BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • Şi-au atins oamenii nivelul maxim de inteligenţă? Ce se va întâmpla cu creierele oamenilor în viitor

    Jurnaliştii BBC atrag atenţia într-un articol vast despre faptul că traversăm o eră de aur din punctul de vedere al nivelului de inteligenţă atins de rasa umană. Potrivit lor, din momentul în care testul de inteligenţă IQ a fost inventat, scorurile au crescut constant.
    Chiar şi inteligenţa medie a persoanelor din prezent ar reprezenta inteligenţa unui geniu comparativ cu cineva născut în 1919 – acest fenomen este cauzat, potrivit oamenilor de ştiinţă, de efectul Flynn.

    Potrivit BBC, cele mai recente dovezi arată că acest trend al inteligenţei umane în creştere s-ar putea să încetinească de acum încolo – ar putea fi chiar inversat – însemnând că am trecut deja de punctul maxim la care ar putea ajunge intelectul uman. Ce ar putea însemna dacă acest lucru este adevărat? În articol, se indică modul în care a evoluat inteligenţa umană. În Antichitate, creierul oamenilor avea doar 400 de centimetri cubi – reprezentând o treime din creierul oamenilor din prezent. Creierul uman consumă în prezent 20% din energia corpului, astfel că creierele noastre mai mari necesită mai multe calorii.
    Există mai multe explicaţii pentru această evoluţie, dar cele mai multe dintre ele se referă la creşterea cerinţelor cognitive legate de traiul într-un grup.


    Într-o activitate de grup precum vânătoarea, trebuie să fii capabil să urmăreşti ceea ce face fiecare membru, pe măsură ce îţi coordonezi propriile activităţi.Pentru oamenii prezentului, lipsa înţelegerii în societate cauzează disconfort; pentru strămoşii noştri era o chestiune de viaţă şi de moarte. În urmă cu aproximati 400.000 de ani, creierul strămoşilor cunoscuţi sub numele de „Homo heidelbergensis” ajunsese la 1.200 de centrimetri cubi, fiind doar cu puţin mai mic decât creierul oamenilor moderni, care au în jur de 1.300 de centimetri cubi.
    Când strămoşii noştri au părăsit Africa, în urmă cu 70.000 de ani, erau suficient de deştepţi să se adapteze vieţii în orice colţ al planetei.

    Testul de inteligenţă IQ a fost inventat în urmă cu doar 100 de ani.  Succesul acestor teste se bazează pe faptul că multe dintre abilităţile cognitive ale oamenilor sunt corelate. Astfel, abilitatea de recunoaştere a tiparelor, de pildă, se leagă de abilităţile matematice, alături de altele – din acest motiv, IQ-ul este gândit ca o modalitate de a reflecta „inteligenţa generală” – un fel de a sublinia puterea creierului uman.
    Testele de IQ, chiar dacă nu reprezintă o măsură perfectă a inteligenţei, pot indica cât de repede poate, de pildă, un angajat să preia noi abilităţi la locul său de muncă sau pot să prezică performanţa academică.

    Creşterea nivelului de inteligenţă IQ pare să fi început la începutul secolului XX, dar relativ recent psihologii au început să acorde o atenţie mai mare fenomenului. Asta din cauză că scorurile IQ sunt standardizate – acest lucru înseamnă că, după ce oamenii fac testul, mediana populaţiei rămâne 100. Acest lucru permite comparaţia între persoane care au făcut diferite forme ale testului, dar dacă nu sunt analizate sursele datelor, înseamnă că nu pot fi observate diferenţele între generaţii.Cercetătorul James Flynn s-a uitat la scorurile înregistrate pe parcursul secolului trecut şi a descoperit o creştere constantă – echivalentul a aproximativ trei puncte pe deceniu. În prezent, acest nivel a urcat la 30 de procente în anumite ţări. Cauza efectului Flynn reprezintă în continuare un motiv de dezbatere care se leagă de multiplii factori de mediu, mai degrabă decât a unui schimb în genetica oamenilor prezentului.
    Cel mai relevant exemplu este poate al schimbării în înălţime: suntem cu 11 cm mai înalţi în prezent decât în secolul al XIX-lea, de pildă, dar acest lucru nu înseamnă că genele noastre au suferit modificări, ci că sănătatea noastră, per ansamblu, s-a schimbat.

    Societăţile în care trăim au trecut prin schimbări enorme din punctul de vedere al mediilor în care se dezvoltă intelectul uman, care ar putea antrena gândirea abstractă şi raţionalizarea de la vârste foarte fragede.În educaţie, de pildă, majoritatea copiilor sunt învăţaţi să gândească în termeni de categorii abstracte – dacă animalele sunt mamifere sau reptile. De asemenea, ne concentrăm din ce în ce mai mult pe lucruri abstrace pentru a face faţă tehnologiilor moderne.Gândiţi-vă de pildă la un computer şi la toate simbolurile pe care trebuie să le recunoaşteţi şi folosiţi pentru a face chiar şi cea mai uşoară sarcină. Genul acesta de aspecte au permis oamenilor să cultive abilităţile necesare pentru a se descurca într-un test de IQ, potrivit BBC.

    Se pare însă că există dovezi care indică faptul că evoluţia intelectului uman s-a sfârşit – cu o stagnare a IQ-ului şi chiar şi un regres al acestuia.Dacă vă uitaţi la Finlanda, Norvegia sau Danemarca,  veţi observa faptul că punctul de inflexiune ar fi apărut la mijlocul anilor ’90, după ce IQ-ul mediu a scăzut cu 0,2% într-un an. Acest lucru s-ar cuantifica într-o diferenţă de şapte puncte între generaţii.
    Unul dintre motive s-ar putea lega de faptul că educaţia a devenit mai puţin stimulatoare decât a fost cândva sau – cel puţin – nu a ţintit aceleaşi abilităţi ale oamenilor. Câteva teste IQ se axau pe aritmetică – în prezent însă, din ce în ce mai mulţi elevi folosesc calculatoarele.

    David Robson, al cărui articol publicat de BBC are la bază parte din cercetarea „The Intelligence Trap: Why Smart People Make Dumb Mistakes” (Capcana inteligenţei: de ce fac oamenii deştepţi greşeli prosteşti), concluzionează: „Scăderea temporară a scorurilor de IQ nu trebuie să reprezinte sfârşitul erei de aur a inteligenţei, dar este începutul acestui sfârşit”.

     

  • Cea mai mare bancă americană, JPMorgan, foloseşte o inteligenţă artificială pentru a anticipa trendurile pieţei. Ce crede robotul că se va întâmpla cu bursele

    Indicele american S&P 500 şi randamentul obligaţiunilor cu scadenţa la 10 ani vor scădea în următoarea lună, potrivit analizei realizate de un model de inteligenţă artificială utilizat de cea mai mare bancă americană, JPMorgan Chase.

    Potrivit Bloombeg, firma aplică un algoritm pentru a prezice trendul în care se vor încadra activele financiare în următoarea perioadă, urmărind cinci seturi de date din ultimii 13 ani, printre care fluxurile de capital, indicatorii economici şi poziţia investitorilor.

    Echipa de strategie a JPMorgan, care a construit modelul de analiză împreună cu proiectanţii inteligenţei artificiale, susţine că aceasta a demonstrat o rată de succes cuprinsă între 75% şi 89% în predicţiile realizate pentru perioade de o lună, trei luni şi şase luni.

    După luna iulie, modelul de inteligenţă artificială prezice că preţul acţiunilor va creşte.

    „Modelul nostru vede în prezent perspective de încetinire pentru o perioadă de 1-3 luni, semnalând scăderi pentru orizonturi de timp de o lună, două luni şi trei luni. Perspectivele indicelui S&P 500 pentru următoarele şase luni sunt totuşi de creştere, sugerând că orice corecţie va avea loc pe pieţele de acţiuni va trece până la finalul anului”, transmite echipa de strategi condusă de Nikolaos Panigirtzoglou.

     

     

     

  • Succesul în carieră nu depinde de inteligenţă. De ce trebuie să ţii cont de fapt ca să reuşeşti

    Succesul la locul de muncă nu depinde neapărat de nivelul de inteligenţă sau de experienţa unei persoane. Sunt multe exemple de oameni cu inteligenţa crescută care se autosabotează. Însă, abilităţile sociale şi inteligenţa emoţională au un rol mult mai important în viaţa unui angajat. Abilităţile sociale şi self-awareness-ul sunt componente ale inteligenţei emoţionale, iar aceasta este responsabilă pentu 58% din performanţele la locul de muncă.

    Important este să ne putem înţelege, să ne putem observa, dar să fim atenţi şi la cei din jurul nostru, pentru ca în final să reuşim să aducem lucruri ce ne pot ajuta în comportamentul nostru şi nu să fugim de schimbari. Este la fel de important să nu ne lăsăm cuprinşi de frică deoarece, aceasta detemină anumite comportamente care nu ne fac cinste.

