Tag: inovatie

  • Aplicaţia care foloseşte puterea telefonului tău pentru cercetare în domeniul medical

    Descrierea inovaţiei:
    Cei interesaţi pot descărca aplicaţia DreamLab, având apoi posibilitatea de a alege un proiect pe care să îl susţină; de fiecare dată când telefonul este la încărcat şi conectat la internet, va folosi pentru cercetare puterea de procesare nefolosită. Fiecare utilizator poate să aleagă una dintre temele de cercetare disponibile în acest moment pentru care doreşte să contribuie: tumori maligne – descifrarea corelaţiilor genotip-fenotip (Garvan Institute of Medical Research – Australia), medicamente personalizate genetic pentru tratamentul anti-cancer (Imperial College London – Marea Britanie) sau folosirea arhitecturii genomului în elaborarea medicamentelor personalizate pentru pacienţii cu cancer (Istituto Firc di Oncologia Molecolare – Italia). Pe baza testelor realizate de Vodafone, 33 de dispozitive noi vor analiza acelaşi volum de date la fel de rapid ca un nucleu CPU al unui supercomputer intern obişnuit din cadrul unei organizaţii de cercetare. Unui computer personal care ar funcţiona 24 de ore, zi de zi, i-ar trebui 300 de ani pentru a analiza toate informaţiile necesare unui astfel de studiu, pe când 100.000 de telefoane inteligente funcţionând, fiecare, 6 ore pe noapte ar putea să obţină aceleaşi rezultate în trei luni. DreamLab face parte din programul global Connecting for Good al Fundaţiei Vodafone, care promovează utilizarea conectivităţii pentru a provoca o schimbare. DreamLab a fost iniţial dezvoltat de Vodafone Australia, pentru a susţine cercetarea genomică de talie mondială în domeniul oncologiei a Institutului de Cercetare Medicală Garvan. Acum, DreamLab a fost adusă în România de către Fundaţia Vodafone România, care va aduce noi parteneri de cercetare, pentru a fi susţinuţi de utilizatori. Serverul DreamLab este susţinut de AWS, iar aplicaţia a fost construită de echipa de la b2cloud.

    Elementul de noutate:
    Un aspect care încetineşte cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii este accesul limitat de care dispun cercetătorii la supercomputere care să le prelucreze datele complexe. DreamLab le oferă partenerilor de cercetare acces gratuit la un supercomputer virtual dedicat, pentru a accelera cercetarea în domeniul oncologiei şi al genomicii. De asemenea, acesta eliberează resurse de calcul interne pentru alte activităţi de cercetare.

    Efectele inovaţiei:
    De la lansare şi până în acest moment, aplicaţia a fost descărcată de peste 16.000 de ori. Utilizatorii din România au contribuit la rezolvarea unui proiect de cercetare a cancerului care a luat premiul Tech for Good la UK Tech Awards.

  • Platforma care simplifică managementul şi comunicarea în educaţie

    Descrierea inovaţiei:
    Kinderpedia introduce o inovaţie de management, prin optimizarea proceselor administrative şi operaţionale în grădiniţe şi şcoli primare, dar şi tehnologică, prin digitalizarea acestor procese şi a comunicării cu părinţii cu ajutorul unei soluţii cloud, multi-language şi multi-currency. Există 19 module funcţionale ce acoperă întreaga activitate operaţională, de la prezenţa la clasă, care se poate realiza acum cu un tap sau cu QR code check-in, până la managementul financiar şi cel al personalului. 
    Produsul este un instrument inteligent care ajută educatorii, profesorii şi directorii de grădiniţe şi şcoli să economisească între 6 şi 9 ore pe săptămână, menţinând părinţii conectaţi şi implicaţi. Întreaga activitate este centralizată şi coordonată cu ajutorul unei singure soluţii, astfel încât reduce timpul administrativ al profesorilor şi educatorilor cu peste 40%, îmbunătăţeşte semnificativ implicarea părinţilor, printr-o interfaţă sigură şi uşor de folosit, şi oferă directorilor o perspectivă completă asupra tuturor activităţilor şi comunicării din instituţie.
    Kinderpedia este o platformă de tip cloud, multi-language şi multi-currency, găzduită în siguranţă pe serverele Amazon, funcţionează ca o aplicaţie nativă pe Android şi iOS şi este, de asemenea, accesibilă din orice browser. Între modulele Kinderpedia se numără: managementul copiilor şi al familiilor, managementul grupelor, înscrierea si planificarea capacităţii, managementul personalului, planificarea personalului şi calendarul turelor, orarul de activităţi, calendarul de  evenimente, meniul săptămânal, check-in pe baza de QR code, cronologie zilnică şi raportare, observaţii individuale pentru fiecare activitate, galerie foto şi video, notificări push personalizabile pe aplicaţia mobilă, registrul medical al copiilor, modul de chestionare, modul de newsletter, stocarea de documente în cloud, managementul mai multor locaţii, rapoarte personalizate, prognoza veniturilor, facturarea automată.
    Kinderpedia a obţinut recent o finanţare de 45.000 de euro de la Innovators for Children, un program de accelerare organizat de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu Fundaţia Botnar şi Impact Hub Basel. Suma va fi folosită pentru dezvoltarea unui modul de evaluare a progresului şcolar în creşă, grădiniţă şi ciclul primar, adaptat curriculei naţionale. Practic, dascălii vor putea introduce informaţiile despre progresul copiilor în aplicaţie şi de acolo le vor exporta, în format standard, inclusiv rapoartele oficiale. În plus, informaţiile vor putea fi folosite pentru a urmări parcursul unui copil pe un interval mai mare de timp, situaţia unei întregi clase sau chiar instituţii, dar şi pentru a oferi feedback şi recomandări părinţilor. În noiembrie, Kinderpedia a obţinut locul 3 la Startarium PitchDay, cea mai cunoscută competiţie de start-up-uri din România, alături de un premiu de 20.000 de euro. 
    În proiect au fost implicaţi Daniel Rogoz, CEO-ul companiei, Evelina Necula, CMO şi Valentin Ilea, CTO.

    Elementul de noutate:
    Kinderpedia aduce inovaţie în educaţie prin digitalizarea şi centralizarea într-o singură soluţie a eforturilor individuale ale profesorilor şi directorilor, care le consumă în prezent timp şi energie. 

    Efectele inovaţiei:
    Pe termen scurt şi mediu, digitalizarea managementului şi a comunicării în grădiniţe şi şcoli primare economiseşte timp şi resurse şi le permite celor implicaţi să îşi concentreze eforturile asupra acelor activităţi şi proiecte care aduc valoare. În acelaşi timp, Kinderpedia îmbunătăţeşte dramatic implicarea părinţilor în educaţia celor mici, printr-o interfaţă sigură şi uşor de folosit, şi oferă managerilor o perspectivă completă asupra tuturor activităţilor şi comunicării din grădiniţă. Astfel, educatorii şi profesorii lucrează mai eficient, au mai mult timp pentru activităţile de la clasă, părinţii sunt permanent informaţi şi au ocazia să se implice în educaţia celor mici, directorii îşi simplifică modul de monitorizare şi raportare a activităţilor, inclusiv procesul de facturare şi urmărire a plăţilor. Pe termen lung, o abordare integrată asupra parcursului unui copil în educaţia preşcolară şi primară, coroborată cu participarea familiei, poate influenţa favorabil rata promovabilităţii şi diminua rata abandonului şcolar.

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Cum a fost dezvoltat primul portofel electronic al unei bănci româneşti

    Descrierea inovaţiei:
    BT Pay este o aplicaţie de plăţi mobile de tip mobile wallet care le permite clienţilor Băncii Transilvania să efectueze plăţi contactless, să transfere bani şi să îşi monitorizeze tranzacţiile şi cardurile cu ajutorul smartphone-ului. Endava a făcut parte din fiecare etapă a procesului de dezvoltare pentru această aplicaţie. Soluţia software tip portofel digital este disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, iar clienţii nu trebuie decât să îşi adauge cardurile în aplicaţie. În realizarea proiectului au fost implicaţi reprezentanţi ai Băncii Transilvania, (printre care Gabriela Nistor – project sponsor, director general adjunct retail banking; Oana Ilaş – business decision maker, director executiv dezvoltare şi management produse, Mariana Chindriş – project supervisor, director executiv transformare digitală, Dorian Petrovici, Livia Bozodg, Alina Fanatan (business product owners), precum şi Alina Patricia Crişan – project manager, alături de echipa Endava (Florin Barna – delivery manager, Simona Bucin – senior project manager, Anca Corbureanu – senior business analyst, Cătălin Timofti – UX designer, Ciprian Ileana – solution architect, Radu Moldovan – solution architect). Au colaborat şi cu echipe specializate pe Android, iOS, Java backend, testare.

    Elementul de noutate:
    BT Pay este primul portofel digital care permite plăţile contactless lansat de o bancă românească, bazat pe tehnologie inteligentă de plată Visa Token Service şi MasterCard Digital Enablement Service, şi în acelaşi timp este primul portofel digital lansat în Europa de Sud-Est care foloseşte serviciul token al Visa.

    Efectele inovaţiei:
    Numărul utilizatorilor aplicaţiei a ajuns la 400.000 în luna septembrie. Potrivit reprezentanţilor Endava, lansarea BT Pay a fost un pas important pentru Banca Transilvania în ceea ce priveşte extinderea ofertei de servicii digitale, având în acelaşi timp un impact pozitiv asupra poziţionării băncii în zona de digital banking. În acelaşi timp, aplicaţia reprezintă şi un nou canal de comunicare care se potriveşte generaţiilor tinere de clienţi.

  • Platforma care îi ajută pe angajaţi să înjumătăţească timpul petrecut cu treburile zilnice de la birou

    Descrierea inovaţiei:
    Platforma de automatizare Processo permite companiilor să creeze modele de afaceri şi de decizie şi poate fi cu uşurinţă integrată cu sistemele pe care acestea le folosesc deja (permite comunicarea cu orice terţă platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluţie ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate).
    Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor şi corporaţiilor, precum şi autorităţilor publice centrale şi locale.
    Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor şi a bugetelor, a sarcinilor şi a echipelor, a contractelor şi a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislaţia locală. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vladimir Aninoiu, lider al echipei de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România şi Andrei Paraschiv, managerul echipei de livrare din cadrul practicii de consultanţă a Deloitte România.

    Elementul de noutate:
    Faţă de alte platforme de automatizare, Processo este o platformă suplă şi low-code, ceea ce permite adopţia rapidă de către clienţi, indiferent de nivelul de cunoştinţe tehnice; arhitectura modulară, formată dintr-un set de microservicii de bază, poate fi foarte uşor şi rapid extinsă cu alte servicii specifice de business. De asemenea, Processo permite integrarea rapidă, fără scriere de cod, cu aplicaţiile interne ale clientului (legacy applications).

    Efectele inovaţiei:
    Platforma Processo ajută la reducerea cu până la 50% a timpului necesar efectuării sarcinilor zilnice; mai mult, soluţia duce la eliminarea hârtiei din procesele curente. Printre beneficii se mai numără asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare; eliminarea erorilor survenite în procesele de contractare; reducerea costurilor operaţionale prin introducerea activităţilor automate în procese.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul care poate eficientiza munca dedicată departamentelor juridice

    Descrierea inovaţiei:
    Este prima soluţie dezvoltată în cadrul parteneriatului dintre Deloitte Legal şi UiPath şi constă într-un robot (soluţie RPA) dedicat industriei juridice care automatizează procese efectuate până acum de departamentele juridice, de compliance sau de departamentele de operaţiuni. Practic, robotul face căutări în surse publice care sunt frecvent accesate în exerciţiile de due diligence, într-o primă etapă fiind automatizate căutările în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Acesta permite eficientizarea semnificativă a procesului de căutare în Registrul Naţional de Publicitate Imobiliară, robotul finalizând o căutare în aproximativ şapte minute, faţă de trei ore şi jumătate, cât i-a fost necesar unui avocat pentru a face acelaşi demers. Echipa care a dezvoltat proiectul este formată din Simina Mut, iniţiatoarea acestui proiect, avocat în cadrul Reff & Asociaţii (societatea de avocaţi membră a reţelei globale Deloitte Legal) şi care conduce centrul de excelenţă Deloitte Legal precum şi Lorena Roşia, senior associate în cadrul Reff & Asociaţii, avocat definitiv cu peste şase ani de experienţă în industria serviciilor financiare.

    Elementul de noutate:
    Este prima soluţie de acest tip lansată la nivel naţional. Ea a fost iniţiată în România şi este în curs de a fi extinsă în alte ţări din regiune. Soluţia permite profesioniştilor din domeniul juridic să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza munca şi pentru a se adapta la schimbările rapide, numeroase şi complexe din domeniul juridic.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efectele acestei inovaţii, reprezentanţii Deloitte enumeră: eficienţa crescută în comparaţie cu procesele derulate în mod tradiţional de avocaţi/membri ai echipei juridice; creşterea calităţii şi îmbunătăţirea managementul riscului, pentru că robotul asigură acurateţe în îndeplinirea sarcinilor; reducerea timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor pe care le poate prelua; reducerea costurilor dedicate de organizaţii muncii de rutină (prin preluarea de către robot a unor sarcini repetitive, experţii din departamentele juridice au mai mult timp la dispoziţie pentru a se dedica sarcinilor mai complexe, care aduc mai multă valoare organizaţiei, şi pentru a lucra mai îndeaproape cu organizaţia).

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG

    Descrierea inovaţiei:
    Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.

    Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
    Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.

    Elementul de noutate:
    Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.

    Efectele inovaţiei:
    La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.

  • Aplicaţia care îţi pune la dispoziţie asistenţă pentru constatarea daunelor auto prin videoconferinţă

    Descrierea inovaţiei:
    Video Asist este o opţiune de constatare a daunelor prin videoconferinţă, accesibilă clienţilor care au înregistrat daune la utilaje agricole sau de construcţie, prin asigurarea „toate riscurile” pentru utilajele şi echipamentele constructorului (CPM), respectiv prin asigurarea facultativă a locuinţei. Serviciul Video Asist poate fi accesat cu uşurinţă prin intermediul unei aplicaţii pe care clienţii o instalează pe smartphone, la îndrumarea reprezentantului Groupama Asigurări din call center.

    Prin intermediul aplicaţiei, clienţii desfăşoară o videoconferinţă alături de inspectorul de daune de la Groupama Asigurări, care îi îndrumă în vederea înregistrării dosarului de daună în timp real, eliminându-se astfel necesitatea unei vizite la locaţie din partea unui reprezentant al Groupama sau deplasarea clientului. Tot ceea ce clienţii trebuie să facă este să sune call centerul Groupama Asigurări pentru a aviza dauna şi a fi programaţi la o sesiune de constatare prin video-conferinţă.

    Condiţiile principale pentru ca o astfel de sesiune să fie una de succes sunt semnalul bun şi luminozitatea potrivită pentru ca dauna să fie vizibilă. Serviciul Video Asist a fost lansat în septembrie 2019 şi va fi extins în scurt timp şi pentru alte segmente de clienţi şi tipuri de interacţiuni ale clienţilor cu Groupama, integrând feedbackurile primite după lansare.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Valentin Mârzac (director software), Mihaela Uciu (director centru servicii clienţi), Vasile Tanţău (coordonator optimizare servicii clienţi), Lucian Marin (director daune non auto), Adrian Brebuleţ (director daune auto) şi Bogdan Spânu (manager procese şi control daune generale).

    Elementul de noutate:
    Până la lansarea în premieră a serviciului Video Asist de către Groupama Asigurări, procedura de constatare a daunelor implica vizita la locaţie din partea unui inspector de daune al asigurătorului sau a clientului la unul dintre sedii sau reparatori, care înregistra dovezi fotografice ale pagubelor. Vizita putea avea loc în câteva zile de la apelul clientului. Noutatea serviciului constă în faptul că deplasarea fizică este înlăturată din procesul de constatare a daunelor, iar interacţiunile au loc  exclusiv telefonic, prin videoconferinţă, putând fi programate de pe o zi pe alta. Groupama Asigurări este primul asigurător care a introdus această opţiune în România.

    Efectele inovaţiei:
    Datorită aplicaţiei, procesul de constatare a daunelor se desfăşoară de la distanţă, în timp real şi este accelerat.

  • Cum a fost dezvoltat primul sistem de plată biometrică din România

    Descrierea inovaţiei:
    Pentru a testa această nouă modalitate de plată, plata cu amprenta, userul trebuie să îşi instaleze în prealabil aplicaţia
    Well.com, disponibilă în mod gratuit în App Store sau Play Store. Deţinătorul aplicaţiei îşi creează un cont în aplicaţie, îl confirmă, îşi introduce datele personale, inclusiv datele bancare, după care merge într-unul din cele 3 hipermarketuri Auchan unde metoda de plată cu amprenta este disponibilă, pentru a-şi înrola amprenta. După înrolarea amprentei, deţinătorul aplicaţiei Well.com îşi poate achita singur cumpărăturile în Auchan, fără să fie nevoie să mai treacă pe la casă; el se va îndrepta către aparatele de self-payment. Pentru ca plata să fie efectuată, clientul nu trebuie să scoată telefonul sau portofelul din buzunar, ci doar să aibă Bluetooth-ul activat pentru a-i putea fi citită amprenta pe terminal.
    Persoanele responsabile de proiect sunt Irina Petrec, director digital transformation, Radu Ştefan, head of product, Erol Abdulamit, tech lead manager, Cosmin Giurgiteanu, director B2B&B2C şi Cristina Ivasuc, director de marketing.

    Elementul de noutate:
    Well.com oferă consumatorilor prima metodă de plată biometrică din România, prin utilizarea amprentei.

    Efectele inovaţiei:
    Proiectul este unul pilot, existent în trei hipermarketuri Auchan din Bucureşti, urmând extinderea acestuia la nivel naţional. Acest proiect pilot are rezultate îmbucurătoare, motiv pentru care se doreşte implementarea, în viitorul apropiat, a unei alte modalităţi de plată inovatoare în România, Automatric (plata combustibilului în benzinării şi plata parcării în centre comerciale prin scanarea plăcuţei de înmatriculare a maşinii, care va începe tot sub formă de proiect pilot).

  • Platforma 2Value, spaţiul virtual de comunicare pentru jurnalişti şi IMM-uri

    Descrierea inovaţiei:
    Accesul în platforma 2Value se face prin crearea unui cont care este gratuit pentru jurnalişti. Aceştia au la dispoziţie filtre care să-i sprijine pentru a găsi rapid ştirile din domeniilor lor de interes. Companiile vor fi ghidate să scrie un comunicat de presă sau un interviu, după şabloane predefinite, şi vor primi ajutor şi pentru anunţarea unui eveniment de presă. Potrivit reprezentanţilor Tudor Communication, orice companie va beneficia de testarea gratuită a platformei, după configurarea contului, prin publicarea unui comunicat de presă. Ulterior, va putea alege din trei tipuri de abonamente varianta care se potriveşte cel mai bine cu strategia de comunicare. Proiectul a fost coordonat de Mihaela Tudor, CEO al Tudor Communication, o agenţie de PR şi branding personal formată din foşti jurnalişti.

    Elementul de noutate:
    Reprezentanţii Tudor Communication spun că până în acest moment  nu a mai fost gândit un spaţiu virtual în care să se regăsească atât companiile care doresc să comunice cu mass-media, cât şi jurnaliştii dornici de informaţie. Platforma va facilita comunicarea, sprijinind companiile să structureze mesajele.

    Efectele inovaţiei:
    Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma 2Value are ca scop armonizarea modului în care comunică jurnaliştii şi companiile, aducând într-un singur loc atât cererea, cât şi oferta de informaţii şi facilitând acest proces pentru ambele părţi. 

  • Permissionless innovation: latura mai puţin ştiută a libertăţii de a inova

    Internetul a împlinit anul acesta 50 de ani. A creat între timp o revoluţie industrială şi socială şi a contribuit cu siguranţă la multe revoluţii populare. Se poate spune că internetul a dat startul unei noi ere. Iar această eră este marcată de un boom al inovaţiei. Internetul a oferit un mediu de viaţă şi dezvoltare propice inovaţiei. La rândul ei, inovaţia, mai ales în domeniul tehnologiei, a creat companii colosale, atât de puternice încât îşi creează propriile reguli şi se împotrivesc guvernelor care încearcă să le supravegheze activitatea şi să le limiteze libertatea de a inova, seva care le-a dat viaţă.

    Potrivit zeilor tehnologiei din Silicon Valley şi din alte centre tehnologice din SUA sau alte părţi ale lumii, inovaţia este, de obicei, leacul pentru aproape orice problemă socială, scrie The Washington Post. Dacă ar exista o frază inteligentă pentru a descrie acest mod de a gândi, aceasta ar fi „Tehnologia vine în ajutor!”.

    Singura problemă este că factorii de decizie guvernamentali şi autorităţile de reglementare, birocraţii din instituţiile statului, nu împărtăşesc întotdeauna această abordare. Primul lor instinct este de obicei să privească orice tehnologie nouă – drone, maşini fără şofer, inversarea extincţiei – ca pe ceva care poate prezenta un risc real pentru societate. Spun ei, tehnologia trebuie să fie reglementată şi controlată pentru a preveni ca lucrurile să nu scape de sub control.

    Aşa a apărut o nouă sintagmă – „inovaţie fără permisiune” – pentru a descrie abordarea politică favorizată de elita digitală. Sintagma înseamnă exact ceea ce pare că ar trebui să însemne: inovatorii nu ar trebui să ceară permisiunea nimănui înainte de a aduce o nouă tehnologie pe lume. În schimb, sarcina probei ar trebui să fie a autorităţilor de reglementare – acestea ar trebui să fie forţate să arate că există o ameninţare reală şi imediată pentru societate în acea tehnologie. Adică inovatorii vor să li se aplice principiul nevinovăţiei până la proba contrară. În lipsa unei astfel de dovezi, inovaţia ar trebui să fie lăsată să înflorească.

    În ultima jumătate de secol, companiile americane au ştiut o singură doctrină, răspândită de şcoala de ştiinţe economice de la Chicago: ele cunosc cel mai bine ce este de făcut,  iar reglementarea nu este bună la nimic. Concurenţa a încurajat inovaţia, care a devenit „inovaţie fără permisiune”, ceea ce a dus la „exploatare fără permisiune”, scrie John Letzing, editor pentru World Economic Forum, într-o analiză a schimbărilor din economia mondială din 1973, când fondatorul WEF, Klaus Schwab, a lansat primul manifest de la Davos, şi până în prezent. În urmă cu 50 de ani, o companie ca Patagonia, producător de top de articole outdoor care îşi identifică motivul existenţei cu salvarea planetei, n-ar fi avut probabil nicio şansă de supravieţuire.

    Refrenul lobbyului pentru companii sună şi astăzi de cele mai multe ori aşa: „deoarece reglementarea poate afecta profiturile, va afecta şi capacitatea noastră de a investi şi inova şi de aceea va afecta interesul public”. În SUA, refrenul apare la televizor, în reclamele marilor companii farmaceutice, scrie Tom Wheeler, fost preşedinte al Comisiei Federale pentru Comunicaţii din SUA, iar acum asociat la Center for Technology Innovation, pe blogul Institutului Brookings.

    Reţelele de telecomu-nicaţii şi furnizorii de internet se folosesc de argument pentru a ucide neutralitatea internetului. Marile companii de tehnologie se ascund în spatele principiului pentru a exploata intimitatea persoanei. Argumentul a primit forţe noi prin dezvoltarea internetului. Au apărut companii noi puternice, iar cele vechi, care au supravieţuit, s-au adaptat noilor condiţii. Tehnologia digitală a început să fie prezentată ca fiind ceva aproape magic. Orice interfera cu capacitatea companiilor de a-şi stabili propriile reguli pentru piaţa digitală ameninţa să distrugă această magie. Odată cu lupta companiilor pentru dereglementare, sau pentru evitarea regulilor impuse de guverne, a apărut termenul de inovare fără permisiune, motivul pentru care companiile se opun supravegherii activităţii lor de către guverne. Inovarea fără reguli ţine de mitul geniului din garaj, devenit imaginea întreprinzătorilor din lumea digitală. Rezultatul inovării fără permisiune a rezultat prea des în exploatare fără permisiune – modelul de business digital al companiilor a exploatat prea des utilizatorii transformând informaţii personale private în active corporate pentru a fi monetizate. Din cauza dereglementării, companiile au fost libere să-şi stabilească propriile reguli de comportament, inclusiv strângerea de date pentru crearea de monopoluri. Inovarea fără permisiune a devenit, în dogma corporate, baza „creşterii economice extraordinare” bazate pe internet. Orice tendinţă de reglementare sau de întărire a supravegherii în sector ar fi însemnat împiedicarea acestei creşteri sau chiar erodarea drepturilor omului. „Fără îndoială, inovarea fără permisiune a adus noi capabilităţi uimitoare”, spune Wheeler. Însă a adus şi „invazia fără permisiune” a intimităţii private, a produs „vătămări fără permisiune” unor pieţe cândva competitive şi „amestec fără permisiune” în procesele democratice.
    În 2014, John Naughton, profesor de înţelegerea tehnologiei la Open University din Marea Britanie, scria în The Guardian despre importanţa inovaţiei fără permisiune. Lucrul cel mai extraordinar despre internet este modul în care permite existenţa  inovaţiei fără permisiune. Acest lucru provine din două decizii cu efecte mari pentru viitor luate de creatorii internetului la începutul anilor ’70: că nu va exista proprietate sau control central şi că reţeaua nu va fi optimizată pentru o anumită aplicaţie: tot ce va face va fi să preia pachete de date dintr-o aplicaţie de la un capăt şi să facă tot posibilul pentru a livra pachetele respective la destinaţie. Dacă cineva avea o idee de aplicaţie care ar putea fi realizată folosind pachete de date (şi era suficient de inteligent pentru a scrie software-ul necesar), atunci reţeaua ar face-o pentru el, fără întrebări. Aceasta a avut ca efect coborârea dramatică a ştachetei pentru inovaţie şi a rezultat într-o explozie de creativitate.

    Ceea ce au creat designerii internetului, de fapt, a fost o maşinărie globală de răspândire a surprizelor. Webul a fost prima mare surpriză şi a venit de la un singur om – Tim Berners-Lee – care, cu un grup mic de asistenţi, a scris software-ul necesar şi a conceput protocoalele necesare pentru a implementa ideea şi apoi a lansat-o asupra lumii, punând-o pe serverul de internet al CERN în 1991, fără a fi nevoie să ceară permisiunea nimănui.

    În cartea sa din 2016 „Inovarea fără permisiune: cazul continuării libertăţii tehnologice cuprinzătoare”, Adam Thierer, cercetător la Mercatus Center, argumentează că dacă „principiul precauţiei” triumfă asupra „inovării fără permisiune”, rezultatul va fi mai puţine servicii, bunuri de calitate inferioară, preţuri mai mari, creştere economică mai lentă şi scădere în nivelul de trai în general.Atunci când politica publică este modelată de raţionamentul „principiului precauţiei”, spune el, aceasta reprezintă o ameninţare serioasă pentru progresul tehnologic, antreprenoriatul economic şi prosperitatea pe termen lung. În schimb, inovaţia fără permisiuni a alimentat succesul internetului şi cea mai mare parte a economiei moderne bazate pe tehnologie. „De asemenea, inovaţia fără permisiune va alimenta următoarea mare revoluţie industrială – dacă o vom permite.”
    Lucrurile s-au schimbat între timp. În lumea corporate a început să se dezvolte principiul inovării sociale, care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii. Tendinţa este izbitoare. Doar din 2014 numărul de companii certificate ca fiind „corporaţii de tip B”, companii cu angajamente verificate pentru echilibrarea profitului şi scopului existenţei prin abordarea unor probleme ca inegalitatea şi drepturile angajaţilor, a crescut cu 366%. Anul acesta, inovaţia socială a companiilor a luat forma capitalismului stakeholderilor – câteva zeci de companii mari americane s-au angajat să fie mai atente cu mediul, societatea, muncitorii, furnizorii etc. Este vorba de opusul „exploatării fără permisiune”, produsul „inovaţie fără permisiune”. Motivul schimbării de doctrină? În primul rând, investitorii activişti le fac viaţa din ce în ce mai grea companiilor. Apoi, politica şi opinia publică se schimbă în SUA, unde doi candidaţi principali ai democraţilor din cursa pentru alegerea în 2020 a concurentului final la preşedinţie, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren, au promis schimbări majore în ceea ce priveşte modul în care sunt conduse companiile.
    Şi China practică inovaţia fără permisiune, spune belgianca Eleonore Pauwels, cercetătoare de etică la Universitatea Naţiunilor Unite din New York. În schimb, europenii „mizează pe a fi tipii buni”, spune ea. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, dezvoltarea de sisteme AI care necesită seturi de date mai mici, dar cu sporirea confidenţialităţii şi încrederii, şi care sunt mai transparente decât ale concurenţilor.