BusinessMagazin

Tag: instalatii

  • Opinie Tatian Diaconu, CEO Immochan România: România, săraca ţară bogată

    Nu există buget pentru a repoziţiona meseria de dascăl, devenită în ultimii 20 de ani un ”job“, în vocaţie, precum odinioară învăţam despre ”Domnul Trandafir“. Deşi în aparenţă contradicţie (vocaţie versus bani), ei bine, vocaţia înseamnă şi mândria de a fi dascăl, iar această mândrie înseamnă un tratament demn, inclusiv salarial.

    Cunoaştem motivele intrate deja în folclor: ”nu are guvernul bani“, ”România este o ţară săracă“, ”Atâta poate statul român“ etc.
    Pentru a putea discuta despre cât de săracă sau bogată este România, ar trebui să definim criterii precise, astfel încât să apreciem împreună pe aceleaşi unităţi de măsură. Eu cred că România nu poate fi definită exhaustiv prin PIB-ul ei, an de an, şi încadrată într-o anumită categorie, un rang într-un şir de ţări. România este o ţară bogată! Este o ţară bogată cultural, este o ţară cu o moştenire istorică importantă, este o ţară cu un areal geografic extraordinar şi un teritoriu cu bogăţii ale solului şi subsolului diverse şi de calitate. Am putea analiza fiecare din aceste criterii în profunzime şi vă asigur că vom constata că România este o ţară bogată! Mă voi limita să fac o scurtă analiză patrimonială a statului român.

    Ştie cineva azi cât este valoarea patrimoniului imobiliar al statului român? Este în măsură cineva din guvernul României să ne comunice câte imobile sau terenuri deţine România, pe teritoriul naţional şi în străinătate, în diversele ministere, agenţii, departamente sau instituţii de tot felul centrale sau locale?

    Nu ştiu dacă există răspunsul la această întrebare, dar m-aş bucura tare să fie unul cunoscut, cu cifre exacte. M-aş bucura tare, pentru că şi acest criteriu va dovedi că România este o ţară bogată.

    Dacă răspunsul nu este cunoscut, domnule prim-ministru, ar trebui să începem să ne identificăm patrimoniul! Această primă etapă ne-ar permite să identificăm, să centralizăm şi să înţelegem care este valoarea de piaţă a unui patrimoniu vast pe care statul român îl deţine. Subiectul nu este unul imobiliar, ci unul eminamente de bun gospodar! Mă doare să văd la tot pasul clădiri publice, patrimoniul statului român, aflate în stare avansată de degradare atât la exterior, cât şi la interior. Mă revoltă să descopăr în aproape fiecare instituţie centrală sau locală oameni care servesc interesul public în condiţii improprii sau chiar mizere. Aceşti funcţionari, colegi, rude sau prieteni de-ai mei, merită la rândul lor condiţii echivalente cu angajaţii marilor corporaţii, birouri luminoase, scaune confortabile, facilităţi diverse care să le facă viaţa mai bună. Şi aceste mici detalii contribuie în mod sigur la această fisură socială nefericită între mediul public şi privat.

    Odată acest patrimoniu identificat, ar trebui, domnule prim-ministru, gestionat într-un exerciţiu de asset management dinamic. Poate că asset management sună din nou foarte ”importat“ ca termen, aşa că voi reveni la gestionarea patrimoniului ca un bun gospodar.
    Există clădiri şi terenuri în paragină. Unele dintre ele cu o valoare de piaţă foarte bună în ciuda stării de fapt, valoare de piaţă dată de localizări geografice de excepţie. Ce planuri avem cu ele? Le poate renova instituţia care este proprietar? Le poate vinde? Poate face o asociere cu o entitate privată? Se poate acorda un drept de superficie? Paleta juridică pentru a reintroduce un astfel de imobil sau teren în circuitul activ este suficient de vastă pentru a găşi o soluţie. Nu încât să se vândă ”bijuteriile“ imobiliare ale statului român, dar mă doare să le văd cu geamuri sparte şi ciulini crescând în curte, unele dintre ele fiind patrimoniu clasificat. Nu foloseşte nimănui să zacă în halul acesta, ar folosi tuturor ca aceste bunuri să fie folosite.

    O altă analiză ar putea fi făcută şi în clădirile în care anumite instituţii funcţionează deja, în condiţii mai mult sau mai puţin bune. Sunt ele adaptate pentru funcţiunea de birouri? Sunt ele adaptate pentru a lucra cu publicul? Sunt ele adaptate din perspectiva ISU sau sanitară? Ce valoare are un astfel de imobil? Nu ar fi o afacere bună ca statul să-şi construiască o clădire nouă, modernă şi adaptată, iar pe cea veche – dar cu valoare – să o propună unui chiriaş? |n mod evident, totul trebuie analizat individual, imobil cu imobil, şi nu poate fi generalizat. M-aş bucura ca un funcţionar public să spună cu mândrie peste câţiva ani că are biroul la etajul 15 din clădirea aceea mare din sticlă din Pipera.
    România este o ţară bogată! Dar bogăţia trebuie cunoscută, întreţinută şi înmulţită.

    În contextul Uber şi al polemicii din jurul acestui sistem inovator, eu reţin doar ideea de bază. România poate fi uberizată ca un pas important înspre modernizare. Statul nu trebuie să-şi propună să mai deţină cu orice preţ spitale, şcoli, clădiri de tot felul. Statul român modern trebuie să asigure serviciile de interes public la calitate maximă, acceptând că uneori clădirea poată să aparţină unui terţ care are competenţă şi fondurile să construiască repede şi bine în baza unui caiet de sarcini riguros întocmit.

    Statul român poate fi un chiriaş de lux, dezirabil pentru orice investitor şi in acelaşi timp un proprietar de lux, cu imobile de calitate pe care să le exploateze in beneficiul bugetului naţional ca un bun gospodar cu competenţe de asset manager!

  • Întâmplare savuroasă povestită de o fostă luptătoare din lotul naţional: “A venit să îmi schimbe apometrele şi m-a întrebat dacă pozele de pe mobilă îmi aparţin”

    Ana Otvos, sportivă care a făcut parte din lotul naţional de lupte libere, a povestit o întâmplare ce a emoţionat-o extrem de tare. Nu i s-a părut tocmai potrivit atunci când unul dintre băieţii care îi schimbau apometrele a pornit o conversaţie, dar Ana nu a regretat că i-a răspuns acestuia: “Nu am cum să mă abţin să istorisesc întâmplarea de azi.

    Sunt total uimită că încă mai există oameni frumoşi la minte şi suflet. Acasă, aştept firma “X” să îmi schimbe apometrele. Vin băieţii să constate, luăm o decizie împreună, semnez contractul, bla bla bla… Oamenii se apucă de treabă! Unul dintre băieţi, în timp ce lucra, îşi cere scuze şi mă întreabă dacă pozele de pe mobila din sufragerie îmi aparţin, poze ce reprezentau ipostaze din meciurile mele.

    Prima mea reacţie a fost să refuz conversaţia şi să zic ‘nu’, însă imediat am citit pe faţa lui o admiraţie enormă. După o scurtă discuţie, în care i-am zis câte puţin din palmaresul meu la lupte libere, despre copilăria mea la lotul olimpic, s-a uitat la mine şi a zis cu vocea tremurândă: ‘Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru noi, românii, şi pentru România!’. Bravo, omule, că încă mai ştii să apreciezi adevăratele valori!”, a scris sportiva născută la Târgovişte pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Grupul Teraplast a preluat integral compania Politub

    Teraplast anunţă că s-a finalizat procesul de achiziţie a pachetului de acţiuni reprezentând 50% din părţile sociale ale Politub, deţinut de compania franceză Socotub, prin operarea, la dată de 11 octombrie 2017, în registrul acţionarilor societăţii Politub S.A. a transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor. Astfel, Teraplast are o participaţie de 99,99% din capitalul social Politub, iar Terasteel S.A. o participaţie de 00,01%. Anterior achiziţiei, Teraplast deţinea 50% din acţiunile Politub SĂ, iar odată cu finalizarea procesului de achiziţie a restului de acţiuni, grupul Teraplast dobândeşte control unic asupra societăţii Politub SA.
     
    „Preluarea integrală a companiei Politub este un pas important în dezvoltarea grupului Teraplast, în sensul consolidării poziţiei noastre de jucător cheie pe piaţă construcţiilor şi instalaţiilor. Odată cu această achiziţie portofoliul nostru este completat de produse complementare, având astfel posibilitatea de a oferi soluţii diversificate partenerilor noştri. Suntem încrezători că prin dezvoltarea acestui segment de produse, grupul Teraplast va trece într-o nouă etapă de evoluţie”, a declarat Mirela Pop, director general Teraplast. 
     