    Aroganţa este o altă problemă a oamenilor la locul de muncă. Aroganţii iau tot ceea ce fac ca pe o provocare personală, au o încredere în sine falsă, ce deseori ascunde multă nesiguranţă.

    Gândirea de grup nu este întotdeauna cea mai bună varianta. Grupul se izolează de mediul extern iar informaţia venită din afara grupului poate fi redată greşit sau neînţelesă de către membrii grupului. Gândirea de grup poate manipula liderul, astfel rezultând de cele mai multe ori un eşec.

    Short-changed – termenul în limba engleză, îi defineşte pe oamenii care dau vina pe circumstanţe pentru rezultatele lor proaste, când de fapt atitudinea lor este de vină.

    Temperamentalul: Unii oameni nu au control asupra propriilor emoţii, învinovăţindu-i pe ceilalţi pentru stările lor. Ei trebuie să fie mai atenţi la claritatea judecăţii şi la auto-control, deoarece acestea afectează relaţiile cu ceilalţi. Totodată, ei îşi pot revărsa toate emoţiile negative asupra celor din jur. Mai sunt şi oameni care nu au încredere în ei, care îşi cer scuze mult prea des şi degeaba, ca o plasă de siguranţă în caz de eşecul de care se tem atât de tare. Limbajul lor corporal, cât şi tonul şi modul de adresare fac să le scadă din importanţă, în special atunci când propun anumite idei.

    Totuşi, niciunul dintre aceste comportamente nu sunt atât de grave, deoarece oricând poţi lucra la sinele tău şi poţi aduce schimbări. Ai nevoie doar de introspecţie şi dorinţa de a te schimba în bine.

  • Care este cel mai bun semn care arată inteligenţa unui om din punctul de vedere al celui mai bogat om al lumii

    În timpul unei vizite la sediul central al Basecamp, producătorul unei aplicaţii de responsabilizare şi de comunicaţii,  Jeff Bezos, fondator şi CEO al companiei Amazon, a descris caracteristicile despre care el crede că sunt specifice celor mai inteligenţi oameni.

    Jeff Bezos vede consecvenţa în gândire ca pe un lucru negativ. El le-a spus mulţimii că oamenii care au dreptate de cele mai multe ori îşi schimbă adesea părerea în procesul obţinerii unui răspuns corect. Ei fac acest lucru pentru că primesc şi acceptă noi informaţii, îşi revizuiesc ideile şi cunoştinţele, găsesc defecte în propriile soluţii propuse şi rămân deschişi către noi idei şi contradicţii, precum şi în faţa celor care le contestă punctul de vedere.

    Ei au un punct de vedere bine formulat, dar îl consideră pe acesta temporar, nu permanent. Bezos consideră că este perfect sănătos şi chiar necesar în ritmul rapid de schimbare de azi să ai o idee nouă care contravine unei idei anterioare.

    Jeff Bezos a adăugat că cei care greşesc foarte mult sunt aceia care sunt obsedaţi asupra detaliilor. care susţin numai punctul lor de vedere şi care nu pot şi nu vor să piardă din vedere detaliile pentru avea o  imagine de ansamblu formată din mai multe unghiuri.

  • Pentru o româncă specializată în inteligenţă artificială şi care din păcate este în Canada, Google a creat un laborator special

    Acest lucru reprezintă un foarte bun exemplu pe care alte ţări din UE ar putea să-l urmeze”.
    Ea a mai constatat că, spre deosebire de femeile din alte ţări ale UE, femeile din România sunt mult mai orientate să obţină o diplomă în inginerie sau manufactură. În plus, diferenţa salarială dintre bărbaţi şi femei este de doar 5,2% în România, faţă de media de 16% înregistrată în celelalte ţări ale UE.
    Kristalina Georgieva, o bulgăroaică, este pe lista celor care ar putea să-l înlocuiască pe Donald Tusk ca preşedinte al Consiliului Europei, o poziţie unde a fost vehiculat şi numele lui Klaus Iohannis.
    În industria IT, care are o pondere de aproape 6% în economia României cu doar 120.000 de angajaţi, ponderea femeilor este pe locul doi în Europa, după Bulgaria.
    Acum câţiva ani, un consultant mi-a spus că multe investiţii în industria componentelor auto care vin în România se bazează pe faptul că la noi femeile vin la muncă, că femeile ştiu ce înseamnă să lucrezi în producţie, în fabrici şi au experienţă.
    În alte ţări, acest lucru nu există.
    În România nu vorbim de câteva zeci de femei, ci poate de peste un milion.
    Moştenirea comunistă care a determinat şi a încurajat femeile să vină la muncă, să meargă la şcoală, să meargă la facultate se vede.
    Cristina Verchere, de origine britanică şi care a preluat acum un an conducerea executivă a Petrom, cea mai valoroasă companie din România, cu un profit de 4,1 miliarde de lei (aproape 900 de milioane de euro), spune că este foarte mândră că în Petrom 25% din poziţiile de top sunt ocupate de femei.
    „Avem ingineri femei care lucrează pe teren şi sunt foarte bune”, a menţionat ea.
    Prezenţa femeilor în managementul companiilor ţine de cultura societăţii şi cultura companiei, care încurajează acest lucru, iar România stă bine la acest capitol, a menţionat Verchere. După privatizarea din 2004, poziţia de CEO la Petrom a fost ocupată de două femei, Mariana Gheorghe şi Cristina Verchere. Nu toate ţările Europei încurajează prezenţa femeilor în top management, fiind puse foarte multe bariere nevăzute.
    După ’90, România s-a promovat în exterior pentru a atrage investiţii străine spunând că oferă forţă de muncă bine calificată (trăiască şcolile şi fabricile comuniste) şi la un preţ foarte bun (scăzut).
    Pentru următorii ani, atuul României ar putea să fie forţa de muncă reprezentată de femei, mai ales în contextul global al unor targeturi de îndeplinit pentru marile corporaţii, cât să fie ponderea femeilor în management şi în totalul personalului.
    Dacă multinaţionalele şi companiile româneşti mai puternice ar face lângă clădirile de birouri, lângă fabrici creşe, grădiniţe, şcoli, after-school, ar da lovitura.
    Româncele vor să vină la muncă după ce nasc, dar nu au cu cine să lase copiii. Dacă ar găsi aceste facilităţi lângă joburi, ar fi cele mai fidele angajate, într-o perioadă în care fluctuaţiile de personal sunt îngrozitor de mari.
    De asemenea, dacă piaţa românească ar încuraja atragerea de forţă de muncă din afară folosind ca atu familia sau reîntregirea familiei – aşa cum americanii puneau accent pe acest lucru – România ar putea să fie o destinaţie de muncă, mai ales acum, când au crescut salariile. Pentru a încetini, măcar cu un procent, declinul populaţiei României – care se îndreaptă de la 19 milioane la 12-13 milioane de locuitori în 2030-2040 –, guvernul, statul, autorităţile ar trebui să pună accent pe dezvoltarea şi susţinerea, inclusiv fiscală, a locurilor de muncă pentru femei.
    Acum două luni, am citit un articol în Financial Times legat de inteligenţa artificială, despre care vorbeşte toată lumea şi unde se investesc miliarde şi miliarde. Unul dintre oamenii menţionaţi în articolul din Financial Times era o româncă, Doina Precup, un inginer care a absolvit universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a emigrat în Canada şi care acum este la Universitatea McGill din Montreal.
    Pentu ea, Deep Mind, divizia de cercetare în inteligenţă artificială a Google, a creat un laborator special la universitate, pentru că nu a vrut să se mute în altă parte.

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • Avea 44 de ani şi era şomer când i-a venit o idee de afacere. A vândut într-o singură zi produse în valoare de 15 milioane de dolari

    S-a gândit să-şi pună mintea de programator către realizarea unui produs nou şi inovator pentru bucătărie, un loc unde lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii zeci de ani.

    A strâns 350.000 de dolari, a recrutat doi ingineri şi a petrecut un an şi jumătate dezvoltând un aparat electrocasnic pentru bucătărie: unul care le permite bucătarilor să gătească la presiune, să spteze legume sau carnea.

    Lucrurile nu au mers foarte bine la început şi nici vânzările nu au fost extraordinare. A schimbat numele din iPot în Instant Pot şi a trimis 200 de mostre la bloggeri, la bucatarie pentru a scrie despre produs.

    Acum Instant Pot este unul dintre cele mai bine vândute produse de pe Amazon, are rpeste 25 de mii de recenzii pozitive. De Black Friday, Instant Pot a fost în top 5 cele mai bine vândute produse de pe Amazon şi Target şi în Top 3 la magazinul Kohls.

    Compania şi-a dublat vânzările an de an din 2011, iar piaţa de produse de gătit electrice a crescut cu 79% în ultimul an în SUA ajungând la o valoare de peste 300 de milioane de dolari, potrivit firmei de cercetare de piaţă NPD Group. Wang a mărturisit că, la un moment dat, 90% din vânzări veneau din Amazon, iar intr-o singură zi Amazon Prime, în 2016, compania a vândut produse în valoare de aproapr 15 milioane de dolari, relatează Inc.com

    Cu ceea ce s-a diferenţiat Instant Pot de competiţie este “un grup de senzori care fac ca Instant Pot să nu se supraîncălzească şi să nu explodeze sub presiune”, a declarat Wang pentru New York Times.

    Un alt lucru care a contribuit la succesul produsului este comunitatea care s-a format în jurul Instant Pot. Acum pagina de Facebook a produsul are peste 850.000 de fani şi

  • Management cu inteligenţă artificială

    Preferate nu sunt cursurile în care cei înscrişi trebuie să urmărească prezentări în PowerPoint, ci tot felul de aplicaţii şi platforme de coaching care folosesc inteligenţa artificială, scrie Wall Street Journal, cum ar fi Butterfly, Qstream sau LEADx, acesta din urmă cunoscut pentru aplicaţia sa Coach Amanda.
    Aplicaţia de coaching Butterfly, spre exemplu, a fost creată de trei întreprinzători care s-au lovit ei înşişi de problemele pe care le presupune trecerea la posturi de conducere fără vreo pregătire. Butterfly preia feedbackul angajaţilor utilizatorilor săi şi, folosindu-se de tehnici de învăţare automată, oferă ponturi şi articole de citit. La rândul său, Coach Amanda este o aplicaţie care dispune de un robot conversaţional, adică o componentă software capabilă să gestioneze dialoguri cu utilizatorul. „Elevii” săi o instalează pe telefon şi-i pot pune întrebări, la care aceasta le răspunde fie în scris, fie cu ajutorul unor filmuleţe, îi ceartă atunci când e cazul folosind rezultatele unui test de personalitate integrat ori îi felicită.
    Programele de coaching reţin răspunsurile utilizatorilor şi oferă diverse sugestii în funcţie de ele. Totodată, ele ţin seama şi de progresul în procesul de învăţare a acestora, stabilind cât de des sau de rar să le amintească să repete cele studiate.
    Creatorii de astfel de aplicaţii şi platforme susţin că, totuşi, ele nu sunt capabile încă să înlocuiască omul, fiind mai indicate celor care nu-şi permit să dea câteva sute de dolari pe oră pentru un coach în carne şi oase, decât ca o soluţie universală.

  • Inteligenţa artificială a ajutat unele businessuri să îşi crească deja marja de profit cu peste 5%

    Businessurile americane de transport şi logistică care au adoptat soluţii de inteligenţă artificială se bucură deja de marje de profit mai bune chiar şi cu peste 5%, potrivit unui raport semnat de Business Insider.

    Până acum, mai mulţi jucători din piaţă au investit în echipe de cercetare şi în analiză de date pentru a-şi spori eficienţa operaţională.

    Cu toate acestea, în ultimii ani volumele de date sunt din ce în ce mai ridicate, iar informaţiile valoroase obţinut de companii în urma analizelor sunt fragmentate la un nivel din ce în ce mai detaliat, astfel încât companiile au nevoie de inteligenţă artificială acum pentru a-şi putea analiza şi sorta datele şi pentru a oferi experienţe cât mai personalizate.

    Potrivit datelor companiei de consultanţă McKinsey pe anul 2017, cei care au adoptat devreme tehnologiile de inteligenţă artificială în sectorul de transporturi şi logistică s-au bucurat de o majorare a marjei de profit cu peste 5%.

    Între timp, datele arată că jucătorii din sector care nu au adoptat tehnologia au avut de pierdut prin comparaţie.

    Chiar şi aşa, adopţia în masă este departe chiar şi la nivelul companiilor mari. Doar 21% dintre companiile de transport şi logistică intervievate de McKinsey au trecut de o etapă iniţială de testare a soluţiilor de inteligenţă artificială şi doar în anumite părţi ale businessului.

    Provocările pe care le întâlnesc companiile din sector care vor să îşi implementeze soluţii de inteligenţă artificială sunt numeroase, dar se referă în principal la investiţii majore şi schimbări la nivel organizatoric.

     

  • Robotul meu şi-a plătit impozitele

    Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.
    Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

    În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

    El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

    Pe mâinile noilor politicieni
    Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

    Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

    Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

    Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

    Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

    Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF.