BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • Palantir, gigantul american care vrea să revoluţioneze industria apărării, anunţă un venit trimestrial de 1 mld. de dolari şi revizuieşte perspectivele de creştere după boom-ul AI

    Compania de analiză şi inteligenţă artificială Palantir Technologies a raportat o creştere spectaculoasă în al doilea trimestru din 2025, depăşind pentru prima dată pragul de 1 miliard de dolari în venituri trimestriale – o creştere de aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Financial Times.

    Această performanţă impresionantă a fost alimentată de cererea explozivă pentru platformele sale de inteligenţă artificială, care sunt utilizate atât în sectorul privat, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

    Palantir şi-a revizuit în sus estimările financiare pentru 2025, anunţând venituri anuale preconizate între 4,1 şi 4,2 miliarde de dolari, faţă de estimarea anterioară de 3,9 miliarde. Veniturile din contractele comerciale din SUA sunt aşteptate să depăşească 1,3 miliarde de dolari, un nou record pentru companie.

    Profitul net al companiei a fost de 327 milioane de dolari, în creştere cu 144% faţă de cele 134 milioane înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Palantir a raportat venituri de 426 milioane de dolari doar din contractele cu guvernul SUA, o creştere anuală de 53%. Rezultatele vin pe fondul intensificării investiţiilor americane în apărare, în contextul promisiunilor preşedintelui american Donald Trump privind securitatea naţională şi cheltuielile militare sporite.

    De altfel, săptămâna trecută compania a semnat un acord de până la 10 miliarde de dolari pe următorul deceniu cu Departamentul Apărării al SUA – unul dintre cele mai mari contracte software din istoria Pentagonului.

    Fondatorul şi directorul general Alex Karp, unul dintre vizionarii din spatele companiei, alături de Peter Thiel, a declarat triumfător:

    „Rata noastră de creştere a accelerat radical – după ani de investiţii şi scepticism din partea unora.”

    Acţiunile Palantir au crescut cu aproape 4% în tranzacţiile după închiderea bursei, iar de la începutul anului au crescut de peste două ori. Capitalizarea bursieră a companiei a ajuns la 379 de miliarde de dolari, depăşind nume grele precum Salesforce, IBM şi Cisco, şi transformând Palantir într-unul dintre cei mai valoroşi jucători din tehnologia americană.

  • Ascensiunea inteligenţei artificiale, decăderea angajatului. Ne lasă revoluţia AI fără viitor?

    Microsoft „înfloreşte” – după cum afirmă chiar CEO-ul Satya Nadella. Profiturile companiei au crescut cu aproape 25% în ultimul trimestru, iar capitalizarea bursieră a atins săptămâna trecută un uimitor prag de 4.000 de miliarde de dolari. În mod normal, o asemenea performanţă financiară ar exclude ideea de concedieri în masă. Şi totuşi, gigantul tehnologic începe să renunţe la mii de angajaţi care odinioară ocupau posturi cheie.

    Strategia de „subţiere” a forţei de muncă nu este, desigur, o noutate. În perioade de incertitudine economică, companiile taie din costuri şi reduc personalul. Însă ceea ce se întâmplă acum nu este doar o simplă eficientizare. Marile corporaţii par să se pregătească pentru o realitate în care, pur şi simplu, va fi nevoie de mai puţină muncă umană.

    Chiar dacă liderii din industrie încearcă să convingă publicul că inteligenţa artificială „redefineşte” locurile de muncă, titlurile din presa internaţională spun altceva. Potrivit Financial Times, Microsoft, Intel, BT şi alte companii de top anunţă concedieri masive, justificând decizia prin avansul accelerat al tehnologiei AI. Dacă în trecut asemenea măsuri erau prezentate drept sacrificii regretabile, acum ele sunt tratate ca semne ale progresului inevitabil. Marile companii – mai ales cele din tehnologie – îşi fac un titlu de glorie din a obţine profituri tot mai mari cu tot mai puţini angajaţi.

    În sectorul tech, „venitul pe angajat” a devenit noul etalon de performanţă. Start-up-urile Y Combinator se laudă cu echipe extrem de mici care generează profituri impresionante. A apărut chiar şi un site – Tiny Teams Hall of Fame – care celebrează companii ce încasează zeci sau sute de milioane de dolari cu doar câţiva oameni în echipă.

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, merge şi mai departe, prezicând apariţia unei companii evaluate la un miliard de dolari, dar cu un singur angajat. Poate părea o utopie, însă modelele lingvistice avansate deja transformă radical munca de birou. Deşi unele locuri de muncă noi apar, iar altele sunt realocate, multe posturi vor dispărea definitiv. Tot mai multe companii susţin că „munca” acelor oameni pur şi simplu nu mai există.

    Efectele sunt deja vizibile, în special în sectorul IT: angajările de programatori au scăzut vertiginos. În fiecare zi apar exemple care arată cum AI-ul depăşeşte performanţele umane în tot mai multe domenii. Un exemplu concret: una dintre cele patru mari firme de consultanţă a reuşit să reducă timpul necesar cercetării cu 75%, economisind 3.600 de ore de analiză, datorită rapoartelor generate de inteligenţă artificială.

    Tinerii aflaţi la început de drum profesional ar trebui să fie deosebit de atenţi. Tot mai multe „trepte” de pe scara carierei încep să dispară, afectând grav traseele profesionale clasice. Nu doar AI-ul este responsabil. Delocalizarea, austeritatea bugetară post-pandemie şi ani întregi de creştere economică modestă au făcut din posturile entry-level o ţintă uşoară. Dar AI-ul accelerează vizibil acest declin.

    Impactul este profund nu doar economic, ci şi cultural. Dacă locurile de muncă devin o raritate, mai are sens o diplomă universitară? Oricum, carierele au devenit tot mai „sinuoase”, fără o direcţie clară. Freelancing-ul şi contractele temporare au fragmentat deja modelul tradiţional de muncă, iar AI-ul nu va face decât să adâncească această transformare.

  • Experţii avertizează: Adolescenţii devin tot mai ataşaţi de „prieteni” AI. Ce pot face părinţii

    Conform AP, adolescenţii americani dezvoltă relaţii tot mai strânse cu „prieteni” virtuali construiţi cu inteligenţă artificială.

    Chatboţii precum Character.AI, Replika sau Nomi oferă ascultare, empatie şi sprijin constant, o combinaţie greu de egalat de prieteni sau părinţi.

    Un studiu al organizaţiei Common Sense Media arată că peste 70% dintre adolescenţi au interacţionat cu astfel de AI, iar mai mult de jumătate o fac regulat.

    Deşi par inofensivi, specialiştii spun că riscurile nu sunt deloc neglijabile.

    „Trebuie să învăţăm copiii că aceste interacţiuni sunt o formă de divertisment, nu o realitate. Nu pot înlocui prieteniile sau sprijinul uman real”, avertizează Mitch Prinstein, psiholog-şef al Asociaţiei Americane de Psihologie.

  • Cum transformă Renault industria auto globală cu AI, realitate virtuală şi design „made in Romania”

    Realitate virtuală, realitate augmentată, teste pe calculator şi, nu în ultimul rând, inteligenţă artificială – toate acestea stau acum la baza celei mai accelerate transformări din industria auto mondială. Viteza este totul, pentru că astfel un constructor poate răspunde acum, şi nu peste 5 ani, nevoilor din piaţă. În acest context, Renault accelerează procesul de dezvoltare a noilor modele Dacia, Renault şi Alpine, iar marca românească devine un pilon central în această transformare. Laurens van den Acker, chief design officer al Grupului Renault, subliniază rolul esenţial al centrului din Bucureşti, colaborarea cu uzina de la Mioveni şi centrul de testare de la Titu, dar şi ambiţia grupului de a fi lider în eficienţă şi viteză de lansare.

    Dacia intră într-o nouă eră de design şi tehnologie, iar România devine un actor-cheie în această transformare. Laurens van den Acker, chief design officer al Grupului Renault, a declarat în cadrul evenimentului Renault Tech Tour că grupul lucrează la un nou model Dacia, care va fi dezvoltat în doar
    16 luni – un record pentru industria auto europeană.

    „Vom fi primul constructor european care va lansa un model nou în doi ani. Iar Dacia va merge chiar mai repede: un model complet nou va fi gata în 16 luni, cu lansare în 2026“, a spus Van den Acker. Proiectul se desfăşoară în paralel cu dezvoltarea viitorului Twingo electric, sub umbrela unei abordări globale integrate. Centrul de design de la Bucureşti joacă un rol major în această nouă arhitectură globală. „Avem cinci centre principale de design în lume, iar Bucureştiul este unul dintre ele. Colaborăm îndeaproape cu echipele de la Paris, dar şi cu fabrica de la Mioveni şi centrul tehnic de la Titu. Este un ecosistem complet“, a explicat oficialul de la Renault.

    Dincolo de România, alte centre-cheie sunt localizate în Curitiba (America Latină), Chennai (India) şi Seul (Coreea de Sud), fiecare cu o contribuţie specifică. „Lucrăm practic 24 de ore din 24. Începem în Europa, continuăm în Asia – în Chennai şi Seul – iar ciclul se închide cu echipele din America de Sud“, a spus van den Acker. Echipa globală de design a Grupului Renault include 500 de angajaţi din peste 25 de naţionalităţi. „Suntem ca o mică ONU a designului. Diversitatea aceasta este crucială pentru că ne permite să ne apropiem de pieţele pe care le deservim. Vedem lucrurile din perspective diferite şi asta ne face mai buni“, a afirmat el. Acest mod de lucru deschis, colaborativ şi descentralizat este întărit de o „filosofie open door“ care a desfiinţat barierele dintre departamente. „Când am venit, designul şi R&D erau entităţi separate. Acum, 140 de ingineri lucrează direct cu designerii. În aceeaşi cameră sunt şi proiectanţi, şi furnizori, şi specialişti în customer experience. Înainte nu ştiau unii de alţii, nu puteau colabora la fel de deschis“, a explicat Van den Acker. Noua generaţie de modele se dezvoltă rapid datorită unei combinaţii de factori: instrumente digitale avansate (realitate virtuală, digital twin, AI generativ), procese Agile şi echipe polivalente. „Megane a fost dezvoltat în patru ani, Renault 5 în trei, iar viitorul Twingo – în doi. Viteza este un avantaj competitiv“, spune oficialul Renault. Inteligenţa artificială este deja parte din fluxul de lucru. „AI-ul nu înlocuieşte creativitatea, ci o amplifică. Ne ajută să generăm idei noi şi să accelerăm procese complexe, cum ar fi simulările aerodinamice, care acum durează doar câteva secunde.“ De asemenea, digital twinurile permit testarea virtuală a unui vehicul înainte de a fi construit, iar realitatea virtuală permite colaborarea între studiourile Renault aflate la mii de kilometri distanţă. Bucureştiul nu este doar un centru executiv, ci contribuie direct la inovaţie. „Nu mai este vorba doar despre exterior şi interior. Designul acum înseamnă şi experienţa utilizatorului. De aceea avem specialişti în interfeţe, conectivitate, avatare şi inteligenţă artificială. Este o revoluţie a modului în care concepem o maşină“, a explicat Laurens van den Acker.

    În plus, România beneficiază de întreaga infrastructură necesară pentru testare, producţie şi adaptare locală: uzina Dacia de la Mioveni, centrul de testare Titu şi partenerii locali din supply chain.

    Designerii de la Renault privesc cu atenţie la modelul asiatic, în special la China. „De acolo învăţăm despre integrarea dintre tehnologie şi mobilitate. Huawei şi Xiaomi intră în automotive şi inovează rapid. Avem de învăţat din felul în care aceşti actori definesc experienţa clientului“, spune Van den Acker. Grupul Renault accelerează dezvoltarea modelelor Dacia prin integrarea noilor tehnologii digitale şi a programului Leap 100, care permite proiectarea unui model în mai puţin de doi ani. CEO-ul mărcii Denis Le Vot alături de Laurens van den Acker afirmă că marca românească beneficiază din plin de infrastructura şi expertiza grupului, inclusiv acces la dezvoltarea cu ajutorul inteligenţei artificiale, care permite ca viitorul mini-SUV electric al Dacia să fie proiectat în numai 16 luni, faţă de patru ani cât era necesar în urmă cu cinci ani. Dacia intră într-o nouă etapă de dezvoltare accelerată, odată cu integrarea programului Leap 100 al Grupului Renault, prin care proiectarea unui model nou se realizează în mai puţin de doi ani. Primul proiect realizat în acest mod va fi noul Sandero, care va fi dezvoltat în România, la Renault Technologie Roumanie (RTR). „De acum înainte şi la Dacia vom merge pe producţia Lead 100, cu proiectarea de modele într-un timp de sub doi ani, în 100 de săptămâni“, a declarat Denis Le Vot, CEO al mărcii Dacia. Noul model Sandero, programat pentru lansare la final de 2027, va avea atât motorizări convenţionale, cât şi o versiune electrică. Această schimbare vine într-un context în care industria auto globală este forţată să răspundă mai rapid la evoluţia tehnologică şi la presiunea venită din partea competi­torilor chinezi. Denis Le Vot a subliniat că „Dacia merge foarte bine şi pentru că are acces la tehnologiile Renault. Orice avem nevoie la Dacia, luăm de la Renault.“

    Laurens van den Acker confirmă că viteza de dezvoltare este acum un avantaj competitiv. „Am început proiectul Twingo în acelaşi timp cu VW ID. Noi îl lansăm în 2026, ei în 2027. Vom dezvolta un model Dacia în 16 luni în paralel cu Twingo. Vom fi primul constructor european care lansează o maşină complet nouă în doar doi ani.“ Pentru a atinge acest ritm accelerat, Renault a simplificat drastic procesele de proiectare. „Dacă la Renault Megane E-Tech aveam 30.000 de versiuni posibile, acum reducem. Doar spre comparaţie, MG4 are numai 1.000 de versiuni. Clien­tului nu îi pasă de complexitatea din spate. Aşa am redus timpul de dezvoltare cu 30%“, a spus Cedric Combemorel, deputy CTO la Renault. Noile modele Dacia sunt dezvoltate acum în România, inclusiv Bigster şi Duster, ceea ce consolidează poziţia RTR ca hub regional de inginerie. În paralel, Dacia beneficiază de toate uneltele avansate ale grupului – de la realitate augmentată la AI, dar continuă să utilizeze şi metode clasice de creaţie. „Avem şi lut, şi schiţă pe hârtie, dar şi cele mai bune unelte virtuale. AI-ul este o unealtă care ne amplifică creativitatea, nu ne înlocuieşte“, a explicat Laurens van den Acker. Dincolo de tehnologie, vânzările modelelor Dacia confirmă direcţia bună. „În ultimele două luni avem peste 8.000 de comenzi, respectiv 9.000 pentru Bigster. Avem o rată de cucerire de 80%, cu doar 20% dintre clienţi venind de la Dacia sau Renault. Restul vin din afară. Cine vrea Bigster, cumpără Bigster“, a afirmat Denis Le Vot.

    Mai mult, 80% dintre clienţii Bigster aleg versiunea de top, hibridă. „Ei vin pentru o maşină de 25.000 de euro şi plătesc 30.000. Cererea e mare inclusiv din Germania, UK şi Polonia, ceea ce arată că Dacia are acum un concept clar şi atră­gă­tor“, a mai spus executivul.

    Designul joacă un rol esenţial în această repoziţionare. „Maşina nu mai înseamnă doar inte­rior, exterior şi calitate. Acum e vorba de expe­rienţa completă a clientului. Maşina trebuie să fie durabilă, inteligentă şi să înveţe de la utilizator“, a punctat van den Acker.

    Dacia îşi păstrează totuşi principiile de accesibilitate. „Nu suntem dogmatici. Folosim ce e mai bun din tehnologie, dar menţinem simplitatea care a consacrat marca“, adaugă designerul.

    Pentru Renault, Dacia rămâne o “pepită de aur“ strategică, aşa cum o descria Luca de Meo. Cu rezultate financiare solide, producţie completă la Mioveni şi modele tot mai sofisticate, marca românească îşi consolidează poziţia în Europa şi devine laboratorul de testare pentru noile metode de proiectare auto. Cu 6.000 de camioane care pleacă zilnic de la peste 5.000 de furnizori, producţia Renault depinde de o reţea logistică complexă. Pentru a anticipa întreruperile şi a securiza fluxurile, grupul francez a implementat un sistem digital avansat bazat pe AI generativă. „Control Tower” nu doar că urmăreşte camioanele în timp real, dar citeşte şi ştirile din lume pentru a preveni crize înainte ca ele să afecteze producţia. „Suntem orchestratori între cerere şi capacitate industrială”, rezumă Sébastien Liorzou, vicepreşedintele responsabil cu transformarea digitală a lanţului de aprovizionare în cadrul Renault Group. Cu peste 2 milioane de maşini produse anual şi o reţea de peste 5.000 de furnizori, fiecare sincopă poate produce efecte în cascadă. De aceea, Renault a decis să investească masiv în digitalizarea acestui sistem esenţial pentru stabilitatea producţiei.

    „Obiectivul nostru este să construim scenariul ideal între estimările comerciale şi capacitatea de producţie. Dar realitatea e că apar constant factori perturbatori”, explică Liorzou. De la blocaje în transport la ştiri neprevăzute din presă, totul poate influenţa fluxurile de piese şi materii prime. Aici intervine Control Tower, sistemul digital dezvoltat de Renault pentru anticiparea riscurilor.

    „Este un sistem capabil să detecteze la nivel global posibile întreruperi în lanţul de aprovizionare. Lucrăm cu inteligenţă artificială generativă care analizează ştiri în timp real”, spune oficialul. Un exemplu: un articol de presă local din Germania semnalează un accident aviatic în curtea unui furnizor de rang doi. Algoritmii detectează rapid impactul, identifică poziţia în lanţul logistic şi propun soluţii alternative – înainte ca furnizorul de rang unu să anunţe oficial problema.

    Un astfel de nivel de vizibilitate nu este doar tehnologic, ci şi strategic. „Cerem furnizorilor de rang întâi (tier 1) să ne comunice cine sunt furnizorii lor tier 2. Dar acum, cu Control Tower, de multe ori aflăm noi înaintea lor că există o problemă în reţea”, explică Liorzou.

    Vizibilitatea în timp real este dublată de o interfaţă geografică intuitivă. „Pe hartă, fiecare camion este un punct. Dacă devine portocaliu, ştim că întârzie”, spune el. Un exemplu concret: un camion care trebuia să ajungă pe 30 august la uzina Renault din Tanger întârzie două zile. În remorcă sunt trei tipuri de piese, suficient pentru a bloca întreaga linie de producţie. În acest caz, algoritmul propune mai multe opţiuni de urgenţă, cum ar fi livrarea piesei dintr-un stoc intermediar din Casablanca, cu costurile aferente. Renault colaborează cu parteneri precum Shipeo pentru urmărirea GPS a camioanelor, dar şi pentru colectarea datelor logistice necesare IA. „Este un parteneriat esenţial pentru vizibilitate completă. Avem 6.000 de camioane care pleacă zilnic în reţea – nu putem gestiona asta fără digitalizare”, subliniază Liorzou. Sistemul merge şi mai departe. E capabil să monitorizeze starea financiară a furnizorilor şi să identifice din timp semne de vulnerabilitate. „Avem mecanisme de screening pentru a detecta din timp problemele financiare ale furnizorilor. Astfel putem preveni falimente sau întârzieri majore”, explică oficialul. Un alt capitol sensibil în lanţul de aprovizionare este legat de materiile prime rare, esenţiale în construcţia bateriilor şi a componentelor electronice. Renault monitorizează traseul acestora cu atenţie sporită, într-un context geopolitic fragil. „Lucrăm pe scenarii multiple pentru a evita blocaje în aprovizionarea cu pământuri rare.

    Fiecare întârziere are un impact exponenţial asupra planificării industriale”, spune Liorzou.   

    Implementarea lui Control Tower şi integrarea inteligenţei artificiale generative în procesul decizional nu sunt doar o adaptare la crizele recente – de la pandemie la războiul din Ucraina – ci un pariu pe viitorul predictiv al industriei auto. Renault îşi asumă un rol de pionierat în această direcţie. „Nu mai este suficient să reacţionezi. Trebuie să anticipezi. Control Tower ne dă această capacitate: să vedem înaintea celorlalţi unde apare un risc şi să acţionăm din timp”, conchide Sébastien Liorzou.

     

    Cele mai importante noutăţi aduse de Renault Emblème

    1.Œ Propulsie duală electric-hidrogen:

    Emblème combină o baterie NMC de 40 kWh cu o celulă de combustie alimentată cu hidrogen, permiţând o autonomie de până la 1.000 km fără emisii CO₂ la eşapament.

    2. Amprentă de carbon redusă cu 90%:

    Doar 5 tone CO₂e pe întreg ciclul de viaţă, faţă de 25 tone pentru un model electric actual şi 50 tone pentru unul termic (Captur 2019).

    3.Ž Design aerodinamic inspirat din Formula 1:

    Coeficient de rezistenţă aerodinamică Cd de doar 0,25, cu difuzor activ, oglinzi-cameră şi ştergătoare ascunse.

    4. Materiale sustenabile şi reciclabile:

    50% din materiale provin din surse reciclate, iar 90% sunt reciclabile. Interiorul include in, fibre de ananas şi poliester reciclat.

    5. Producţie locală, cu zero emisii:

    Motorizarea este produsă în Franţa, iar 75% dintre furnizori se află la sub 300 km de uzine, reducând drastic amprenta logistică.

    „Un laborator al decarbonizării”:
    cum schimbă Renault Emblème viziunea grupului francez asupra mobilităţii viitorului

     

    Renault Emblème nu este doar un concept futurist, ci o demonstraţie tehnică reală, care reuneşte în acelaşi vehicul propulsia electrică şi pe hidrogen, materiale reciclabile şi un design aerodinamic inspirat din Formula 1. Pascal Tribotté, fost inginer în Formula 1 şi coordonatorul proiectului, explică de ce Emblème este o „voiture à vivre” care prefigurează automobilele viitorului.

    „Cu Emblème, am vrut să aducem întregul ecosistem auto mai aproape de o mobilitate sustenabilă”, spune Pascal Tribotté, omul din spatele proiectului care îmbină expertiza tehnologică a Grupului Renault cu o strategie clară de reducere a emisiilor. Liniile elegante ale prototipului, propulsia duală şi cabină high-tech sunt doar expresii vizibile ale unei viziuni mult mai adânci: aceea că industria auto trebuie să se reinventeze fără compromisuri.

    De altfel, proiectul a fost conceput ca un vehicul „laborator”, menit să testeze soluţii reale de reducere a amprentei de carbon, nu doar să impresioneze la saloane auto. „Acest laborator al decarbonizării a fost gândit să funcţioneze fără compromisuri în ceea ce priveşte confortul, siguranţa sau conectivitatea”, explică Tribotté. Scopul a fost atingerea unui prag-record: doar 5 tone de CO2 pe întreg ciclul de viaţă al vehiculului – cu 90% mai puţin decât un model convenţional termic.

    Unul dintre cele mai curajoase elemente ale Emblème este sistemul de propulsie electric-hidrogen. Maşina foloseşte o baterie NMC de
    40 kWh pentru uz cotidian şi o celulă de combustie pe hidrogen de 30 kW pentru autonomie extinsă – până la 1.000 km fără emisii directe. „Pentru drumuri lungi, celula de hidrogen devine un extender care preia sarcina bateriei, reducând timpii de încărcare. În oraş, te deplasezi complet electric”, detaliază Tribotté.

    Situat în Guyancourt, lângă Paris, Renault Technocentre este centrul de cercetare şi dezvoltare al grupului şi inima strategiei de inovaţie. Înfiinţat în 1998 şi cu peste 9.000 de angajaţi, TCR reuneşte echipe din design, inginerie, calitate şi producţie, având misiunea de a crea vehicule mai sigure şi mai eficiente. Aici se nasc modelele Renault, Dacia, Alpine şi Mobilize, dar şi serviciile de mobilitate ale viitorului.

    În pofida dimensiunilor – aproape 4,8 metri lungime – greutatea a fost menţinută la doar 1.800 kg. „Am căutat să eliminăm fiecare kilogram inutil, dar fără să afectăm experienţa la volan”, spune el. Acest lucru a presupus colaborarea cu peste 20 de parteneri industriali pentru optimizarea fiecărui element – de la ştergătoarele AquaBlade de la Valeo, la materialele vegetale folosite de Forvia în interior.

    Tribotté, fost inginer de motorizări în Formula 1, admite că provocarea personală a fost să treacă de la zgomotul motoarelor la liniştea propulsiei pe hidrogen: „Am proiectat ani de zile motoare de Formula 1. Dar în weekend prefer o maşină electrică. E liniştită, eficientă, plăcută. Iar pentru confort, nu se compară”.

    Pentru el, tranziţia către hidrogen nu e doar tehnică, ci şi strategică: „Vedem hidrogenul ca soluţie principală acolo unde contează greutatea – mai ales în transportul de mărfuri pe distanţe lungi. Într-o maşină personală, versiunea pe celulă de combustie este mai eficientă decât o baterie de 70 kWh”. Renault Emblème vine cu o combinaţie care, în viziunea sa, poate deveni normă în următorii ani: baterie mai mică, consum mai redus, zero compromisuri la autonomie.

    Fiind o maşină gândită pentru viaţa reală, nu doar pentru showroom, Emblème pune accent şi pe sustenabilitate la nivel de producţie şi reciclare. „Peste 50% din materialele utilizate sunt reciclate, iar 90% din componente pot fi reciclate la finalul vieţii. Totul, de la design la demontare, a fost gândit în buclă închisă”, explică Tribotté. Renault colaborează prin subsidiara „The Future is NEUTRAL” pentru a transforma materialele uzate în resurse pentru modele noi.

    Interiorul aduce o abordare discretă şi funcţională. Panoul panoramic de 48 inch se integrează elegant în bord, iar comenzile tactile sunt „invizibile” – ascunse sub materialul textil, conform filosofiei Shy Tech. „Am vrut ca tehnologia să fie acolo unde ai nevoie de ea, dar să nu fie agresivă vizual. Îţi întinde mâna, dar nu-ţi invadează privirea”, spune Tribotté.

    În opinia sa, adevărata revoluţie vine dintr-o schimbare culturală, nu doar tehnologică: „Mobilitatea viitorului nu înseamnă doar emisii reduse. Înseamnă plăcerea de a conduce o maşină inteligentă, eficientă, frumoasă şi responsabilă. O maşină în care vrei să urci, să trăieşti, nu doar să ajungi din punctul A în punctul B”.

    Chiar dacă Emblème nu va intra în producţie de serie, multe dintre soluţiile sale – de la materialele interioare la propulsia hibridă – vor ajunge, potrivit oficialilor Renault, pe modelele viitoare. Astfel, Emblème nu este doar un prototip cu ambiţii ecologice, ci o mostră de strategie aplicată, în care tehnologia, sustenabilitatea şi emoţia se întâlnesc într-un singur pachet: automobilul de mâine.  

  • Gigantul Meta a refuzat să semneze codul de practică pentru “AI Act”

    Gigantul american Meta, care deţine platformele Facebook, Instagram şi Whatsapp, a refuzat să semneze codul de practică al Uniunii Europene pentru “AI Act”, cu câteva săptămâni înainte ca normele blocului comunitar pentru furnizorii de modele de inteligenţă artificială cu scop general să intre în vigoare, scrie portalul techcrunch.com.

    „Europa se îndreaptă pe o cale greşită în ceea ce priveşte AI-ul”, a scris Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, într-o postare pe LinkedIn. „Am analizat cu atenţie Codul de Practică al Comisiei Europene pentru modelele de AI cu scop general (GPAI) şi Meta nu îl va semna. Acest cod introduce o serie de incertitudini juridice pentru dezvoltatorii de modele, precum şi măsuri care depăşesc cu mult domeniul de aplicare al Actului privind Inteligenţa Artificială.”

    Codul de practică al UE, un cadru voluntar publicat la începutul acestei luni, are ca scop să ajute companiile să implementeze procese şi sisteme pentru a se conforma legislaţiei blocului comunitar privind reglementarea inteligenţei artificiale. Printre altele, codul impune companiilor să furnizeze şi să actualizeze periodic documentaţia despre instrumentele şi serviciile lor de AI; interzice dezvoltatorilor să antreneze modelele AI pe conţinut piratat; şi să respecte solicitările proprietarilor de conţinut de a nu le folosi operele în seturile lor de date.

    Numind implementarea legislaţiei de către UE „o depăşire a atribuţiilor”, Kaplan a susţinut că legea va „sufoca dezvoltarea şi implementarea modelelor de AI de frontieră în Europa şi va împiedica dezvoltarea companiilor europene care doresc să construiască afaceri pe baza acestora.”

    O reglementare bazată pe risc pentru aplicaţiile inteligenţei artificiale, Actul privind AI interzice în mod direct unele cazuri de utilizare cu „risc inacceptabil”, cum ar fi manipularea cognitiv-comportamentală sau scorul social. Normele definesc, de asemenea, un set de utilizări cu „risc ridicat”, cum ar fi biometria şi recunoaşterea facială, şi în domenii precum educaţia şi ocuparea forţei de muncă. Actul impune, de asemenea, dezvoltatorilor să înregistreze sistemele de AI şi să îndeplinească obligaţiile de gestionare a riscurilor şi a calităţii.

    Companii de tehnologie din întreaga lume, inclusiv cele din avangarda cursei AI, precum Alphabet, Meta, Microsoft şi Mistral AI, s-au opus acestor reguli, îndemnând Comisia Europeană să amâne implementarea lor. Dar Comisia a rămas fermă pe poziţie, declarând că nu îşi va modifica calendarul.

    Tot săptămâna aceasta, UE a publicat linii directoare pentru furnizorii de modele de AI, înaintea normelor care vor intra în vigoare pe 2 august. Aceste reguli ar afecta furnizorii de „modele de AI cu scop general şi risc sistemic”, precum OpenAI, Anthropic, Google şi Meta. Companiile care au astfel de modele pe piaţă de dinaintede 2 august vor trebui să se conformeze legislaţiei până la 2 august 2027.

  • Meta a achiziţionat startup-ul Play AI specializat în voci umane generate de AI

    Informaţia a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Meta, potrivit Bloomberg, care citează şi un memoriu intern prin care se anunţă că întreaga echipă Play AI se va alătura companiei Meta începând de săptămâna viitoare.

    Conform documentului intern menţionat, Play AI este recunoscut pentru crearea de voci naturale şi pentru platforma sa intuitivă de generare vocală, competenţe care se aliniază perfect cu direcţiile actuale ale Meta. Integrarea Play AI va susţine proiectele Meta AI, personajele AI, dispozitivele wearable şi producţia de conţinut audio inteligent.

    Meta face paşi rapizi către dezvoltarea de superinteligenţă şi extinderea capacităţilor AI. Recent, compania a atras talente cheie de la OpenAI şi a semnat un acord cu Scale AI, în urma căruia CEO-ul acesteia, Alexandr Wang, s-a alăturat Meta pentru a conduce un nou departament dedicat superinteligenţei.

    Deşi termenii financiari ai achiziţiei Play AI nu au fost dezvăluiţi, Bloomberg menţionase anterior că existau discuţii active între cele două companii. Această mişcare subliniază angajamentul Meta de a investi în tehnologiile vocale şi în evoluţia AI conversaţională de ultimă generaţie.

  • Chatboturi în loc de terapeuţi. Inteligenţa artificială oferă sfaturi celor care se simt singuri sau trişti

    Inteligenţa artificială intră tot mai hotărât în sfera sănătăţii mintale, prin chatboturi care promit sprijin emoţional accesibil oricui, oricând. Începând cu platformele specializate în „terapie digitală”, tehnologia deschide oportunităţi, dar şi controverse legate de eficienţă, siguranţă şi impactul pe termen lung. Întrebarea esenţială rămâne: poate un algoritm înlocui cu adevărat un terapeut?

    Ce ştie, de fapt, un chatbot despre terapie? Pe măsură ce tot mai mulţi oameni petrec timp conversând cu chatboturi bazate pe inteligenţă artificială (AI), precum ChatGPT, subiectul sănătăţii mintale a apărut în mod firesc. Unii utilizatori relatează experienţe pozitive, care fac AI-ul să pară un fel de terapeut low-cost, mereu disponibil.

    Însă AI-ul nu este terapeut. Este inteligent, îţi captează cu uşurinţă atenţia, dar nu gândeşte ca un om. Modele generative precum ChatGPT funcţionează mai degrabă ca o versiune extrem de avansată a funcţiei de completare automată de pe telefonul mobil. Ele învaţă să poarte o conversaţie analizând texte colectate de pe internet, după cum explică şi o analiză publicată de The Conversation. Când cineva formulează o întrebare – de exemplu, „Cum pot rămâne calm într-o şedinţă de lucru stresantă?” – AI-ul construieşte un răspuns alegând cuvinte în funcţie de ceea ce a „văzut” în timpul antrenării. Procesul este rapid, iar răspun­surile par relevante, ceea ce creează iluzia unui dialog uman.

    Însă aceste modele nu sunt oameni. Şi cu siguranţă nu sunt specialişti în sănătate mintală. Nu urmează ghiduri profesionale, nu respectă un cod etic şi nu sunt acreditaţi. De unde învaţă totuşi AI-ul să vorbească despre sănătate mintală şi să se comporte ca un terapeut?

    Când utilizatorul adresează o întrebare, AI-ul se bazează pe trei surse principale de informaţie:

    1.          Cunoştinţele memorate în timpul antrenării

    2.          Surse externe de informare

    3.          Date furnizate anterior de utilizator

    1. Cunoştinţele din perioada de antrenare

    Pentru a construi un model lingvistic AI, dezvoltatorii îl antrenează folosind cantităţi masive de date. De unde provin aceste date? În general, din orice conţinut accesibil public de pe internet: articole ştiinţifice, eBookuri, rapoarte, ştiri gratuite, bloguri, transcrieri de pe YouTube sau comentarii din forumuri precum Reddit.

    Sunt acestea surse de încredere pentru sfaturi legate de sănătatea mintală? Uneori, da. Dar nu întotdeauna sunt actuale, bazate pe dovezi ştiinţifice sau în interesul direct al utilizatorului. În plus, AI-ul reţine informaţia într-o formă comprimată, ceea ce creşte riscul de erori sau „halucinaţii” (răspunsuri inventate).

    2. Surse externe de informare

    Unii dezvoltatori integrează chatbotul cu instrumente externe, cum ar fi motoare de căutare sau baze de date specializate. De exemplu, atunci când foloseşti Microsoft Bing Copilot şi primeşti răspunsuri cu referinţe numerotate, AI-ul a folosit o căutare online pentru a accesa informaţii actualizate, pe lângă cele deja memorate.

    Există şi chatboturi dedicate sănătăţii mintale care pot accesa ghiduri terapeutice şi materiale specializate, pentru a menţine conversaţia într-un cadru constructiv.

    3. Informaţiile oferite anterior

    AI-ul are acces şi la datele personale oferite de utilizator, fie în conversaţii, fie la înscriere. De exemplu, când te înregistrezi pe platforma Replika, sistemul învaţă numele tău, prenumele, vârsta, preferinţele legate de aspectul şi genul companionului virtual, adresa IP, locaţia, tipul de dispozitiv folosit şi chiar datele de plată.

    Pe multe platforme de chatbot, orice ai spus anterior poate fi stocat şi folosit ulterior. Iar AI-ul are tendinţa de a valida ceea ce spui (un fenomen numit „linguşire algoritmică”) şi de a readuce conversaţia spre subiecte familiare – spre deosebire de un terapeut uman, care foloseşte experienţa şi pregătirea profesională pentru a-ţi provoca gândirea şi a-ţi oferi o perspectivă nouă.

    Aplicaţiile de terapie digitală: sprijin real sau soluţie cu risc?

    Inteligenţa artificială devine tot mai prezentă în domeniul sănătăţii mintale, iar o nouă generaţie de aplicaţii promite sprijin emoţional non-stop. Spre deosebire de modelele AI generale precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, care pot răspunde la întrebări din orice domeniu, există şi chatboturi specializate care sunt antrenate exclusiv pentru conversaţii despre sănătate psihologică.

    Aplicaţii precum Woebot sau Wysa au fost dezvoltate cu acest scop şi, potrivit unor studii, pot contribui la reducerea simptomelor de anxietate şi depresie. De asemenea, pot sprijini dezvoltarea unor obiceiuri terapeutice, cum ar fi jurnalul personal, şi pot încuraja introspecţia ghidată. În unele cazuri, se observă beneficii similare cu cele ale terapiei tradiţionale – cel puţin pe termen scurt.

    Avantaje evidente, dar şi semne de întrebare

    Majoritatea acestor cercetări vizează doar utilizarea pe perioade scurte de timp. Nu există încă date clare privind impactul pe termen lung sau efectele utilizării excesive. Mai mult, multe studii nu includ persoane cu tulburări psihice severe sau gânduri suicidare, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor.

    De asemenea, o parte dintre aceste studii sunt sponsorizate de companiile care dezvoltă chatboturile, ceea ce poate ridica semne de întrebare în privinţa obiectivităţii rezultatelor.

    Pe lângă potenţialele beneficii, există şi riscuri în creştere legate de dependenţa emoţională, ataşamentele nesănătoase, izolare socială accentuată sau agravarea singurătăţii. În unele cazuri, au apărut chiar consecinţe grave care atrag atenţia asupra limitelor acestor tehnologii.

    Chatboturile AI specializate în sănătate mintală pot juca un rol important în completarea serviciilor tradiţionale, în special acolo unde resursele umane sunt limitate. Ele pot oferi sprijin temporar între şedinţele de terapie, pot ghida utilizatorii aflaţi pe liste de aşteptare sau pot încuraja primii paşi către ajutor.

    Totuşi, la acest moment, nu este clar dacă aceste instrumente sunt suficient de fiabile pentru a funcţiona ca alternative de sine stătătoare la terapia profesională. Mai este nevoie de cercetare, reglementare şi evaluare etică înainte ca astfel de soluţii să fie adoptate la scară largă şi cu încredere deplină.    

    Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă

  • Start-up-ul proptech VAUNT a lansat un modul de inteligenţă artificială care analizează automat clienţii şi oferă sugestii de vânzare personalizate

    Start-up-ul proptech VAUNT, care a dezvoltat o platformă de vânzări şi marketing utilizată de aproape 80 de dezvoltatori şi agenţi imobiliari, a lansat un nou modul de inteligenţă artificială care analizează automat şi anonim activităţile potenţialilor cumpărători pentru a oferi sugestii de vânzare personalizate. Noul instrument este conceput pentru a ajuta echipele de vânzări să închidă tranzacţiile mai rapid şi să crească rata de conversie, în contextul în care deciziile de achiziţie în sectorul imobiliar durează acum de două ori mai mult decât în 2024.

    “Modul în care sunt prezentate, promovate şi vândute proprietăţile imobiliare astăzi se schimbă din cauza unei multitudini de factori, de la contextul geopolitic şi economic, la cine este publicul cumpărător, de unde îşi ia informaţia, ce îşi doreşte. Noua noastră funcţionalitate AI aduce dezvoltatorilor un avantaj real: pot înţelege mai rapid ce îşi doreşte clientul şi pot răspunde mai bine, fără efort suplimentar. La VAUNT dezvoltăm exact acele soluţii pentru care vedem o nevoie reală la clienţii noştri”, a declarat Irina Constantin, CEO şi cofondatoare VAUNT.

    Modulul AI analizează activităţile şi interacţiunile potenţialilor cumpărători cu proprietăţile listate şi extrage informaţii relevante pentru a genera profiluri în mod automatizat. Utilizatorii VAUNT primesc un raport concis care interpretează aceste date şi oferă sugestii clare de abordare, indicând ce informaţii atrag atenţia cumpărătorului, care este nivelul estimat de interes şi cum poate fi îmbunătăţită comunicarea pentru a creşte şansele de conversie. În plus, platforma foloseşte inteligenţa artificială şi pentru a genera automat descrieri pentru proprietăţi, a extrage informaţii din documente, a completa contracte sau a crea tururi 2D interactive.

    De la lansarea sa, platforma VAUNT a înregistrat o creştere accelerată, ajungând să fie folosită de dezvoltatori şi agenţi imobiliari de renume, care au procesat în total proprietăţi în valoare de 3,7 miliarde de euro. Per total, platforma are peste 560 de utilizatori activi, numărul fiind în creştere constantă. Printre cliennţii VAUNT se numără dezvoltatori de renume precum cei din spatele proiectelor Cosmopolis, Nusco City, Cloud9 Residence sau Onix Park.

    Pe viitor, start-up-ul urmăreşte să scaleze operaţiunile atât în România şi Europa, cât şi în Statele Unite, unde echipa de management consideră că există o nevoie reală pentru o astfel de soluţie. Recent, VAUNT a fost selectat să participe în cadrul programului de accelerare Catalyst NYC din SUA.

     

  • Războiul miliardelor în AI: Sam Altman acuză Meta că încearcă să-i fure oamenii cu bonusuri de 100 de milioane de dolari

    Sam Altman, CEO-ul OpenAI, îl acuză pe Mark Zuckerberg şi Meta de tentative agresive de „racolare” a cercetătorilor săi de top, oferindu-le bonusuri de semnare de până la 100 de milioane de dolari şi pachete salariale uriaşe, în timp ce gigantul social media încearcă să recupereze terenul pierdut în cursa inteligenţei artificiale, informează Financial Times.

    Altman a declarat că Meta, evaluată la o capitalizare bursieră de 1,8 trilioane de dolari, a început să lanseze „oferte uriaşe” pentru membrii echipei sale după ce a fost lăsată în urmă în dezvoltarea actuală a AI. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare competitor al lor,” a spus Altman în podcastul Uncapped, găzduit chiar de fratele său.

    „Cred că este logic să continue să încerce. Eforturile lor actuale în AI nu au dat rezultatele dorite şi le respect agresivitatea. Dar niciunul dintre oamenii mei cei mai buni nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg,” a adăugat Altman.

    Meta se află într-o cursă contra cronometru pentru a atrage cercetători şi ingineri de elită din tabăra rivalilor, în speranţa de a construi o echipă nouă dedicată dezvoltării „superinteligenţei” — un efort menit să dezvolte inteligenţa artificială generală (AGI), un tip avansat de AI, capabil să egaleze gândirea umană.

    Potrivit unor surse apropiate şi conform unui material publicat iniţial de Bloomberg, Zuckerberg s-ar implica personal în recrutare, alegând şi contactând direct candidaţii pentru acest proiect ambiţios.

    Săptămâna trecută, Meta a anunţat o investiţie colosală de 15 miliarde de dolari în start-up-ul Scale AI, specializat în etichetarea datelor, angajându-l pe cofondatorul acestuia, Alexandr Wang — o mutare strategică în tentativa de a-şi consolida forţele în domeniul AI.

    Deşi Zuckerberg a afirmat de mai multe ori că obiectivul Meta este să devină un „lider global în AI”, compania a avut dificultăţi în a ţine pasul cu rivalii. Lansarea recentă a modelului lingvistic Llama 4 a fost însoţită de controverse: Meta a fost acuzată că ar fi umflat artificial performanţele modelului, fiind criticată pentru lipsa unui raport tehnic complet care să-l însoţească.

    Într-o postare pe platforma X din luna aprilie, Ahmad Al-Dahle, şeful diviziei de GenAI din Meta, a recunoscut că experienţele utilizatorilor sunt de o „calitate mixtă”, dar a respins ferm acuzaţiile privind nereguli în testările de performanţă.

  • Revoluţie în AI: Meta anunţă lansarea unui model de inteligenţă artificială care poate înţelege lumea înconjurătoare. V-JEPA 2 îşi va construi o simulare proprie a spaţiului şi nu se va mai baza pe înregistrări video

    Meta a anunţat miercuri lansarea unui nou model AI care poate înţelege mai bine mediul 3D şi mişcările obiectelor fizice, notează CNBC.

    Gigantul tech, care deţine aplicaţiile populare de social media Facebook şi Instagram, a declarat că noul său model AI open-source, V-JEPA 2, poate înţelege, anticipa şi planifica în lumea fizică. Aceste sisteme se inspiră din logica fizică pentru a construi o simulare internă a realităţii, permiţând inteligenţei artificiale să înveţe, să planifice şi să ia decizii într-un mod mai apropiat de cel uman.

    De exemplu, în cazul noului model Meta, V-JEPA 2 poate recunoaşte că o minge care se rostogoleşte de pe o masă va cădea sau că un obiect ascuns vederii nu a dispărut pur şi simplu.

    Inteligenţa artificială a devenit o prioritate majoră pentru CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, în contextul competiţiei cu jucători precum OpenAI, Microsoft şi Google.

    Meta a evidenţiat avantajele noului model V-JEPA 2 în aplicaţii precum roboţii de livrare şi maşinile autonome. Aceste sisteme trebuie să fie capabile să înţeleagă mediul înconjurător în timp real pentru a se putea deplasa în lumea fizică.

    În loc să se bazeze pe cantităţi mari de date etichetate sau pe înregistrări video, V-JEPA 2 face raţionamente într-un spaţiu simplificat, numit „latent”, pentru a înţelege cum se mişcă, interacţionează şi reacţionează obiectele, a explicat compania.

    „A face ca maşinile să înţeleagă lumea fizică este foarte diferit de a le face să înţeleagă limbajul”, a spus Yann LeCun, cercetător-şef AI al Meta.