BusinessMagazin

Tag: insecte

  • Imagini fantastice cu insectele care luminează peşteri: “Mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora” – GALERIE FOTO

    Fotograful australian Shaun Jeffers a petrecut un an încercând să captureze modul în care insectele luminoase “aprind” peşterile din Noua Zeelandă.

    Tânărul de 26 de ani, originar din Liverpool, Marea Britanie, a povestit celor de la Mail Online că avea sentimentul de a fi pe altă planetă: “Nu experimentasem aşa ceva până atunci, şi este dificil să descriu în cuvinte ce am văzut; stăteam în întuneric, privind aceste insecte luminoase, şi mă simţeam de parcă aş fi pe Pandora, planeta din Avatar.”

    Viermii luminoşi, denumiţi Arachnocampa luminosa, trăiesc doar în Noua Zeelandă şi emit o lumină fosforescentă pentru a atrage prada.

  • Industria modei îşi îndreaptă atenţia spre lumea insectelor

    După animăluţe şi tot felul de creaturi pufoase, industria modei îşi îndreaptă acum atenţia spre lumea insectelor, mai precis către albine.

    Gucci, spre exemplu, are un model de poşetă cu o albină aurie brodată pe ea, scrie The Guardian, dar nu se sfieşte nici să pună micuţa insectă pe articolele vestimentare destinate bărbaţilor, tendinţă care se regăseşte şi la Dolce & Gabbana, după cum s-a putut vedea pe costumele bărbăteşti prezentate în ianuarie.

    La rândul său, casa Bally a decis să decoreze cu albinuţe unele dintre genţile şi poşetele comercializate.

  • Rusia interzice importul fructelor din Republica Moldova, din cauza unei “insecte periculoase”

     Agenţia Federală rusă de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară Rosselhoznadzor a precizat că fructele din Republica Moldova au fost interzise pe piaţa din Rusia după ce a fost descoperită prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătare: molia orientală”, detectată în unele dintre produsele livrate de Chişinău.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vrei să dai lovitura ca artist? Fă rost de nişte ţânţari (VIDEO)

    Acestea i-au inspirat pe doi artişti, Robin Meier şi Ali Momeni, să creeze o lucrare care să le arate altora cum sună un “concert” ţânţăresc. Lucrarea, ce îşi propune să repare măcar un pic din imaginea proastă pe care ţânţarii o au în ochii oamenilor, prezintă trei astfel de insecte stimulate să “cânte” dând din aripi pe frecvenţa unui “cântec” înregistrat al altui ţânţar, aşa cum fac în natură când încearcă să-şi găsească perechea.

    În apropierea lor, artiştii au instalat microfoane ce amplifică sunetul ca să poată fi auzit bine de cei curioşi să-i asculte. Expoziţia cu lucrarea respectivă a fost prezentată pentru prima oară în SUA în 2009, iar în noiembrie anul acesta a sosit în Marea Britanie.

  • Noul Google Doodle o omagiază pe Maria Sibylla Merian

    Google o omagiază astăzi pe Maria Sibylla Merian, la 366 de ani de la naşterea naturalistei şi artistei germane, care a avut o influenţă semnificativă în dezvoltarea entomologiei, ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor.

    Pentru epoca în care a trăit Maria Sibylla Merian, studiul insectelor era văzut ca o ocupaţie extrem de ciudată, având în vedere că erau poreclite “bestiile diavolului”. În consecinţă, etapele dezvoltării la aceste specii erau aproape necunoscute. Maria Sibylla Merian a descris în studiile sale dezvoltarea a 186 de speci de insecte, care au contrazis concepţiile vremii potrivit cărora toate insectele se năşteau în noroi.

    Noul Google Doodle include imaginile mai multor insecte precum şi a unei şopârle, în timp ce literele cuvântului “Google” au fost înlocuite de frunze de viţă de vie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Poza zilei: e insectă sau broască ţestoasă?

    Gândăcelul, care poate fi zărit pe frunzele de zorele, hrana sa preferată, îşi poate schimba culoarea, arătând fie ca o gărgăriţă complet aurie, fie translucidă, cu un desen pe spate care seamănă cu silueta unei broscuţe ţestoase aurii, cu tente de roşu şi puncte negre. Schimbarea de culoare este datorată unor valve microscopice care controlează nivelul umidităţii sub carapacea insectei.

  • Teroare la Londra: au năvălit buburuzele canibale

    Introdusă în America de Nord pentru contribuţia sa la stârpirea păduchilor de plante, buburuza arlechin s-a extins şi în alte părţi ale lumii, cum ar fi Marea Britanie, unde a devenit o problemă. Deşi se achită cu poftă de sarcinile sale de devoratoare de păduchi de plante, buburuza asiatică nu se dă în lături de la a consuma ouă, larve şi chiar alte buburuze, astfel încât s-a îmulţit peste măsură, iar mai nou, intră să ierneze în casele oamenilor, unde preferă tocurile geamurilor. Deranjată, umblă pe pereţi sau pe perdele, pe care le pătează, secretând o substanţă galbenă.

    Noel Shiel, reprezentantul unei firme de curăţenie, a declarat pentru The Independent că incidenţa petelor pricinuite în locuinţe de buburuzele buclucaşe a crescut de trei ori în acest an, inclusiv în locuinţe din cartierele de lux ale Londrei. Ambasada Siriei din Londra a avut “o mare problemă” cu buburuzele în acest an, conform lui Shiel. “E o adevărată invazie, sunt aproape în fiecare casă”, spune el.

    Varietatea canibală de buburuză asiatică, mai mare decât cele obişnuite din Marea Britanie, a fost observată pentru prima dată aici în 2004, iar între timp s-a înmulţit cu viteză, devenind una dintre cele mai prolifice de pe teritoriul insular, în timp ce populaţia speciilor autohtone a scăzut cu circa 30%.

  • Spionii viitorului: insecte dotate cu baterii (FOTO)

    Bateria ataşată permite alimentarea ataşamentelor robotice ce au fost fixate pe corpul insectelor. Reuşita a fost finanţată de aripa de cercetare a armatei americane, DARPA, constituind un pas înainte spre ziua în care insectele vor putea fi dotate cu aparate de înregistrare, senzori şi alte dispozitive electronice ce vor permite folosirea acestora ca mini-spioni.

    “Albinele au fost folosite pentru detectarea minelor şi a armelor de distrugere în masă. Programul nostru are ca scop conceperea de tehnologii care să permită preluarea controlului asupra locomoţiei insectelor, aşa cum hăţurile sunt necesare pentru a controla locomoţia cailor”, se explică pe site-ul DARPA.

    Mai mult pe www.descopera.ro.