    Grupul Teraplast rulează o cifra de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe şase linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate şi Tâmplărie termoizolantă, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • Grupul Teraplast a deschis TeraSteel Serbia, prima fabrică românească inaugurată în străinătate după 1990

    „Extinderea activităţii grupului Teraplast în Serbia, odată cu deschiderea fabricii din Leskovac este un nou pas în procesul nostru de dezvoltare, în linie cu obiectivele grupului pe termen lung. În 2018, pentru TeraSteel Serbia, ţintim vânzări în valoare de 28 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pieţele deservite, majoritatea panourilor produse în această fabrică vor merge către piaţă din Serbia, dar şi către export în ţări din zona Balcanică”, a declarat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al Teraplast.
     
    Fabrica din Serbia are o capacitate de producţie similară celei a subsidiarei TeraSteel Bistriţa, unul dintre liderii pe piaţă de panouri sandwich, adică 2,2 milioane mp/an, dar şi utilaje similare. TeraSteel Serbia va deservi în principal ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Croaţia şi Muntenegru, dar şi pieţe secundare precum Ungaria, sudul României şi nordul Greciei. Panourile sandwich sunt folosite în realizarea construcţiilor de tip industrial, precum hale, depozite, centre comerciale şi depozite frigorifice.
     
    „Leskovac a arătat din nou faptul că este un oraş oportun în atragerea de investiţii, dovadă că prietenii noştri din România au ales să deschidă o fabrică aici. Un investitor mulţumit va atrage întotdeauna alţi potenţiali investitori, de aceea ne vom asigura că TeraSteel va beneficia de toate condiţiile necesare derulării activităţii  în oraşul nostru”, a declarat Goran Cvetanovic, Primarul oraşului Leskovac.
     
    În iunie 2017, Grupul Teraplast a cumpărat cu 4,3 milioane de euro producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Fabrică va beneficia până la sfârşitul acestui an de investiţii de 2,7 milioane de euro în dezvoltare şi capital de lucru de 4 milioane de euro.
     
     

  • Afacerile Avi Compact, în creştere cu 10% faţă de 2016, până la 7 milioane de euro

    Revigorarea segmentului corporate, îndeosebi industrii precum farmaceutică sau alimentară, dar şi creşterea cererii pentru sisteme performante şi eficiente energetic, pe segmentul rezidenţial, stau la baza creşterii cifrei de afaceri Avi Compact cu aproximativ 10%. Compania estimează că va încheia anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de euro.

    În acest an, activitatea companiei pe segmentul corporate reprezintă aproximativ 65% din cifra de afaceri, în timp ce segmentul rezidenţial a contribuit cu 35%. Cifra de afaceri este realizată în proporţie de 40% din distribuţia de echipamente, aproximativ 75% dintre acestea fiind marca Daikin. Avi Compact este de 11 ani distribuitorul Daikin nr. 1 în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 30% din cifra de afaceri, iar cele de service şi mentenanţă, 30%.

    Cei mai importanţi clienţi Avi Compact, din segmentul corporate, sunt anul acesta din zona farmaceutică, compania realizând instalaţii de climatizare şi mentenanţă pentru toate sediile farmaciilor Sensiblu şi Punkt. Alţi clienţi provin din industria hotelieră şi SPA, Avi Compact furnizând instalaţii de climatizare pentru hotelul Phoenicia Royal situat în Mamaia Nord, pentru hotel Bielmann din Braşov, dar şi pentru Therme Bucureşti. Alte proiecte importante din zona corporate au fost clinica Trident (instalaţii de climatizare), proiectul Vivid, primul proiect de case modulare inteligente pentru care au fost asigurate servicii de montaj instalaţii climatizare, dar şi Romatsa (mentenanţă şi service).

    Ca principală tendinţă în rândul clienţilor Avi Compact, atât pentru segmentul corporate, cât şi pentru cel rezidenţial, s-a observat creşterea cererii de echipamente performante şi eficiente energetic (cu noul freon ecologic cu indice de poluare de patru ori mai mic), sisteme mai economice pe termen lung, cu funcţii care asigură o durată de viaţă mai mare (autodiagniză).

    Creşterea segmentului rezidenţial s-a înregistrat, cu precădere, din zona de construcţii noi. Clienţii doresc un raport preţ-calitate bun, dar în acelaşi timp şi un produs de brand, eficient pe termen lung. De asemenea, 80% dintre echipamentele distribuite anul acesta pe segmentul rezidenţial au fost cumpărate împreună cu interfaţa wi-fi care permite controlarea aparatului de aer condiţionat de la distanţă.

    În perioada 2016 – 2017, Avi Compact a investit aproximativ 500.000 de euro în achiziţionarea unui spaţiu de 2.200 mp unde a fost amenajat un nou showroom Daikin, o hală de depozitare şi un centru de training.

  • Consiliul Concurenţei a avizat preluarea Politub de către grupul Teraplast

    Ca urmare a acestei decizii, Teraplast va achiziţiona pachetul de 49,99% din părţile sociale ale Politub, în plus faţă de pachetul de 50% detinut deja, ajungând astfel să deţină direct 99,99% din acţiunile Politub şi indirect, 0,01% prin Terasteel S.A., dobândind controlul unic asupra societăţii.

    „Politub reprezintă un pilon important în business-ul grupului Teraplast. Prin produsele sale, complementare celor fabricate în restul grupului, avem posibilitatea să oferim soluţii diversificate partenerilor noştri. Deşi fabrica deţine deja 6 linii performante de producţie, vom continua să investim pentru dezvoltarea acestui segment de produse”, a declarat Mirela Pop, director general Teraplast. 

    Teraplast, împreună cu subsidiara Terasteel, au semnat pe 3 august contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni Politub cu New Socotub S.A., Franţa, pentru achiziţia celor 49,99% din acţiuni.

    Grupul Teraplast rulează o cifră de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe şase linii de business: instalaţii & amenajări, profile tâmplărie, granule, panouri termoizolante, structuri metalice zincate si tâmplărie termoizolantă, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mamă Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule şi al doilea jucator de pe piaţa de canalizări interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucaăor de pe piaţa de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate.

  • CFR a alocat 500 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare în primul semestru

    „Programul de întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii capitale, finanţat din alocaţiile de la bugetul de stat, în valoare totală de 196,1 milioane de lei, şi din surse proprii ale companiei, în valoare totală de 295,5 milioane de lei, cuprinde 284 de proiecte structurate la nivelul celor 8 regionale de cale ferată pe o gamă complexă de lucrări la linii, terasamente, poduri, podeţe, tuneluri, instalaţii şi treceri la nivel”, precizează CFR SA.

    La capitolul întreţinere şi reparaţii curente, s-au semnat în prima jumătate a acestui an 47 de contracte de lucrări, 30 de proiecte sunt în evaluare, 12 proiecte sunt în curs de licitaţie, iar alte 10 proiecte au fost transmise pentru validare şi urmează a fi lansate pe SEAP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Teraplast devine acţionar majoritar al Politub, cu 99,99% din capital

    Mirela Pop, director general al Teraplast spune: „Unul dintre principalele motive care au stat la baza acestei decizii a fost dorinţa grupului de a avea un mai mare control asupra companiei, respectiv de a implementa deciziile de management mai rapid şi eficient, pentru a fi ȋn acord cu cerinţele actuale ale pieţei. De asemenea, un alt factor important avut în vedere este dezvoltarea acestui segment de produse.”

    Reprezentanţii Teraplast mai spun că această achiziţie era prevăzută în planul de investiţii a grupului, Politub S.A. fiind un jucător important pe piaţă ţevilor de apă şi gaz. În 2016, societatea a realizat o cifra de afaceri de 49 milioane lei şi un profit net de 1,75 milioane lei.

    Fabrică Politub deţine în proprietate 32.800 mp, din care 4.700 de mp fiind hale de producţie. Compania deţine şase linii de fabricaţie de ţeavă de polietilenă, dintre care: cinci de ţeavă lisa apă, gaz şi comunicaţii – Krauss Maffei şi Battenfeld-Cincinnati – cu capacitatea de a produce ţevi cu diametre cuprinse între 20mm şi 670mm şi una de producţie ţeavă corugata – Drossbach – cu capacitatea de a produce ţevi cu diametre cuprinse între 90 şi 160mm. De asemenea, compania a implementat sistemele informatice SAP şi Qlik şi deţine certificările ISO 9001 şi ISO 14001. Politub deţine un laborator acredidat de probe, dotat după prevederile celor mai exigenţe norme europene în materie.

    Produsele fabricate sunt complementare cu celelalte linii de business ale Teraplast, împreună oferind soluţii pentru proiecte complexe de logistică, mediu şi utilităţi.

    Grupul Teraplast rulează o cifra de afaceri anuală de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al grupului este structurat pe şapte linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate, Tâmplărie termoizolantă şi Ţiglă metalică, deţinând poziţii de top pe o mare parte din aceste pieţe. Compania-mama Teraplast este lider de piaţă pe segmentele de canalizări exterioare şi granule, şi este al doilea jucător de pe piaţă de canalizări interioare. Subsidiară TeraSteel este al doilea jucător de pe piaţă de panouri sandwich şi liderul pieţei de structuri metalice zincate. În acelaşi timp, compania Depaco SRL, deţinută în proporţie de 60% de Teraplast, este al doilea producător de ţiglă metalică de pe piaţă din România.

    Achiziţia pachetului de acţiuni este condiţionată de obţinerea avizului favorabil de preluare din partea Consiliului Concurenţei.

    Anterior semnării contractului de achiziţie acţiuni, Teraplast deţinea 50% din acţiunile Politub. Principalele activităţi ale Politub includ producţia de ţevi din polietilenă medie şi înalta densitate pentru reţelele de transport şi distribuţie a apei, gazelor naturale, dar şi pentru telecomunicaţii, canalizări sau irigaţii.

    Compania Politub produce tuburi şi ţevi PE, de medie şi înalta densitate pentru reţelele de transport şi distribuţie a apei, gazelor naturale, dar şi pentru telecomunicaţii, canalizări sau irigaţii. Politub produce de asemenea fitinguri din segmente de ţevi PE şi tuburi din polietilenă cu pereţi structuraţi (ţevi corugate).

    Fabrică de ţevi polietilenă (Politub) are o capacitate anuală de producţie de peste 10.000 tone şi este localizată în Parcul Industrial Teraplast Bistriţa.

    Cu o tradiţie de 120 de ani, grupul Teraplast este în prezent cel mai mare procesator de PVC din România şi unul dintre cei mai importanţi producători de materiale pentru piaţă construcţiilor şi instalaţiilor. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe şase linii de business: Instalaţii & Amenajări, Profile tâmplărie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate şi Tâmplărie termoizolantă.

    Facilităţile de producţie ale companiilor din Grup sunt localizate în Parcul Industrial Teraplast, dezvoltat pe o suprafaţă de peste 200.000 mp, în extravilanul municipiului Bistriţa. În perioada 2007-2014 Grupul Teraplast a investit peste 260 de milioane de lei în dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie, dar şi în extinderea portofoliului de produse.

    Începând din 2 iulie 2008 cea mai mare companie din grup – Teraplast este listată la Bursă de Valori Bucureşti, sub simbolul TRP.

  • Mai multe hoteluri din România au rămas fără clasificare. Cum a fost motivată decizia

    Sancţiunile şi retragerile de certificat au vizat hotelurile Naţional şi Unirea din Mamaia, hotelul Banat din Olimp, hotelurile Clăbucet, Romanţa, Bălea, Terra, Caraiman, Craiova şi Slatina din Neptun, judeţul Constanţa şi hotelul Cerna, Băile Herculane, din judeţul Caraş-Severin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurentei a aprobat preluarea de catre TERAPLAST a 50% din compania DEPACO

    Ca urmare a deciziei Consiliului Concurentei, Teraplast SA va achizitiona pachetul de 50% din partile sociale ale Depaco SRL (care la randul sau detine 51% din partile sociale ale societatii Cortina WTB SRL), iar asociatul fondator, domnul Dragos Irimescu va ramane un asociat important al companiei. Operatiunile Depaco SRL vor fi conduse domnul Valeriu Irimescu din pozitia de director general.

    Compania Depaco a fost infiintata in anul 1999 si este al doilea producator de tigla metalica de pe piata din Romania. În prezent, procesul de productie din fabrica Depaco de la Baicoi se desfasoara pe mai mult de 40 linii automate: pentru tigla metalica cu diverse profiluri, pentru tabla cutata, pentru sistemul de jgheaburi si burlane si pentru multe alte accesorii. In anul 2016 firma a avut o cifra de afaceri de RON 130 milioane, EBITDA de RON 15.76 milioane si un profit net de RON 11 milioane.

    Grupul Teraplast ruleaza o cifra de afaceri anuala de peste 400 de milioane de lei. Portofoliul de produse al Grupului este structurat pe sase linii de business: Instalatii & Amenajari, Profile tamplarie, Granule, Panouri termoizolante, Structuri metalice zincate si Tamplarie termoizolanta, detinand pozitii de top pe o mare parte din aceste piete. Compania-mama Teraplast este lider de piata pe segmentele de canalizari exterioare si granule, si este al doilea jucator de pe piata de canalizari interioare. Subsidiara TeraSteel este al doilea jucator de pe piata de panouri sandwich si liderul pietei de structuri metalice zincate.

    Facilitatile de productie ale companiilor din Grup sunt localizate in Parcul Industrial Teraplast, dezvoltat pe o suprafata de peste 200.000 mp, in extravilanul municipiului Bistrita. In perioada 2007-2015 Grupul Teraplast a investit peste 260 de milioane de lei in dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie, dar si in extinderea portofoliului de produse.