Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că procurorii au contestat decizia prin care preşedintele PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, solicitând majorarea pedepsei pentru instigare la abuz în serviciu, dar şi condamnare pentru a doua acuzaţie, cea de instigare la fals, pentru care Liviu Dragnea a fost achitat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Instanţa supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-şef a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia este definitivă.
Ştire în curs de actualizare.
Nicole Tender, soţia omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta şefă a DIICOT a plecat din Costa Rica şi că s-a mutat în Panama.
La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată, dar şi condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Magistraţii instanţei supreme au reacţionat, vineri, după criticile referitoare la condamnarea lui Liviu Dragnea şi au precizat că Executivul nu are „căderea” să aprecieze dacă o decizie judecătorească va fi sau nu menţinută la apel sau că soluţia reprezintă un răspuns la presiunea străzii.
Magistraţii instanţei supreme au reacţionat, vineri, după criticile referitoare la condamnarea lui Liviu Dragnea şi au precizat că Executivul nu are „căderea” să aprecieze dacă o decizie judecătorească va fi sau nu menţinută la apel sau că soluţia reprezintă un răspuns la presiunea străzii.
„Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii.
Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege. De aceea, membrii executivului sau legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară”, au precizat magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), printr-un comunicat de presă.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anulat pedepasa cu suspendare, de doi ani de închisoare, primită de Liviu Dragnea în dosarul Referendumului.
Liviu Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual.
Magistraţii instanţei supreme au constatat, joi, încetarea procesului penal în cazul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan, şi plata unei amenzi de 1.000 de lei.
Fosta şefă a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, a fost condamnată la 3 ani şi 7 luni de închisoare cu executare în timp ce fostul director executiv al Direcţiei, Rodica Milos, a fost condamnată tot la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare.
În aceeaşi cauză, fostul director executiv adjunct DGASPC Teleorman, Olguţa Şefu, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, iar Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
Valentina Marica a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, Claudiu Balaban a fost condamnat tot la 3 ani de închisoare cu ani suspendare. Nicuşor Gheorghe a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.â
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În acest dosar, instanţa supremă l-a condamnat, în primă instanţă, în luna septembrie 2017, pe Dan Şova, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. În aceeaşi cauză, fostul director CET Govora, Mihai Bălan, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.
Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Dan Şova şi a fostului director general al centralei de energie termică CET Govora SA Mihai Bălan, pentru trafic de influenţă şi respectiv abuz în serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună. În schimbul acestui serviciu, Şova ar fi pretins de la persoana denunţătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistenţă juridică ce urma să se încheie între CET Govora şi casa de avocatură respectivă.
În cursul lunii decembrie 2011, între CET Govora şi societatea de avocatură s-a încheiat contractul de asistenţă juridică, onorariul stabilit fiind de 10.000 euro/lună. Contractul s-a încheiat pe o perioada de 1 an, iar obiectul acestuia se referea la activităţi juridice pentru litigiile în care parte era CET Govora. În perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeaşi perioadă, Dan Şova a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasaţi în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puţin timp după ce societatea de avocaţi încasa banii de la CET Govora, mai spun procurorii DNA.
Pe site-ul Poliţiei Române a apărut poza fostului ministru al Dezvoltării, iar la motivul urmăririi generale este listat mandatul de executare a pedepsei emis de Tribunalul Bucureşti Secţia I a Penală, după decizia instanţei supreme. Tot pe site, se arată că faptele pentru care Elena Udrea este căutată sunt luare de mită şi abuz în serviciu.
Ministrul Justiţiei a anunţat, miercuri, că extrădarea Elenei Udrea se poate face chiar dacă România nu are tratat bilateral cu Costa Rica, fiind necesar ca fostul ministru să fie dat în urmărire internaţională. Durata extrădării ţine de legislaţia din Costa Rica, a mai precizat Tudorel Toader.
„Extrădarea este posibilă chiar dacă nu avem tratat bilateral de extrădare cu Republica Costa Rica, acesta este primul mesaj. Extrădarea e posibilă chiar în lipsa unui tratat bilateral în domeniul extrădării. În primul rând, e necesar ca persoana condamnată ce urmează să fie extrădată în urmărire internaţională.
În al doilea rând, darea în urmărire internaţională se dispune de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, la solicitarea instanţei emitente a mandatului de arestare. Instanţa emitentă a mandatului de arestare urmează să se pronunţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru a solicita Ministerului Justiţiei să fie dată în urmărire internaţională. În acest moment, nu avem un tratat bilateral cu Republica Costa Rica în domeniul extrădării, însă cooperarea în această materie poate să aibă loc pe două proceduri distincte. Prima dată, în temeiul curtoaziei internaţionale cu asigurarea reciprocităţii.
Vreau să subliniez că în prezent nu am avut un astfel de caz de extrădare din Republica din Costa Rica şi în al doilea rând că în acest moment se află în derulare un alt caz de extrădare din Costa Rica. Altul decât cel la care facem referire. A doua procedură – se poate realiza în baza convenţiilor multilaterale la care ambele state au calitatea de parte. (…)
Rudel Obreja a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute
Rudel Obreja a fost condamnat marţi, de ÎCCJ, la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, decizia fiind una definitivă.
Potrivit deciziei magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Rudel Obreja are de executat cinci ani de închisoare în dosarul Gala Bute, pentru complicitate la luare de mită. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iar acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.
Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.
Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro