BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Guvernul şi-a bugetat creşteri de încasări de 15% din TVA în 2024, un an în care consumul ar creşte cu doar 3% şi inflaţia coboară la 6%. De unde vine creşterea?

    ♦ Încasările din TVA, cea mai importantă taxă la bugetul de stat, ar urma să fie de 120 mld. lei în 2024, un avans de 15% faţă de 2023. 

    Guvernul se bazează în 2024 pe creşterile de cote de TVA la anumite produse şi servicii de la 1 ianuarie 2024, pe digitalizarea Fiscului şi pe îmbunătăţirea colectării, astfel încât încasările din TVA să crească cu 15% şi să ajungă la 120 mld. lei în 2024, pentru că numai pe creşterea firavă a consumului, de 3%, nu se poate baza. De asemenea, şi inflaţia ajută încasările din TVA, doar că în 2024 ar urma să scadă până la 4,5% la final de an şi să fie, în medie, de 6%. Ce este însă cert că poate susţine o creştere a încasărilor din TVA?

    „Pe de-o parte avem nişte creşteri ale cotelor de TVA din legislaţia aprobată anul acesta. Pe partea cealaltă, dacă scade consumul, vom avea un efect invers. În mod nor­­mal ar trebui să ne aşteptăm la o creştere de câteva procente faţă de 2023. 15% mi se pare foarte mult“, a răspuns unei întrebări adresate de ZF Emilian Duca, consultant fiscal.

     

  • Inflaţia din Marea Britanie încetineşte în luna noiembrie cu mult peste aşteptările analiştilor. Noile rezultate sporesc speranţele unor relaxări viitoare ale ratelor dobânzilor

    Inflaţia din Marea Britanie a încetinit în luna noiembrie peste aşteptările economiştilor, o surpriză care a determinat comercianţii să crească pariurile că Banca Angliei va adopta în curând o serie de scăderi ale ratelor dobânzilor, potrivit Bloomberg. 

    Preţurile de consum au crescut cu 3,9% faţă de anul precedent, în scădere de la 4,6% în octombrie, potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică. Încetinirea a fost mult mai accentuată decât cea de 4,3% la care se aşteptau economiştii. Niciun economist intervievat de Bloomberg nu a prevăzut o creştere a preţurilor cu mai mică de 4,2%.

    În urma rezultatelor recente, taderii au reacţionat prin creşterea pariurilor privind reducerile ratei dobânzii BOE în 2024 până la 145 de puncte de bază. 

    Rezultatele au reflectat primul moment înregistrat din iunie 2022 când inflaţia preţurilor la alimente – unul dintre cei mai importanţi factori care determină criza costului vieţii din Marea Britanie – s-a poziţionat sub pragul de 10%. Inflaţia serviciilor, pe care BOE a citat-o în mod repetat ca o sursă persistentă de îngrijorare privind presiunea asupra preţurilor, a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat din ianuarie.

    Rezultatele au reprezentat a treia scădere din ultimele patru luni. Preţurile de consum au scăzut cu 0,2% între octombrie şi noiembrie, cel mai mare declin pentru această lună înregistrat din 2014.

  • Cum a fost anul 2023, ce previziuni am făcut şi ce s-a adeverit: Dobânzile s-au stabilizat, inflaţia s-a redus mai mult, dar economia a scăzut mai mult decât aşteptările. Creşterea fiscalitaţii nu a fost prevăzută, iar mediul de business este revoltat. Piaţa de IT s-a mai răcit, iar vânzarea a trei bănci a fost o surpriză.

    Ca la fiecare final de an trebuie să tragem linie şi să vedem cum a fost, cel puţin din punct de vedere economic şi al businessului şi să vedem ce am previzionat la începutul anului şi ce s-a realizat.

    2023 ar fi putut să fie un an bun din punct de vedere economic dacă nu am fi avut problema bugetară, o creştere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau cât va ieşi în final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toată lumea. Derapajul bugetar a dus la începutul creşterii fiscalităţii şi apariţia unor taxe noi – 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi 2% taxă pe activele bancare – o creştere a fiscalităţii care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care înseamnă începutul declanşării unui conflict deschis între organizaţiile patronale şi guvern.

    Confruntate cu creşterea fiscalitaţii, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, firmele româneşti şi multinaţionalele au început să dea câţiva paşi înapoi, au redus investiţiile, au pus proiectele pe hold, au redus angajările, au început să ţină de bani, mai ales că statul îşi plăteşte facturile din ce în ce mai greu.

    Toate aceste lucruri s-au văzut în scăderea creşterii economice, care a adus şi reducerea veniturilor statului. De la o creştere economică de 4,7% în 2022, economia a scăzut după trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar şi sub cele mai pesimiste previziuni.

    Degeaba a scăzut inflaţia la jumătate în acest an, 6,7% faţă de 16% anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut mult mai mult în acest an, consumul ajungând la numai o creştere de 2%.

    Dacă guvernul Ciucă/Ciolacu nu ar fi împins investiţiile publice în infrastructură, probabil că nu am fi avut deloc creştere economică în acest an.

    Industria României a scăzut fiind dependentă de Germania şi de celelalte ţări europene, care la rândul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic în acest an.

    Statele Unite au reuşit să îşi reducă inflaţia prin creşterea dobânzilor la cel mai înalt nivel – peste 5% – dar fără a afecta economia americană, care nu a intrat în recesiune.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa care cochetează acum cu recesiunea. Creştere dobânzilor la euro la 4% pentru reducerea inflaţiei începe să se vadă negativ în a doua economie a lumii – Uniunea Europeană.

    Deşi pare un paradox, din punct de vedere statistic, România va consemna în 2023 un nou record economic, adică PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, când lumea crede că suntem într-o criză economică: în valoare nominală PIB-ul creşte, susţinut şi de inflaţie, iar dacă raportăm acest PIB – de 1.583 miliarde lei – la cursul valutar leu/euro care a rămas stabil, rezultă în euro un PIB mai mare – 320 de miliarde de euro, faţă de 280 de miliarde in 2022.

    Din punct de vedere politic, coaliţia PSD-PNL, cu rocada de prim-miniştri Ciucă-Ciolacu, a rezistat şi a adus o relativă stabilitate politică, ceea ce în contextul continuării războiului din Ucraina a ferit România de mari probleme politice şi de securitate.

    În sectorul bancar românesc nu au fost probleme – taxa bancară de 2% poate fi absorbită de bănci. În schimb, ne-am trezit cu 3 tranzacţii bancare, dintre care 2 nu prea au fost aşteptate. Vânzarea OTP şi vânzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzacţiile surpriză din 2023. A treia tranzacţie – vânzarea First Bank – nu a fost o surpriză pentru că banca era la vânzare, surpriza venind însa din partea cumparătorului, grupul intalian Intesa, care mai degrabă era pe picior de plecare din România şi nu un cumpărător de alte bănci. Dar se pare ca italienii şi-au schimbat strategia faţa de România, cel puţin la nivelul băncilor.

    În business, vânzarea reţelei Profi, către grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzacţie pe piaţa de fuziuni şi achiziţii.

    Listarea Hidroelectrica la Bursă, aşteptată cu sufletul la gură, s-a realizat, suma strânsă de Fondul Proprietatea, care si-a vândut acţiunile, depăşind aşteptările, aproape 2 miliarde de euro.

    Ca să vedem ce am prognozat la începutul anului şi ce s-a realizat, m-am intors la articolul scris în 8 ianuarie 2023 – Ce va fi în 2023: dobânzile se stabilizează şi vor începe să scadă, băncile vor fi destul de reticente cu acordarea de credite noi, piaţa imobiliară rămâne blocată pentru că cererea de credite scade, problema lui Isărescu va fi să nu scadă cursul valutar, nu să crească, adie vânt rece în IT şi atenţie la dosarul Roşia Montană

     

    1. Economia – S-ar putea să meargă mai bine decât prognozele de acum, de 2%. – Din păcate economia a mers mai prost decât previziunile.

    2. Inflaţia va scădea de la 16% vom ajunge la 10-11%. – Inflaţia a scăzut, dar mai mult decât estimările, finalul acestui an va consemna o inflaţie de 6-7%. Este adevărat că şi guvernul Ciolacu a forţat retailerii şi producătorii să tină preţurile în frâu.

    3. Dobânzile la lei s-au stabilizat şi vor scădea. – Asa s-a întâmplat. ROBOR-ul a scăzut la 6,2%, IRCC-ul nu a crescut peste 6%, iar BNR, după creşterea de la începutul anului a dobânzii de referinţă la 7%, nu a mai operar nicio altă modificare.

    4. Cursul leu/euro va rămâne stabil. – Cursul valutar a rămas stabil, creşterea fiind de numai 0,5%. BNR s-a luptat să nu scadă cursul leu/euro la ce intrări de valută au fost, în special din parte investitoriilor străini de portofoliu, care au cumpărat titluri de stat româneşti, care oferă în continuare o dobândă mare. Pentru a finanţa deficitul bugetar în creştere Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la vânzarea titlurilor de stat.

    5. Băncile vor avea un an dificil. – Nu ştiu dacă băncile au avut un an dificil având în vedere că vor raporta un profit istoric, ci mai degrabă complicat prin reducerea cererii de credite – nu au mai avut alternativa acordării de credite în euro ca în 2022, pentru că şi aici creditele au crescut companiile încep să aiba dificultăţi în încasarea facturilor, mai ales cele care au contracte cu statul, consumul a scăzut, ceea ce impactează finanţele multor companii, în special cele românesti. A mai venit şi taxa bancară.

    6. Companiile româneşti mici şi mijlocii vor avea o viaţă grea. – Au o viaţă din ce în ce mai grea pentru că economia scade, toata lumea îşi protejează banii, finanţarea bancară este scumpă, plus că nu se gasesc alte surse de finanţare.

    7. Preturile la energie – gaze şi energie electrică – se vor stabiliza, dar în sus – Aşa s-a întâmplat, dar acest lucru nu încălzeşte foarte mult economia şi firmele . Guvernul a plafonat preţurile la energie şi gaze, dar factura de câteva miliarde de euro se regăseşte în deficitul bugetar şi într-un final în creşterea fiscalităţii.

    8. Proiectul de gaze din Marea Neagra se îndreaptă către un conflict între statul român şi OMV. Nu s-a întâmplat acest lucru, ci dimpotrivă proiectul din Marea Neagră, care implică investiţii de peste 4 miliarde de euro pe care trebuie să le realizeze Petrom şi Romgaz, a primit undă verde. Celălalt proiect de gaze din Marea Neagra- Black Sea Oil &Gas nu şi-a găsit un alt cumpărător aşa că fondul de investiţii Carlyle a rămas în proiect.

    9. Piaţa muncii şi a salariilor va continua să fie tensionată. – Este tensionată, dar pare că s-a mai răcit. Companiile nu forţează noi angajări pentru că economia scade, ceea ce a dus şi la încetinirea creşterii salariilor.

    10. Piaţa de IT începe să simtă puţin restructurările care vin din America. – Această previziune s-a adeverit şi, mai mult decât atât, scoaterea facilităţii fiscale din IT a adus o presiune suplimentară pe aceasta piaţă. Salariile în IT nu au mai crescut ca în anii precedenţi, companiile au făcut şi mai puţine angajări, proiectele s-au redus şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă la anul. Pentru că PNNR-ul nu s-a deblocat, celebrul proces de digitalizare al administraţiei şi al mediului de business este în stand-by.

    11. Piaţa imobliară va rămâne în continuare blocată. – Este blocată, tranzacţile au scăzut cu o treime, dar preţurile nu scad, dar nici nu cresc. Blocajul autorizaţiilor din Bucureşti se menţine în continuare.

    12. E-commerce-ul şi piaţa de logistică încep să îşi tempereze creşterea – Această previziune s-a adeverit, e-commerce-ul are o creştere mult mai redusă, chiar şi decât aşteptările de numai o cifră 4-5%, iar acest lucru afectează şi piaţa de logistică.

    13. Bursa – a avut un an foarte bun, indicele bursier BET a crescut cu aproape 30%, principalele acţiuni şi-au revenit după scăderea din 2022.

    14. Listarea Hidroelectrica la Bursă – S-a întâmplat şi a fost un succes foarte mare, peste aşteptări, punând România şi Bursa de la Bucureşti în fruntea pieţelor anului 2023. Listarea Hidroelectrica cu succes la Bursă a atras noi nume de investitori, atât din străinătate, cât şi din zona de retail.

    15. Piaţa de fuziuni şi achiziţii va rămâne destul de blocată – Nu prea s-a întâmplat, au fost câteva tranzacţii mari, începand cu preluarea Profi de către Ahold/Mega Image – o tranzacţie de 1,3 miliarde de euro, o realizare foarte bună pentru România.

    16. Dosarul Roşia Montana. – Dacă nu se va anunţa verdictul procesului de la Washington în următoarele două săptămâni, unde în joc sunt depăgubiri care pot varia de la 1 mliard de dolari la 4 miliade de dolari, sigur anul viitor vom vedea rezultatele acestui proces. Dacă România va pierde va fi un scandal foarte mare.

     

    Pentru previziunile anului 2024 ne vedem în primele săptămâni din ianuarie.

     

  • „Preţurile sunt ca venite din iad“. Din Budapesta până în Edinburgh, târgurile de Crăciun golesc buzunarele europenilor

    În unele părţi din Europa, pre­ţurile ridicate sunt ceva obişnuit când vine vorba de târgurile de Crăciun. În altele însă scumpirile au devenit şocante, scrie Euronews.

    Un sondaj recent a desemnat târ­gul de Crăciun din Budapesta drept cel mai bun din Europa, însă în con­diţiile în care un hot dog costă 21 de euro, entuziasmul a început să se to­pească. Cu salarii medii de sub 830 de euro pe lună, localnicii nu prea-şi permit să se alăture festivităţilor. Un bol de gulaş costă 12 euro, iar sar­malele 17 euro.

    Margit Varga, o vizitatoare din Pecs, se plânge că astfel de preţuri nu sunt pentru buzunarele maghiarilor.

    Însă Ungaria nu este singura ţară care resimte astfel de şocuri la nivelul preţurilor de sărbători, în condiţiile în care inflaţia alimentară continuă să-i afecteze pe europeni, după ce a atins un maxim de aproape 20% în UE la începutul anului.

    În Cracovia, atmosfera din piaţa principală este extraordinară, iar în timp ce te plimbi printre standuri, poţi cumpăra cadouri originale şi su­ve­niruri fermecătoare. Cu toate acestea, cei cărora li se face foame în timpul cumpărăturilor trebuie să ţină cont de faptul că va trebui să chel­tuiască o sumă destul de considera­bilă, po­trivit Wiadomosci.

    Mâncarea tradiţională numită maczanka, de exemplu, este o delica­tesă săţioasă, dar costă mult la târg: 35 de zloţi (8,12 euro) pentru această chiflă tradiţională caldă cu ceafă de porc şi ceapă asezonată cu chimen.

    Capitala Scoţiei promite o evadare magică de Crăciun. Însă în acest an, târgul de Crăciun din Edin­burgh a fost catalogat drept „iadul pe pământ“ cu „preţuri scandaloase“ şi „proprietari de standuri hrăpăreţi“.

    Hamburgherii costă 12 lire ster­line (14 euro), biletele pentru roata mare 11,60 euro şi vinul fiert 8 euro.

    În Anglia, lucrurile nu stau mult mai bine. În oraşul York, unde preţu­rile sunt de obicei cu mult sub cele din Londra, în acest an un burger şi car­tofi prăjiţi costă 12 lire sterline (14 euro), în timp ce preţul vinului fiert este puţin mai rezonabil, de 5,80 euro.

    Preţurile sunt aproape similare cu cele de la faimosul Winter Won­derland din Londra, unde vinul fiert costă 5,70 lire sterline (6,60 euro), burgerii 14 lire, iar un bilet pentru roata mare 12,80 euro.

    În Germania, ţara de origine a târgurilor de Crăciun, tradiţiile festive sunt aproape sacre, însă acest lucru nu-i protejează pe vizitatori de inflaţie.

    O persoană a postat o imagine pe social media cu un bratwurst la 6 euro din târgul din Frankfurt, spunând că „preţurile au urcat în acest an“.

    În Berlin, unii proprietari de standuri au ales să nu participe la târguri în acest an din moment ce marjele de profit le sunt sub presiune. Un bratwurst costă în prezent în jur de 2,70 euro.

    La un preţ de 4-5 euro, vinul fiert la târgurile de Crăciun din Berlin este cu mult peste cee ace vizitatorii sunt dispuşi să plătească.

    La târgul din Spandau, preţurile sunt cu aproximativ 1 euro mai mari decât anul trecut. O creştere similară este înregistrată la târgul din Strasbourg.

  • Avertismentul analiştilor: Pregătiţi-vă portofelele, cursul leu/euro urmează să sară în aer. Cât veţi scoate din buzunar pentru un euro

    Procesul de scădere a inflaţiei va continua în 2024, deşi într-un ritm mai lent, iar BNR va începe să reducă dobânda-cheie cel mai probabil spre mijlocul anului viitor, în timp ce dobânzile pe piaţa interbancară vor continua să scadă, iar cursul valutar va depăşi 5 lei/euro, urmând să fie relativ stabil în 2024, anticipează analiştii  de la Erste/BCR.

    Erste/BCR anticipează că anul viitor BNR va reduce gradual dobânda-cheie, cu paşi de 25 puncte de bază, până la 5,75% la sfârşitul anului 2024 ♦ Dezinflaţia ar urma să continue şi rata inflaţiei IPC ar urma să ajungă la 5,3% an/an până la sfârşitul anului 2024, de la 8,1% în octombrie 2023 ♦ Cursul valutar ar urma să fie de 5,1 lei/euro la finalul anlui viitor.

    Procesul de scădere a inflaţiei va continua în 2024, deşi într-un ritm mai lent, iar BNR va începe să reducă dobânda-cheie cel mai probabil spre mijlocul anului viitor, în timp ce dobânzile pe piaţa interbancară vor continua să scadă, iar cursul valutar va depăşi 5 lei/euro, urmând să fie relativ stabil în 2024, anticipează analiştii  de la Erste/BCR.

    „Ne aşteptăm ca dezinflaţia să continue şi IPC să ajungă la 5,3% an/an până la sfârşitul anului 2024, de la 8,1% în octombrie 2023. Ne aşteptăm la presiuni inflaţioniste uşor mai mari la începutul anului viitor pe fondul modificărilor anunţate pentru impozitele indirecte şi după efectul invers presupus provenit din eliminarea plafoanelor la produsele alimentare de bază în februarie 2024“, scriu analiştii de la Erste/BCR în cel mai recent raport.

    Cea mai recentă prognoză a BNR anticipează inflaţia anuală IPC la 4,8% la sfârşitul anului 2024. „Nu ne aşteptăm ca inflaţia să atingă intervalul ţintit în următorii ani. Anticipăm inflaţia de bază la 5,7% an/an până în decembrie 2024, rămânând peste inflaţia totală pe toată perioada de doi ani-înaintea orizontului de prognoză.“

    „Am observat unele probleme de supraevaluare a monedei naţionale, care afectează în special sectoare care  angajează forţă de muncă slab calificată. Noi nu anticipăm o depreciere bruscă a leului. Ne aşteptăm la deprecierea treptată a monedei naţionale şi la îmbunătăţirea fundamentelor, ducând leul către valoarea justă, în timp. Vedem cursul EUR/RON la 5,10 până la sfârşitul anului 2024. Banca centrală ar urma să profite de ocazie pentru a elimina lichiditatea în lei în caz de slăbiciune a monedei naţionale“, susţin analiştii  Erste/BCR.

    Cele mai recente prognoze ale BNR arată că inflaţia va scădea sub rata-cheie, aflată în prezent la 7%, în cel de-al doilea trimestru al anului 2024, urmând să ajungă la 6,8% an/an până la sfârşitul trimestrului al doilea din 2024.

    Analiştii Erste/BCR anticipează prima reducere a rate-cheie a BNR la jumătatea anului 2024.

    „Guvernatorul BNR a exclus să discute despre reduceri ale dobânzilor până când inflaţia nu va scădea semnificativ şi va deveni clar că procesul de dezinflaţie este ireversibil pentru a evita inconsecvenţa politicilor. Œn acelaşi timp, el a sugerat că discuţiile privind reducerile ratelor ar putea începe odată ce inflaţia scade sub nivelul ratei-cheie.  Cele mai recente prognoze ale BNR arată că inflaţia va scădea sub nivelul ratei-cheie de 7%, în cel de-al doilea trimestru al anului viitor (6,8% an/an până la final de T2/2024). Acest lucru este în conformitate cu estimarea noastră că rata-cheie va rămâne neschimbată cel puţin până la şedinţa BNR din luna mai 2024, cu riscul amânării reducerilor de dobândă până în august.“

    Erste/BCR anticipează reduceri graduale ale dobânzii-cheie din partea BNR, de 25 puncte de bază fiecare, până la 5,75% până la sfârşitul anului 2024.

    În ceea ce priveşte cursul valutar leu/euro, analiştii Erste/BCR anticipează că va rămâne, în general, stabil în 2024, existând riscuri asimetrice.

    „Banca centrală şi-a declarat disconfortul faţă de tendinţa de apreciere a leului susţinută de intrările de capitaluri/valută pe titlurile româneşti (ROMGB) în 2023 şi chiar a decis să intervină şi să cumpere euro pentru a reduce întărirea leului, potrivit guvernatorului Isărescu. BNR a lăsat lichiditatea nesterilizată, cu facilitatea de depozit acţionând ca instrument principal, pentru a descuraja speculaţiile pe leu. Prin urmare, riscul pentru raportul EUR/RON este asimetric, înclinat în sus.“

    Cursul EUR/RON a rămas foarte stabil, amintesc analiştii Erste/BCR, după trecerea pragului de 4,95, zona de 4,97-4,98 lei/euro fiind văzută acum ca noul prag de Ñrezistenţă“. Iar la finalul anului 2024, cursul valutar ar urma să fie de 5,1 lei/euro.

     

  • Ce strategie ar trebui să adopte investitorii de la Bursa de Valori în 2024, cu inflaţie care se temperează şi cu an electoral în SUA şi în România. Istoric, în fiecare an când americanii au ieşti la vot, S&P500 a fost pe plus. Răspund Erste AM, Raiffeisen AM, OTP AM

    2024 ar trebui să fie an de creştere pentru indicele bursier S&P500 de pe Wall Street, cea mai puternică piaţă de capital din lume şi cea care dictează dinamica pe restul burselor. Cel puţin aşa arată statisticile ultimilor 60 de ani – în fiecare an când americanii au ieşit la vot, S&P500 a închis pe plus anul respectiv.

    Dar pe lângă alegerile din SUA în 2024, şi cele patru runde de alegeri din România, care ar putea veni cu presiuni pe finanţe şi interese electorale, investitorii mai au câteva elemente pe care trebuie să le treacă pe agendă: în primul rând pleacă la drum în 2024 după un an 2023 de vis pentru pieţele de capital şi cu mai multe maxime istorice.

    Urmează încetinirea ritmului de scumpiri şi poziţionarea băncilor centrale, conflinctul din Orient, încetinirea creşterii economice din China şi războiul de la graniţa de nord a României.

    Cum se arată 2024 şi ce poziţionare ar trebui să adopte investitorii? Răspund Horia Braun – director general Erste Asset Management – cel mai mare administrator de fonduri din România, Robert Burlan – director de investiţii al Raiffeisen AM, şi Dan Popovici – director general OTP AM.

    Horia Braun

    Pentru anul 2024 cred că trebuie să avem în vedere mai multe scenarii cu un grad ridicat de plauzibilitate, motiv pentru care aş accentua ideea că diversificarea pe clase de active ar putea în sfârşit să funcţioneze în anul viitor, după doi ani în care cel puţin acţiunile şi obligaţiunile au avut performanţe corelate pozitiv pentru cea mai mare parte a timpului.

    Scenariul pe care piaţa pare să îl reflecte în momentul de faţă este acela al unei scăderi a inflaţiei, în continuarea tendinţei din 2023, respectiv o încetinire a economiei globale, fară să avem însă de a face cu o recesiune în SUA sau în majoritatea tarilor dezvoltate.

    În acest caz, dobânzile ar putea să înceapă să scadă, ceea ce ar crea un context bun atât pentru acţiuni, cât şi pentru obligaţiuni. Ar slabi de asemenea constrângerile financiare pentru sectoarele sensibile la evoluţia ratelor de dobândă, cum ar fi sectorul imobiliar sau sectoarele de creştere (spre exemplu cel de tehnologie sau de energie regenerabila, sau mai generic cel de Clean tech).

    Alegerile din SUA sunt desigur importante, dar rezultatul lor îl vom afla abia spre finalul anului, deci acesta nu ştiu daca va influenţa pieţele în mod semnificativ şi durabil în 2024.

    Faptul că e an electoral înseamnă însă că probabilitatea că administraţia americană să ia măsuri de corecţie a deficitului bugetar este mică, ba dimpotrivă, este probabil ca aceasta să reacţioneze prompt la orice semn că economia americană ar putea să cada în recesiune.

    Şi în Romania avem un an electoral încărcat care vine cu o probabilitate redusă de măsuri de corecţie a deficitului, iar nevoile de finanţare ale statului vor fi semnificative anul viitor, inclusiv datorită unor scadenţe de euroobligaţiuni. De aceea vom fi probabil dependenţi de capriciile pieţelor globale care vor determina costurile de finanţare pentru datoria statului, dar şi apetitul pentru investiţii pe pieţe de capital mai mici precum cea a României.

    Pentru cea din urma va conta mult şi cum evoluează economia europeană şi respectiv dacă ne vom molipsi de stagnare de la “bolnavii Europei” respectiv economia Germaniei. Nu e scenariul nostru de baza, motiv pentru care suntem în continuare încrezători că sectoare ciclice precum cel de energie sau financiar-bancar pot continua să performeze bine pe plan local, deşi în momentul de faţă nu mai putem spune că evaluarea lor este una foarte atractivă.

    Una peste alta, riscurile la acest scenariu, atât pe plan global cât şi pe plan local, le văd ca fiind simetrice între riscul unei încetiniri mai puternice, vecine cu recesiunea, respectiv riscul epuizării forţei tendinţei dezinflaţioniste şi apariţia de noi pusee de creşteri de preturi. Din acest motiv, văd un rol important ca ambele clase de active principale, respectiv acţiunile şi obligaţiunile suverane să îşi facă loc în portofoliul unui investitor, cu proporţiile specifice, fie că este vorba de un investitor mai conservator sau unul mai dinamic.

     

    Robert Burlan

    Având în vedere aşteptările privind continuare trendului descendent al inflaţiei m-aş uita cu predilecţie la sectoarele sau companiile care sunt cele mai senzitive la scăderea ratelor de dobândă, atât din perspectiva cererii cât şi a costului de finanţare. Desigur, aceasta evoluţie ar trebui coroborată cu riscul unei încetiniri a activităţii economice la nivel global, pe măsură ce economiile asimilează efectul politicilor monetare restrictive. Având în vedere natura preponderent defensivă a pieţei locale, aceasta este mai puţin senzitivă la variaţia ratelor de dobândă, însă un nivel mai redus al dobânzilor ar ajuta cel puţin din punct de vedere al evaluării.

    Din perspectiva alegerilor, atât în US cât şi la nivel local, am putea asista la o continuare a politicilor fiscale stimulative, care ar putea compensa cel puţin parţial tendinţa de decelerare economică.

    Totodată, continuare trendului descendent al inflaţiei s-ar putea reflecta pozitiv şi în performanţa obligaţiunilor pe termen mediu şi lung ca urmare a comprimării ratelor de dobândă.

     

    Dan Popovici

    În opinia mea anul 2024 din punct de vedere a pieţelor de capital va fi ceva mai agitat decât a fost anul 2023. Personal mă aştept să avem parte de mai multă volatilitate pe pieţele de acţiuni iar nivelul de incertitudine va fi în creştere.

    Pe de o parte este de aşteptat ca inflaţia să îşi continue trendul de scădere atât în SUA cât şi în Europa. Cel puţin în momentul de faţă nu mai discutăm de creşteri suplimentare de dobândă ci din contră, întrebarea este când va avea loc prima scădere de dobândă din partea FED şi apoi din partea BCE. Tot la fel, ar trebui să ne aşteptam la începerea unui ciclu de scădere de dobândă din partea BNR în a doua jumătate a anului viitor.

     

    Pe de alta parte odată cu încetinirea economiei la nivel internaţional este de aşteptat ca profiturile raportate de companii să crească într-un ritm din ce în ce mai scăzut şi de ce nu, poate chiar aceste profituri să vină în scădere. În aceste condiţii putem să ne aşteptam la volatilitate pe parcursul anului viitor.

    Cu toate acestea din punctul meu de vedere vor exista în continuare domenii economice care să poată oferi oportunităţi investiţionale atractive şi aici mă gândesc în primul rând la inteligenţa artificială (tot ce înseamnă acest ecosistem, plecând de la partea de software, semiconductori, infrastructureă cloud etc), sectorul farmaceutic inovator (trendul început de anul acesta în zona medicamentelor anti-obezitate poate să continue) şi nu în ultimul rând zona de real estate (construcţii rezidenţiale şi comerciale). Acest ultim sector a fost puternic lovit în ultimii doi ani şi cred că există premise interesante să ofere randamente bune în condiţiile unei inflaţii aflate pe un trend de scădere.

    După corecţiile înregistrate în ultimile 18 luni cred că riscurile aferente acestui sector sunt deja incluse în preţuri. Atât pe piaţă americana cât mai ales pe cea europeană sectorul imobiliar/logistic poate performa promiţător. Oferta în prezent este scăzută, costurile de finanţare mari duc la o cerere semnificativ mai mare pentru proprietăţi de închiriere şi este posibil ca veniturile din chirii să crească în continuare. Pentru a înţelege mai bine evoluţia sectorului de real estate la nivelul pieţelor internaţionale pot să vă spun că indicele EPRA/NAREIT Dev TR USD (indicele companiilor globale din domeniul real estate) a înregistrat în 2023 o scădere de -0.34% în timp ce indicele American S&P500 are pe parcursul anului 2023 o creştere de 18.75%. Această evoluţie poate fi inversată pe parcursul anului 2024. Nu trebuie uitat că domeniul real estate nu este reprezentat doar de clădiri de birouri sau de către mall-uri. Zona de logistică, industrial şi cea de cloud pot oferi o diversificare interesantă.

    De asemenea poate cea mai aglomerată tranzacţie de final de 2023 şi început de 2024, dar care are şanse foarte mari să aducă performanţe bune anul viitor este cea legată de zona investiţiilor în instrumente cu venit fix. Mă aştept ca odată cu scăderea ratelor de dobândă, obligaţiunile, indiferent dacă vorbim de cele în valută sau de cele în lei să performeze bine pe parcursul anului 2024.

    În final aşa cum spuneam vom avea volatilitate. În aceste condiţii investiţia periodică, în mod automat realizată prin intermediul unui “robot de economii” este cea mai bună soluţie. Această investiţie periodica nu face altceva decât să elimine emoţia din procesul de decizie a investiţiei şi transformă volatilitatea din duşman în prieten.

     

  • Ce spune agenţia de rating Moody’s despre Banca Transilvania: Performanţele financiare vor rămâne rezistente în pofida turbulenţelor macroeconomice. Indicatori de rentabilitate solidă, susţinuţi de poziţia de lider de piaţă

    ♦ Expunerea băncii este însă semnificativă pe creditele în valută, precum şi pe creditele de consum, vulnerabile la impactul unor rate mai mari ale dobânzilor şi al inflaţiei.

    Agenţia de evaluare financiară Moody’s, care a iniţiat în premieră acoperirea Băncii Transilvania (simbol bursier TLV) prin clasarea băncii în categoria recomandată investiţiilor cu perspectivă stabilă, spune că rentabilitatea şi capitalul băncii vor rămâne solide în pofida turbulenţelor macroeconomice.

    „Perspectiva stabilă a ratingurilor depozitelor bancare pe termen lung şi a ratingurilor emitentului pe termen lung ale Băncii Transilvania reflectă aşteptările Moody’s conform cărora performanţa financiară a băncii, în special capitalul şi profitabilitatea, vor rămâne rezistente în pofida turbulenţelor macroeconomice, precum şi ipoteza agenţiei că structura pasivelor sale nu se va schimba în mod semnificativ în timp ce se adaptează la respectarea MREL“, scrie Moody’s în raportul de evaluare.

    Banca Transilvania are şi rating BB+ de la agenţia de evaluare financiară Fitch.

    Moody’s Investors Service a atribuit pe 27 noiembrie 2023 pentru prima dată calificativele Baa2/P-2 pentru depozite pe termen lung şi pe termen scurt şi Baa3/P-3 pentru emisiuni pe termen lung şi pe termen scurt ale Băncii Transilvania. Agenţia consideră că banca are un nivel al capitalului robust (CET1) de 18,6% la sfârşitul lunii iunie 2023, cu indicatori de rentabilitate solidă, susţinuţi de poziţia de lider de piaţă şi de potenţialul de creştere puternică a afacerii. „Având în vedere că depozitele clienţilor reprezentau 83% din totalul pasivelor (inclusiv capitalurile proprii) în iunie 2023, Banca Transilvania se bazează într-o măsură redusă pe finanţare sensibilă la sentimentul de piaţă, de aproximativ 5% din activele bancare tangibile, care va creşte modest pe măsură ce banca va emite datorii pentru a se conforma cerinţei minime de finanţare nerambursabilă şi pasive eligibile (MREL)“, notează Moody’s.

    Pe de altă parte agenţia consideră că ratingul ba1 surprinde riscuri crescute generate de o pondere semnificativă a împrumuturilor în valută (aproximativ o treime), care expune banca la risc valutar, precum şi expunerea la creditele de consum, care sunt vulnerabile la impactul unor rate mai mari ale dobânzilor şi al inflaţiei.

    „Condiţiile macroeconomice rămân, de asemenea, fragile, având în vedere riscurile geopolitice ridicate şi potenţiala încetinire a creşterii economice în Europa“. Banca a înregistrat o creştere puternică, atât pe cale organică, cât şi prin achiziţii, şi este cea mai mare bancă din România după activele totale, cu o cotă de piaţă de aproximativ 20% la sfârşitul anului 2022. Liviu Popescu

    Banca Transilvania a raportat un profit net consolidat de 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni din 2023, în creştere de la 1,68 miliarde de lei din aceeaşi perioadă a lui 2022, deci mai mare cu 37%.

    Pe de altă parte veniturile operaţionale au fost de 5,6 mld. lei, în creştere de la 4,4 mld. lei. Cheltuielile operaţionale în primele nouă luni au fost de 2,75 mld. lei faţă de 2,49 mld. lei. Activele consolidate ale băncii au ajuns la 157,6 mld. lei, faţă de 140,5 mld. lei la finalul lui 2022.

  • Când salariile se subţiază

    Să ne imaginăm la linia de start a unei curse salariul, bonusul, beneficiile, inflaţia, dobânzile la credite, paritatea leu /euro. Care iepure fuge mai repede?

    Graficele cu evoluţia salariilor variază mult în funcţie de profesie şi de domeniu. Cele mai spectaculoase modificări – mai cu seamă prin numărul mare de oameni implicaţi – se leagă de raportul lefurilor din mediul de stat faţă de cel privat. Crizele care au marcat economia – locală şi mondială –, războaiele, vremea (anii mai secetoşi îşi pun amprenta asupra PIB-ului şi nu numai), deciziile guvernanţilor de diverse culori sunt, de-a valma, factori care îşi pun amprenta asupra puterii de cumpărare. Implicit, pe nivelul de trai. Impactul variază însă, în funcţie de profesie, domeniu, performanţa firmei şi, desigur, inflaţie – care sapă tot mai adânc în bugetele de cheltuieli, alături de dobânzi.

    Inflaţia din 2023 a variat de la 14,5% în primul trimestru la 10,3% în cel de-al doilea şi 8,8% în T3. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, semnala recent că la nivel european doar în Ungaria se înregistrează o inflaţie mai mare decât la noi în prezent. „Eram pe locul 7-8 în lunile de vară, acum am ajuns pe locul doi, singura ţară care are o variaţie anuală mai mare decât noi e Ungaria.” Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie 2023 la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în luna august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al accentuării declinului în termeni anuali al preţurilor energiei, menţionează raportul BNR.

    Mă bucur mult că frenezia creşterii preţurilor s-a mai temperat. Dar n-am speranţe la ieftiniri. Aţi constatat, desigur, că orice creştere de preţ se păstrează, chiar dacă dispare motivul. De pildă preţul de închiriere a terenului de tenis creşte odată cu venirea frigului în fiecare sezon rece, pe motiv că sunt costuri suplimentare pentru instalarea balonului, pentru energia necesară la încălzire şi iluminat etc. Dar când balonul dispare, preţul nu scade. Sau de câte ori n-am auzit că vor creşte preţurile din pricina – să spunem – avansului la preţul combustibilor sau energiei? Vă amintiţi să se fi ieftinit cumva vreodată la raft ciocolata, pâinea sau carnea, chiar dacă preţurile carburanţilor s-au micşorat? Desigur, majoritatea companiilor au politici salariale clare pentru creşteri în funcţie de inflaţie, performanţe şi ochi frumoşi sau grade de rudenie. Conform INS, în septembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost de 7.350 lei, cu 92 lei (Ă1,3%) mai mare decât în luna august, iar câştigul salarial mediu net a fost de 4.593 lei, în creştere cu 62 lei (Ă1,4%) faţă de luna august 2023. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.524 lei).

    Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluţia chenzinelor IT-iştilor. Între 2005 şi 2015, salariile angajaţilor din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creşterea medie a veniturilor pentru specialiştii din domeniu a fost de 32% faţă de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câştigul salarial în 2015, veniturile specialiştilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând anul trecut la 9.178 de lei. Spre comparaţie, venitul mediu net în 2022 a fost de puţin peste 3.900 de lei (faţă de 1.800 de lei în 2015). Dar în timp ce orice firmă privată are motive şi dreptul de a creşte salariile fără a da socoteală, nu pot spune că privesc la fel de obiectiv un salariu net de 8.000 de lei pentru un şofer angajat la vreo instituţie de stat. Salariile din aparatul de stat atârnă atât de greu în balanţa bugetului, încât statul contractează credite după credite pentru care plătim cu toţii. Noi şi probabil şi urmaşii noştri.

    O altă perspectivă de a (ne) privi salariile / veniturile este cursul valutar. 5.000 de lei – o cifră rotundă, ca să vizăm mia de euro – erau echivalentul a 1.500 de euro în urmă cu 15 ani.

    Pe parcursul anilor, în funcţie de alegeri, inspiraţie şi poate noroc, veniturile au fost influenţate pozitiv sau negativ. 54% dintre românii Paretto (1,9 milioane de oameni, care câştigă de peste două ori mai mult decât restul populaţiei) apreciază că veniturile medii au fost influenţate pozitiv de aderarea la UE. 26% din acest public crede că veniturile medii sunt la fel, iar 20% sunt de părere că sunt la un nivel mai rău (faţă de perioada de dinainte de aderarea României la UE), arată cea mai recentă ediţie a studiului Paretto Report, realizat de firma de consultanţă de marketing Brandelier şi firma de cercetare de marketing AHA Moments. Una peste alta, devreme ce salariile medii au crescut de aproape două ori şi jumătate în zece ani, în mod clar sunt mai mulţi cei fericiţi, cărora nivelul de trai le-a crescut. Poate nu cât şi-ar fi dorit sau sperat. Dar e mai mult soare pe strada lor. Aşa cum spun şi celebrele versuri ale ABBA, „Money, money, money / Always sunny / In the rich man’s world”, fredonate de nu mai puţin celebrii actori din „Mamma Mia”.  

    Ioana Mihai-Andrei este editor Business Magazin

  • Italia are probleme cu absorţia fondurilor europene din cauza birocraţiei. PNRR-ul italian s-ar putea „bloca” la 52%

    Guvernul condus de Giorgia Meloni va întâmpina probleme în accesarea a jumătate din fondurile europene puse la dispoziţie prin PNRR-ul italian, din cauza birocraţiei, a inflaţiei şi a dificultăţilor tehnice întâlnite în implementarea proiectelor, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, Roma va obţine a patra tranşă în valoare de 16,5 miliarde de euro, în ciuda unor mici întârzieri.

    Dincolo de acest punct lucrurile vor deveni complicate întrucât obiectele asumate sunt tot mai greu de îndeplinit, iar multe din reformele necesare nu au fost făcute. Astfel, Italia ar fi în pericol să nu primească toţi banii oferiţi de Uniunea Europeană până în 2026, anul în care ultimele plăţi vor fi făcute. Până în acest moment, Italia mai poate beneficia de 92 de miliarde de euro.

    A patra tranşă va ridica suma totală încasată la 101,9 miliarde de euro, aproximativ 52% din valoarea proiectului, conform informaţiilor disponibile pe site-ul guvernului italian.

     Fondurile sunt extrem de necesare pentru investiţii în diverse domenii, inclusiv infrastructură, digitalizare, educaţie şi energie verde.

    Cu toate acestea, costurile ridicate ale împrumuturilor şi creşterea economică redusă fac dificil pentru guvern susţinerea investiţiilor de mare amploare.

  • Studiu: Creşterile salariilor pentru angajaţii la stat se extind în Marea Britanie

    Institutul Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD) a publicat un studiu în care arată că angajatorii din sectorul public şi privat au planificat creşteri salariale de 5%, ceea ce înseamnă că angajaţii din sectorul public sunt pe cale să obţină cea mai mare creştere salarială de când institutul a început să realizeze sondajele în 2012.

    Sondajul pentru studiu din 18 septembrie – 8 octombrie, realizat pe un eşantion de 2.000 de angajatori, a avut loc după ce, în iulie, premierul Rishi Sunak a oferit o creştere salarială de peste 6% profesorilor, medicilor şi altor lucrători din sectorul public.

    Intenţiile generale de concediere au scăzut pentru prima dată în aproape doi ani, 17% dintre angajatori aşteptându-se să facă unele concedieri la sfârşitul anului 2023.

    „Economia post-pandemică a fost caracterizată de un număr mare de locuri de muncă vacante şi de o ofertă de candidaţi în scădere, iar această dinamică continuă”, a declarat Jon Boys, economist.

    „Există în continuare o cerere puternică de oameni, în special în sectorul public. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că angajatorii se aşteaptă ca majorările salariale să fie egale cu cele din sectorul privat pentru a rămâne competitivi”.

    Sondajul a arătat, de asemenea, că un sfert dintre instituţiile cu posturi vacante greu de ocupat plănuiesc să introducă sau să sporească automatizarea, aproape dublu faţă de nivelul de la jumătatea anului 2022.