi bulevarde, iar pentru «prime locations» – precum Calea Victoriei, Magheru, Dorobanţi, Piaţa Unirii – o chirie cuprinsă între 45 şi 60 de euro pe metru pătrat”, spunea Mihai Ene, CEO al Practic SA.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, el este şi unul dintre administratorii companiei, care este deţinută de Radu Dimofte, cu un pachet de 48% din acţiuni, şi de International Business & Trading Corporation (32%) şi Wellkept Group (12%). Radu Dimofte este acţionar în mai multe businessuri locale precum KFC şi Pizza Hut România.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat.

    La rândul său, Romarta este deţinută majoritar de fondul de investiţii Broadhurst, condus în România de Siminel Andrei, Universal şi Meteor sunt firme controlate de mai multe companii înregistrate în Cipru, Romconsulting este deţinută de Raluca Petcu, iar Generalcom este controlată de omul de afaceri Alain Bonte.

    În ceea ce priveşte datele generale pentru Piaţa Unirii, acolo chiriile medii pentru spaţiile comerciale stradale din preajma magazinului Unirea şi a Centrului Vechi se situează între 20 şi 30 de euro pe metru pătrat pe lună, potrivit datelor consultanţilor imobiliari. Este însă vorba de spaţiile cele mai atractive, cu vad comercial şi suprafeţe de 100-200 de metri pătraţi. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Piaţa Unirii, spre exemplu către Nerva Traian sau Naţiunile Unite, chiriile pot să scadă şi la jumătate.

    „În ultimii 10-15 ani, zona comercială din centrul Capitalei, referindu-ne aici la zona Unirii – centrul istoric, s-a transformat foarte mult, atrăgând mai ales ocupanţi din segmentul de restaurante, cafenele, puburi, stimulaţi de investiţiile efectuate în infrastructura publică şi în amenajarea zonei pietonale. Astfel, zona a devenit un pol de atracţie deopotrivă pentru localnici şi pentru turişti”, spune Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Pentru ca zona să devină însă şi mai atractivă, ar fi nevoie de creşterea diversităţii funcţionale, adică mai multe magazine de modă, galerii de artă, diverse servicii.

    „Pe de altă parte, dacă ne referim la bulevardele «istorice» din centru, de exemplu Calea Victoriei, Magheru, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta, ele au avut şi au mult de suferit din cauza investiţiilor limitate în consolidarea clădirilor care le mărginesc, majoritatea imobile istorice, aflate în diverse stadii de degradare. Vedem totuşi, în ultimii ani, un interes în creştere din partea investitorilor privaţi pentru reabilitarea şi valorificarea unor astfel de imobile, mai ales pe Calea Victoriei.”

    De altfel, în ultimul an, Calea Victoriei a devenit un pol de atracţie pe de o parte pentru antreprenorii care au găsit acolo o zonă cu vad, iar pe de altă parte pentru bucureştenii care au redescoperit această arteră ca loc de promenadă. Închiderea traficului în zilele de weekend vreme de mai multe luni în timpul sezonului cald a contribuit la popularizarea acestui bulevard. Totuşi, …

    „Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal. Au apărut concepte noi din categoria food & beverage în zona Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Mendeleev, care devine astfel o zonă vibrantă, unde bucureştenii aleg să petreacă timpul liber. Un plus în acest sens a fost îmbunătăţirea infrastructurii cu trotuare şi piste de biciclete, dar şi renovarea mai multor clădiri vechi. Acelaşi lucru îl aşteptăm şi pe Bulevardul Magheru, care acum este dezolant”, spune Cristina Toroş, senior consultant, Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Cristina Toroş, senior consultant Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România: Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal.

    Cât priveşte Centrul Vechi, acolo atracţia principală rămân restaurantele şi cluburile, operatorii de fashion închizându-şi treptat activităţile, din această zonă. Centrul Capitalei mai vine cu un dezavantaj pentru dezvoltarea spaţiilor comerciale stradale, şi anume suprafaţa restrânsă a zonelor pietonale şi a trotuarelor, precum şi a pieţelor publice, a spaţiilor deschise largi, după modelul marilor oraşe europene.

    „Practic, în prezent, singurele străzi pietonale sunt cele din centrul istoric, iar acestea oricum sunt înguste şi nu sunt conectate mai departe cu alte zone pietonale, astfel încât să rezulte un traseu mai amplu. Totodată, marile pieţe din zona centrală, precum Piaţa Victoriei şi Piaţa Constituţiei, sunt dedicate mai degrabă circulaţiei sau staţionării autoturismelor”, mai spune Alexandru David de la JLL.

    Potenţialul ar putea fi valorificat prin extinderea şi întreţinerea corespunzătoare a zonelor pietonale. Este însă amplasamentul central suficient pentru succesul unui spaţiu comercial? Pe scurt, răspunsul este nu.

    „La modul cel mai simplu, succesul unui spaţiu comercial stradal este dat de vad şi de puterea de cumpărare a celor care frecventează zona. Numai faptul că un spaţiu comercial este situat în centrul oraşului nu îl face automat şi atractiv, pentru că dezvoltarea nu este uniformă. În Bucureşti, sunt multe zone centrale care nu au nici vad şi nici putere de cumpărare ridicată”, adaugă Alexandru David.

    Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România: Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.

    Oamenii caută, în general, cel mai scurt traseu pentru a se deplasa între două puncte de interes, iar traseul este, practic, vadul. Ce există în plan secundar este în afara sa.

    „Astfel se explică de ce poţi să ai diferenţe foarte mari între spaţii situate la 100-200 de metri distanţă, dacă unul este amplasat la bulevard, iar celălalt este situat pe o stradă lăturalnică sau în spatele frontului de blocuri. Ambele se află în aceeaşi zonă, dar este clar că ocupantul spaţiului de la bulevard are şanse să realizeze vânzări mult mai mari datorită vadului.”

    Nici conexiunea cu reţelele de transport nu reprezintă o reţetă de succes, pentru că, de pildă, deşi Piaţa Unirii este foarte bine conectată de Piaţa Universităţii şi, mai departe, de Piaţa Romană, atât prin linia de metrou, cât şi prin mijloacele de transport de suprafaţă, o persoană care străbate cu metroul distanţa dintre cele trei puncte nu cumpără nimic pe parcurs.

    „Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării. În plus, predictibilitatea costurilor şi a duratei de implementare a investiţiei este mai mare comparativ cu o redezvoltare.

    „Mai mult, în cazul restaurării clădirilor istorice, se adaugă restricţii suplimentare, avize de la comisii de specialitate şi în general costuri mai mari şi o durată de execuţie mai îndelungată. În aceste condiţii, este de înţeles de ce mulţi dezvoltatori ocolesc clădirile istorice.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării.

    În final, Bucureştiul nu reuşeşte să se asemene cu alte capitale europene care au făcut din centrele lor adevăraţi magneţi pentru turişti, iar motivele sunt, după cum se vede, multiple.

    „Spre deosebire de alte capitale europene, dezvoltarea Bucureştiului s-a realizat mai degrabă din resurse locale limitate decât din resurse atrase din marile fluxuri comerciale ale continentului. În plus, succesiunea rapidă a unor etape de distrugere şi reedificare la care a fost supus pe parcursul istoriei – precum cutremure, inundaţii, bombardamente, resistematizarea zonelor centrale în perioada comunistă – şi-a spus cuvântul. Ca o notă particulară pentru Bucureşti, am mai putea adăuga şi întârziere procesului de retrocedare a clădirilor naţionalizate în perioada comunistă. Din toate aceste motive, Bucureştiul păstrează foarte puţin din caracterul medieval iniţial, nu este ancorat, de exemplu, de pieţe pietonale largi, mărginite de edificii medievale, palate, catedrale, bastioane sau canale de navigaţie”, adaugă Alexandru David de la JLL.

    Peste toate, se mai adaugă şi unele diferenţe culturale sau în privinţa preferinţei istorice pentru materiale de construcţie mai puţin durabile, precum lemnul, în defavoarea pietrei şi a cărămizii. Toate aceste elemente fac ca Bucureştiul să fie un oraş fragmentat, unde zonele de atractivitate sunt mai degrabă dispersate în teritoriu decât adunate într-un punct central.

  • Cine sunt cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti şi cum au ajuns unele spaţii care erau sedii de bănci sau magazine uriaşe acum să fie pustii

    O plimbare între Universitate şi Piaţa Unirii scoate la iveală imagini dezolante, cu unele clădiri care stau să se dărâme, în ceea ce ar putea şi ar trebui să fie una dintre cele mai dinamice şi atractive zone ale Bucureştiului, o capitală europeană cu peste un milion de turişti străini anual, într-un an fără pandemie. Ce-i lipseşte centrului Capitalei pentru a deveni un pol de atracţie?

    Fix vizavi de magazinul Unirii tronează un spaţiu comercial de dimensiuni generoase, unde cândva a funcţionat o sucursală Raiffeisen Bank. Astăzi e gol şi e aşa de câteva luni bune. În faţa lui, o florărie a predat şi ea armele şi a pus, la propriu, lacătul pe uşă.

    De la capătul celălalt al firului, sunând la numerele de telefon afişate pe uşa clădirii unde a fost cândva Raiffeisen, aflăm că spaţiul se întinde pe 570 de metri pătraţi şi că prezintă interes pentru potenţialii chiriaşi, dar nimic mai mult. Anunţurile arată că locul este administrat de Meteor, unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti, deţinut de mai multe firme din Cipru.

    Spaţiul în care a funcţionat Raiffeisen Bank fusese ocupat, în trecut, de retailerul de echipamente sportive Intersport, care, ulterior, s-a mutat lângă magazinul Cocor. Astăzi, nici acolo nu mai este prezent, iar magazinul nu mai figurează nici în lista puncte de desfacere de pe site-ul Intersport.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat. Doar Practic SA spunea, în primăvara acestui an, că deţine aproximativ 35.000 de metri pătraţi în care gradul de ocupare este de 95%.

    „Putem lua în considerare o chirie medie cuprinsă între 10 şi 15 euro pe metru pătrat pentru zonele paupere (modeste – n. red.) şi străzi secundare, între 25 şi 40 de euro pe metru pătrat pentru spaţiile comerciale situate pe străzile principale şi bulevarde, iar pentru «prime locations» – precum Calea Victoriei, Magheru, Dorobanţi, Piaţa Unirii – o chirie cuprinsă între 45 şi 60 de euro pe metru pătrat”, spunea Mihai Ene, CEO al Practic SA.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, el este şi unul dintre administratorii companiei, care este deţinută de Radu Dimofte, cu un pachet de 48% din acţiuni, şi de International Business & Trading Corporation (32%) şi Wellkept Group (12%). Radu Dimofte este acţionar în mai multe businessuri locale precum KFC şi Pizza Hut România.

    Meteor, Practic, Universal, Romarta Romconsulting şi Generalcom sunt cei mai mari jucători când vine vorba de spaţiile comerciale stradale din Capitală, multe dintre ele amplasate la parterul blocurilor. Sunt însă companii care comunică foarte puţin sau chiar deloc, astfel că o imagine clară asupra stocului de metri pătraţi de spaţii comerciale stradale este greu de conturat.

    La rândul său, Romarta este deţinută majoritar de fondul de investiţii Broadhurst, condus în România de Siminel Andrei, Universal şi Meteor sunt firme controlate de mai multe companii înregistrate în Cipru, Romconsulting este deţinută de Raluca Petcu, iar Generalcom este controlată de omul de afaceri Alain Bonte.

    În ceea ce priveşte datele generale pentru Piaţa Unirii, acolo chiriile medii pentru spaţiile comerciale stradale din preajma magazinului Unirea şi a Centrului Vechi se situează între 20 şi 30 de euro pe metru pătrat pe lună, potrivit datelor consultanţilor imobiliari. Este însă vorba de spaţiile cele mai atractive, cu vad comercial şi suprafeţe de 100-200 de metri pătraţi. Pe măsură ce ne îndepărtăm de Piaţa Unirii, spre exemplu către Nerva Traian sau Naţiunile Unite, chiriile pot să scadă şi la jumătate.

    „În ultimii 10-15 ani, zona comercială din centrul Capitalei, referindu-ne aici la zona Unirii – centrul istoric, s-a transformat foarte mult, atrăgând mai ales ocupanţi din segmentul de restaurante, cafenele, puburi, stimulaţi de investiţiile efectuate în infrastructura publică şi în amenajarea zonei pietonale. Astfel, zona a devenit un pol de atracţie deopotrivă pentru localnici şi pentru turişti”, spune Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Pentru ca zona să devină însă şi mai atractivă, ar fi nevoie de creşterea diversităţii funcţionale, adică mai multe magazine de modă, galerii de artă, diverse servicii.

    „Pe de altă parte, dacă ne referim la bulevardele «istorice» din centru, de exemplu Calea Victoriei, Magheru, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta, ele au avut şi au mult de suferit din cauza investiţiilor limitate în consolidarea clădirilor care le mărginesc, majoritatea imobile istorice, aflate în diverse stadii de degradare. Vedem totuşi, în ultimii ani, un interes în creştere din partea investitorilor privaţi pentru reabilitarea şi valorificarea unor astfel de imobile, mai ales pe Calea Victoriei.”

    De altfel, în ultimul an, Calea Victoriei a devenit un pol de atracţie pe de o parte pentru antreprenorii care au găsit acolo o zonă cu vad, iar pe de altă parte pentru bucureştenii care au redescoperit această arteră ca loc de promenadă. Închiderea traficului în zilele de weekend vreme de mai multe luni în timpul sezonului cald a contribuit la popularizarea acestui bulevard. Totuşi, …

    „Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal. Au apărut concepte noi din categoria food & beverage în zona Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Mendeleev, care devine astfel o zonă vibrantă, unde bucureştenii aleg să petreacă timpul liber. Un plus în acest sens a fost îmbunătăţirea infrastructurii cu trotuare şi piste de biciclete, dar şi renovarea mai multor clădiri vechi. Acelaşi lucru îl aşteptăm şi pe Bulevardul Magheru, care acum este dezolant”, spune Cristina Toroş, senior consultant, Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Cristina Toroş, senior consultant Retail Agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România: Centrul Bucureştiului începe să arate tot mai bine, însă mai avem mult până să ajungem la nivelul capitalelor europene cu comerţ stradal.

    Cât priveşte Centrul Vechi, acolo atracţia principală rămân restaurantele şi cluburile, operatorii de fashion închizându-şi treptat activităţile, din această zonă. Centrul Capitalei mai vine cu un dezavantaj pentru dezvoltarea spaţiilor comerciale stradale, şi anume suprafaţa restrânsă a zonelor pietonale şi a trotuarelor, precum şi a pieţelor publice, a spaţiilor deschise largi, după modelul marilor oraşe europene.

    „Practic, în prezent, singurele străzi pietonale sunt cele din centrul istoric, iar acestea oricum sunt înguste şi nu sunt conectate mai departe cu alte zone pietonale, astfel încât să rezulte un traseu mai amplu. Totodată, marile pieţe din zona centrală, precum Piaţa Victoriei şi Piaţa Constituţiei, sunt dedicate mai degrabă circulaţiei sau staţionării autoturismelor”, mai spune Alexandru David de la JLL.

    Potenţialul ar putea fi valorificat prin extinderea şi întreţinerea corespunzătoare a zonelor pietonale. Este însă amplasamentul central suficient pentru succesul unui spaţiu comercial? Pe scurt, răspunsul este nu.

    „La modul cel mai simplu, succesul unui spaţiu comercial stradal este dat de vad şi de puterea de cumpărare a celor care frecventează zona. Numai faptul că un spaţiu comercial este situat în centrul oraşului nu îl face automat şi atractiv, pentru că dezvoltarea nu este uniformă. În Bucureşti, sunt multe zone centrale care nu au nici vad şi nici putere de cumpărare ridicată”, adaugă Alexandru David.

    Alexandru David, head of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România: Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.

    Oamenii caută, în general, cel mai scurt traseu pentru a se deplasa între două puncte de interes, iar traseul este, practic, vadul. Ce există în plan secundar este în afara sa.

    „Astfel se explică de ce poţi să ai diferenţe foarte mari între spaţii situate la 100-200 de metri distanţă, dacă unul este amplasat la bulevard, iar celălalt este situat pe o stradă lăturalnică sau în spatele frontului de blocuri. Ambele se află în aceeaşi zonă, dar este clar că ocupantul spaţiului de la bulevard are şanse să realizeze vânzări mult mai mari datorită vadului.”

    Nici conexiunea cu reţelele de transport nu reprezintă o reţetă de succes, pentru că, de pildă, deşi Piaţa Unirii este foarte bine conectată de Piaţa Universităţii şi, mai departe, de Piaţa Romană, atât prin linia de metrou, cât şi prin mijloacele de transport de suprafaţă, o persoană care străbate cu metroul distanţa dintre cele trei puncte nu cumpără nimic pe parcurs.

    „Pentru spaţiile comerciale stradale, mult mai important decât metroul este accesul la o arteră pietonală largă şi bine întreţinută, care să conecteze cât mai multe puncte de interes.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării. În plus, predictibilitatea costurilor şi a duratei de implementare a investiţiei este mai mare comparativ cu o redezvoltare.

    „Mai mult, în cazul restaurării clădirilor istorice, se adaugă restricţii suplimentare, avize de la comisii de specialitate şi în general costuri mai mari şi o durată de execuţie mai îndelungată. În aceste condiţii, este de înţeles de ce mulţi dezvoltatori ocolesc clădirile istorice.”

    Ce îi trebuie centrului Capitalei şi zonei Unirii îndeosebi este o redezvoltare, o regenerare urbană, în condiţiile în care terenuri libere sunt puţine. Iar acest lucru nu se aliniază cu ideile dezvoltatorilor, care preferă, în general, să realizeze proiecte de la zero, pentru că această abordare le conferă mult mai multă libertate de mişcare în privinţa conceptului şi a dimensionării.

    În final, Bucureştiul nu reuşeşte să se asemene cu alte capitale europene care au făcut din centrele lor adevăraţi magneţi pentru turişti, iar motivele sunt, după cum se vede, multiple.

    „Spre deosebire de alte capitale europene, dezvoltarea Bucureştiului s-a realizat mai degrabă din resurse locale limitate decât din resurse atrase din marile fluxuri comerciale ale continentului. În plus, succesiunea rapidă a unor etape de distrugere şi reedificare la care a fost supus pe parcursul istoriei – precum cutremure, inundaţii, bombardamente, resistematizarea zonelor centrale în perioada comunistă – şi-a spus cuvântul. Ca o notă particulară pentru Bucureşti, am mai putea adăuga şi întârziere procesului de retrocedare a clădirilor naţionalizate în perioada comunistă. Din toate aceste motive, Bucureştiul păstrează foarte puţin din caracterul medieval iniţial, nu este ancorat, de exemplu, de pieţe pietonale largi, mărginite de edificii medievale, palate, catedrale, bastioane sau canale de navigaţie”, adaugă Alexandru David de la JLL.

    Peste toate, se mai adaugă şi unele diferenţe culturale sau în privinţa preferinţei istorice pentru materiale de construcţie mai puţin durabile, precum lemnul, în defavoarea pietrei şi a cărămizii. Toate aceste elemente fac ca Bucureştiul să fie un oraş fragmentat, unde zonele de atractivitate sunt mai degrabă dispersate în teritoriu decât adunate într-un punct central.

  • Farmaciştii, în prima linie pentru vaccin: Câţi se vaccinează? „Există interes maxim pentru vaccinare”

    Farmaciştii, printre angajaţii din domeniul sănătăţii ce au posibilitatea să se vaccineze în prima etapă a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, prezintă mare interes, iar în unele companii numărul celor înscrişi pentru a se vaccina este de peste 80% din numărul total de angajaţi şi ajunge chiar până la 100% în altele.

    „Există interes maxim în compania noastră pentru vaccinare şi s-a înscris tot personalul pe platforma naţională ce permite programarea online pentru vaccinarea anti-COVID-19. Toată lumea se va vaccina, mai ales că din 4 ianuarie vom fi şi noi centru de vaccinare”, spune Mihai Miron, directorul general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov. Conform datelor publicate pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, la finalul lunii septembrie, Ropharma avea 900 de angajaţi.

    În prezent, în România sunt 370 de centre regionale de vaccinare, potrivit agenţiei de ştiri Mediafax. Centrele de vaccinare sunt centre de vaccinare fixe, centre de vaccinare mobile, echipe mobile de vaccinare, centre de vaccinare tip drive-through pentru marile oraşe şi centre de vaccinare la nivelul cabinetului de medicină de familie.

    „La noi în companie, peste 80% din angajaţi s-au înscris pentru vaccinarea împotriva Covid-19”, spune Roxana Maftei, fondatoarea businessului Farmacia Tei, al cincilea jucător din retailul farmaceutic ca volum al vânzărilor, cu o cifră de afaceri de 595 mil. lei anul trecut şi aproape 500 de angajaţi.

    Numărul total de farmacişti la nivel naţional a ajuns în acest an la 18.093, în creştere cu 400 de specialişti în 2019 faţă de anul anterior, arată datele de la Statistică. Vaccinarea este voluntară, iar în unele companii, deşi farmaciştii sunt pro vaccinare, îşi doresc să se mai informeze şi să facă vaccinul anti COVID-19 în următoarea etapă.

    „Jumătate din membrii companiei noastre s-au înscris pentru vaccinare în prima etapă, iar jumătate se vor vaccina în cea de-a doua etapă, pentru că îşi doresc să se informeze mai mult”, susţine Valentina Călin, care deţine lanţul de farmacii Minifarm, ajuns la 80 de unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa. Ea are aproximativ 400 de angajaţi în firmă, potrivit datelor publice.

    În primele trei zile de vaccinare, peste 2.700 de cadre medicale s-au vaccinat, conform Comitetului naţional de coordonare a activităţiilor privin vaccinarea împotriva COVID-19, citează agenţia de ştiri Mediafax. Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 produse de Pfizer şi BioNTech au intrat în România pe data de 25 decembrie. Ieri, 29 decembrie, a sosit şi cea de-a doua tranşă, ce costă în 40.950 de doze de vaccin anti-COVID-19.

    Vaccinarea personalului medical ar trebui să se finalizeze în luna ianuarie, tot în aceeaşi lună urmând să ajungă în ţară un alt lot de 600.000 de doze de vaccin, suficiente pentru imunizarea a 300.000 de români.

    „La noi, vaccinarea prezintă interes pentru tot personalul. Ne-am înscris pentru a face vaccinul anti-COVID-19 în prima etapă”, spune o farmacistă din cadrul reţelei de farmacii Dona, care numără 338 de unităţi la nivel naţional şi circa 2.500 de angajaţi.

    De asemenea, o angajată din cadrul farmaciilor Belladonna din Bucureşti, afirmă că s-a înscris pentru vaccinare în prima etapă, iar colegele sale din unitate, la fel. „Suntem pro vaccinare şi este important şi pentru clienţii noştri să ştie asta şi chiar ne întreabă dacă ne vaccinăm.”

    Totuşi, potrivit specialiştilor din domeniul medical, nu au voie să se vaccineze persoanele care traversează boala COVID-19, gripă sau alte răceli asociate cu febră. Vaccinarea trebuie administrată numai atunci când pacientul este sănătos. De altfel, nici persoanele aflate în carantină, ca urmare a contactului cu cineva infectat, nu au voie să se vaccineze.

    Familia Băjan, care deţine Farmacia Băjan, unul dintre cele mai puternice branduri regionale de farmacii, cu 20 de unităţi în judeţul Vâlcea, spune că din cei 130 de angajaţi ai companiei, 50 au fost infectaţi cu virusul Sars-CoV-2 în lunile noiembrie şi decembrie, iar acum „nu este indicat să se vaccineze”.

    „Pe noi ne-a lovit virusul puternic în noiembrie şi decembrie, pentru că 50 de angajaţi din cei 130 pe care-i avem au avut boala COVID-19, inclusiv eu şi soţia mea. Am avut doar un caz mai grav, dar acum toată lumea este bine. Vrem să ne vaccinăm, dar ştim că nu este indicat să se vaccineze persoanele infectate decât după trei luni de la vindecare. Astfel, doar 10-15 angajaţi s-au înscris până acum pentru vaccinare”, afirmă Mihai Băjan, care deţine businessul Farmacia Băjan alături de fratele său Gabriel Băjan.

    Acesta menţionează că vaccinarea împotriva COVID-19 este singura cale ca populaţia să scape de noul coronavirus, totodată, adăugând că în cadrul companiei sale, atât în acest an, cât şi în anii anterior, angajaţii au făcut vaccinul antigripal, spre exemplu.

    Pe 30 decembrie, în România au fost confirmate 4.875 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

  • Creşteri cu 40% a interesului românilor pentru vacanţe exotice, pe fondul reducerilor de Black Friday. Unde se poate călători

    După un an în care industria ospitalităţii a suferit pierderi fără precedent din cauza virusului SARS-COV-2, Black Friday a adus o uşoară redresare pentru companiile din turism. Agenţia de turism Eturia a înregistrat, în urma unei campanii de reduceri începută pe 13 noiembrie, în contextul Black Friday, şi care anunţă că se va încheia pe 27 noiembrie, o creştere cu 40 % a interesului turiştilor români pentru vacanţele exotice, comparativ cu săptămânile care au precedat-o.

    Pachetele alese de către turişti în această perioadă sunt cele cu plecare de tip last minute, iar perioadele căutate sunt Revelionul şi începutul anului, mai exact perioada optimă din punct de vedere al vremii, pentru destinaţii exotice.

    „Când am lansat reducerile de Black Friday am primit un număr mare de solicitari, iar clienţii au ales sa rezerve pachetele aflate în promoţie chiar din prima zi. Destinaţiile vedetă sunt cele deschise turismului internaţional, în care românii pot calatori fără restricţii, cum ar fi: Maldive, Tanzania, Mexic, Republica Domincană. Cu titlu de exemplu, în această perioadă un sejur all inclusive, cu charter în Maldive, pentru o perioadă de 8 zile, în ianuarie 2021, poate fi achiziţionat cu preţul de 1.990 euro de persoana, comparativ cu 2.250 euro”, spune Ana Maria Gherasim, sales manager Eturia, într-un comunicat.

    Potrivit ei, reducerile din aceasta perioadă se bazează pe tarife promoţionale primite de la partenerii locali şi de la hotelurile cu care compania are contracte, tarife care sunt cu până la 60% mai mici.

  • Fondul Proprietatea: Lipsa guvernanţei corporative în companiile de stat pune în pericol interesul economic al României

    Fondul Proprietatea  îşi exprimă dezamăgirea pentru lipsa continuă a implementării legislaţiei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat şi îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia măsuri imediate pentru a asigura aplicarea corectă şi eficientă a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă în companiile la care sunt acţionare. Este cel de-al doilea semnal pe care Fondul îl atrage asupra problemei guvernanţei corporative în ultimele două săptămâni. Încălcările recurente continuă să ameninţe stabilitatea companiilor pe termen lung şi contravin interesului economic al României, precum şi al cetăţenilor români.

    Lipsa continuă a punerii în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă la companiile de stat este deosebit de evidentă în opt dintre companiile din portofoliul Fondului, dar nu se limitează la acestea: Complexul Energetic Oltenia S.A., Societatea Naţională a Sării S.A. Salrom, C.N. Aeroporturi Bucureşti S.A., S.N. Aeroportul Timişoara – Traian Vuia S.A., C.N. Administraţia Porturilor Maritime Galaţi, C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi Plafar. Potrivit datelor Fondului, peste 90% dintre numirile reprezentanţilor Guvernului în Consiliile de Administraţie ale acestor companii nu sunt conforme cu regulile de guvernanţă corporativă, aşa cum sunt prevăzute în OUG 109/2011, pentru că fie sunt stabilite politic sau persoanelor în cauză le lipseşte experienţa profesională relevantă.

    Punerea în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă (OUG 109/2011) la nivelul Consiliilor de Administraţie este ocolită sau încălcată în mod deschis în multe alte companii de stat prin: numiri ale unor persoane afiliate politic, numiri repetate ale membrilor interimari ai Consiliului şi directoratului, amânarea pe termen nedeterminat a proceselor de selecţie pentru numirea membrilor Consiliului pentru un mandat complet de patru ani. In câteva cazuri, membri curenţi ai Consiliului au aplicat la procesul de selecţie organizat de Consiliul din care făceau parte, ceea ce implică conflicte de interese evidente şi nerespectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Fondul constată că numirile frecvente care ignoră procedurile de selecţie adecvate au un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale companiilor, motivaţiei conducerii şi a angajaţilor, realizării investiţiilor planificate, precum şi asupra relaţiilor cu sindicatele sau partenerii de afaceri. Pe termen lung, acestea blochează potenţialul financiar al companiilor şi creează instabilitate.

    Comentând pe marginea încălcării legii privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondul Proprietatea a declarat: „Este profund dezamăgitor să vedem că numirile de persoane afiliate politic în consiliile de administraţie şi în postul de directori generali continuă să fie o practică în companiile de stat din România. Până acum, ar fi trebuit să fie clar că inversarea acestei tendinţe s-ar traduce în beneficii economice şi sociale semnificative, de la reducerea riscurilor de fraudă şi corupţie la îmbunătăţirea performanţelor operaţionale ale companiilor şi creşterea profitului pentru statul român, deblocând astfel potenţialul lor economic şi permiţându-le să devină cu adevărat competitive. Nu trebuie să uităm că aceste companii sunt proprietatea tuturor românilor şi ca atare ar trebui să fie organizate şi gestionate astfel încât să-şi maximizeze profitul în interesul tuturor cetăţenilor.

    Este cu atât mai dezamăgitor faptul că încălcarea principiilor guvernanţei corporative continuă în contextul în care statul are nevoie ca aceste companii să opereze la întregul lor potenţial şi să contribuie la economia locală într-o perioadă dificilă, prin locuri de muncă, impozite şi, acolo unde este posibil, dividende.

    Guvernul are încă o mare oportunitate de a se îndepărta de moştenirea dăunătoare din trecut prin respectarea legislaţiei şi punerea în aplicare a unor bune practici de guvernanţă corporativă, care promovează interesul tuturor cetăţenilor.”

    Analizele realizate de Fond mai arată că multe dintre persoanele numite în cele opt companii menţionate mai sus sunt afiliate sau sprijinite politic, în timp ce majoritatea candidaţilor nu au experienţă profesională sau se află într-un conflict de interese. Mai mult, peste 70% dintre reprezentanţii Guvernului au fost numiţi recent pentru mandate interimare (50% pentru mandate de câte 4 luni), ceea ce prelungeşte practica dăunătoare de a nu organiza procese profesionale de selecţie pentru termene complete de patru ani, care ar asigura stabilitatea, transparenţa şi predictibilitatea în companie.

    Fondul salută declaraţiile recente făcute de Ministrul Finanţelor Publice despre nevoia de management profesionist în companiile de stat şi determinarea ministerului de a supraveghea implementarea adecvată a OUG 109/2011. În plus, pentru a se asigura că legislaţia privind guvernanţa corporativă este pusă în aplicare în companii, Fondul solicită Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia sau să faciliteze următoarele măsuri urgente:

    • Eliminarea influenţei politice în managementul companiilor de stat şi încurajarea profesionalismului şi standardelor ridicate de etică. Acestea vor reduce riscurile legate de corupţie, întrucât integritatea şi reputaţia sunt criterii cheie în procesele de selecţie şi evaluare pentru organele de conducere;
    • Stabilirea şi respectarea unor proceduri clare de selecţie pentru consiliile de administraţie şi echipele de conducere executivă, pe termene complete de patru ani. Măsura va creşte stabilitatea companiilor şi le va permite să planifice şi să realizeze investiţii pe termen lung;
    • Stabilirea unor procese şi responsabilităţi clare în ceea ce priveşte luarea deciziilor, ceea ce va crea predictibilitate şi va creşte transparenţa în companie. Pe termen lung, va imbunatati considerabil responsabilitatea conducerii faţă de angajaţi, acţionari şi companie;
    • Stabilirea unor criterii de performanţă pentru organele de conducere, asigurând astfel performanţa generală a companiei, care sa poata fi evaluate transparent si independent;
    • Implementarea unui cod de etică cu reguli clare privind conflictele de interese şi promovarea unor salarii adecvate, bazate pe performanţă şi rentabilitate pentru toţi angajaţii, ceea ce le va îmbunătăţi motivaţia;
    • Respectarea prevederilor OUG 109/2011, care interzice ministerelor să intervină în managementul de zi cu zi al companiilor de stat.

    În cele din urmă, un management profesional şi transparent al companiilor de stat aduce beneficii companiilor respective, bugetului de stat şi economiei, în general. În acelaşi timp, consolidează încrederea publicului în capacitatea Guvernului de a gestiona economia în mod responsabil, într-un moment critic. Ca atare, Fondul îndeamnă Guvernul să pună în aplicare pe deplin şi imediat legislaţia privind guvernanţa corporativă în toate companiile de stat şi, prin urmare, să asigure dezvoltarea durabilă a acestora.