Tag: indice

  • O temă care va naşte discuţii. IRCC, noul indice de dobândă pentru creditele populaţiei, este cu 1% mai mic decât ROBOR: 2,36%. Lumea nu crede însă că lucrurile vor rămâne aşa: Praf în ochi. Staţi să vedeţi ce va fi peste 3 luni

    Cei care au susţinut că ROBOR-ul cotat de bănci este artificial au câştigat prima luptă.

    BNR a publicat joi pentru prima dată valoarea indicelui IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor – afe­rentă trimestrului IV din 2018: 2,36%, un nivel mai redus decât ROBOR-ul la trei luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru creditele acordate românilor.

    ROBOR-ul la trei luni anunţat joi a fost de 3,32%.

    IRCC va fi folosit pentru creditele viitoare acordate de bănci, dar în Parlament există o iniţiativă potrivit căreia clienţii vor putea să schimbe indicatorul de referinţă din ROBOR în IRCC, dacă vor.

    Ministerul Finanţelor a anunţat joi că IRCC va fi folosit şi la creditele în derulare Prima casă, Prima maşină şi Investeşte în Tine. Noul indice IRCC a fost calculat pe baza tranzacţiilor efective realizate de bănci pe piaţa interbancară în T4 2018. ROBOR este un indice calculat pe baza cotaţiilor afişate de 10 bănci la ora 11.00 pe ecranele de tranzac­ţionare, din care se scad extremele.

    Valoarea IRCC, mai mică decât ROBOR, dă câştig de cauză, cel puţin până acum, celor care au susţinut că ROBOR-ul este un indice artificial, care are la bază doar nişte cotaţii pe baza cărora nu se fac tranzacţii, iar cei cu credite în lei ar plăti mai mult decât ar fi trebuit. La un calcul sumar făcut de ZF pe un credit Prima casă de 285.000 de lei (65.000 de euro), rata lunară cu ROBOR era de 1.590 de lei, iar cu IRCC de 1.420 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii pariază masiv împotriva indicelui VIX, cunoscut ca „indicele fricii”

    În contextul în care randamentele pe obligaţiuni se ridică la nivel record în mai multe economii, volatilitatea începe să dispară. Fondurile de investiţii de tip hedge fund pariază că starea de calm şi stabilitate se va menţine şi deschid poziţii short pe Indicele VIX – indicele volatilităţii – într-un rtim nemaivăzut de 15 ani, potrivit Bloomberg.

    Speculatorii mari din piaţă, în special fondurile de tip hedge fund, avea deschise 178.000 de poziţii short pe indicele VIX în data de 23 aprilie, cel mai ridicat nivel din 2004 până în prezent, potrivit datelor CFTC citate de publicaţia americană.

    Cunoscut ca indicele fricii, pariurile agresive împotriva indicelui VIX pot fi văzute atât ca semne de încredere, dar şi ca un semnal de complacere faţă de condiţiile actuale din piaţă.

     

     

  • Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul

    „Metodologia de calcul şi politica de publicare sunt prezentate în Regulile privind calcularea şi publicarea indicelui zilnic şi a indicelui de referinţă trimestrial (denumit indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC) reglementaţi de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care se vor publica pe website-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”, a transmis BNR.
     
    Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), publicat pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetarăinterbancară (indicele zilnic). Aceşti indici se publică pe website-ul BNR, aici .
     
  • Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul

    „Metodologia de calcul şi politica de publicare sunt prezentate în Regulile privind calcularea şi publicarea indicelui zilnic şi a indicelui de referinţă trimestrial (denumit indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC) reglementaţi de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care se vor publica pe website-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”, a transmis BNR.
     
    Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), publicat pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetarăinterbancară (indicele zilnic). Aceşti indici se publică pe website-ul BNR, aici .
     
  • Comisia de buget propune ca noul indice ROBOR să fie aplicat şi creditelor în derulare

    Potrivit amendamentului propus de senatorul ALDE Daniel Zamfir, noul indice în baza căruia se calculează ratele românilor se va aplcia şi ratelor în derulare.
     
    „Modificările privesc faprtul că indicele ROBOR, indicele în baza căruia se calculează ratele românilor care au credite în lei, noul indice pe care l-a stabilit Ministerul de Finanţe, acela bazat pe tranzacţii, se va aplica şi creditelor în derulare. Până acum ratele românilor erau calculate în funcţie de un indice ROBOR care se calcula în funcţie de cotaţiile de pe piaţă. Am constatat că acela este un indice incorent, calculat netransparent şi am ales ca noul indice, calculat pe baza de tranzacţii, fiind unul transparent, să se aplice şi creditelor în derulare, tocmai pentru a nu creea discriminare”, a declarat Daniel Zamfir, pentru MEDIAFAX.
     
    El a adăugat că membrii comisiei au întocmit un aviz favorabil şi că proiectul de lege va merge direct în plenul Senatului.
     
    Iniţiatorul proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative este Guvernul României.
     
    Propunerea legislativă va fi dezbătută şi votată în Senat, ca primă Cameră sesizată.
     
  • ROBOR la 3 şi 6 luni urcă din nou

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,42% pe an, de la 3,39% pe an.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas la 3,52%, iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 3,58% pe an de la 3,57%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorul Daniel Zamfir continuă atacul la adresa BNR: Indicele ROBOR este unul trucat, aranjat şi nu are legătură cu realitatea. Preşedintele Consiliului Concurenţei nu a spus adevărul

    Preşedintele Comisiei economice a Senatului Daniel Zamfir a adăugat că va prezenta o informare din care să rezulte că „indicele ROBOR trebuie rapid decuplat de la ratele românilor”.
     
    „În urma audierii a unui alt reprezentant al băncilor care au participat la procedura de fixing din acea perioadă, am constatat, dacă mai era nevoie, că indicele ROBOR, cel la care se raportează azi ratele românilor, este unul trucat, este unul aranjat, n-are nicio legătură cu realitatea şi dincolo de faptul că BNR a intervenit brutal ca să stabilească acest indice am să solicit imediat după ce se va termina această şedinţă colegilor mei să prezentăm o informare succintă din care să rezulte foarte clar că indicele ROBOR trebuie rapid decuplat de la ratele românilor. Indicele ROBOR este rezultatul unui mecanism care n-are nicio legătură cu realitatea şi va trebui să dispară urgent din ceea ce înseamnă calculul ratelor românilor”, a declarat Daniel Zamfir.
     
  • După toată agitaţia, Roborul rămâne surprinzător de liniştit. Ce se întâmplă cu dobânzile robor luni dimineaţă

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a coborât la 3,33% pe an, de la 3,35% pe an, iar indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, la 3,44%, de 3,47%.
     
    În plus, indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut la 3,50% pe an, de la 3,52% pe an.
     
  • Mugur Isărescu: Se doreşte „ruperea” taxei pe activele băncilor de indicele ROBOR

    Isărescu a menţionat, luni, la prezentarea „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019, că se doreşte „ruperea în totalitate a taxei (n.red. – pe activele băncilor) de indicele ROBOR, care are alte scopuri”.
     
    Guvernatorul BNR a mai spus, că BNR şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au format un grup de lucru la Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM), pentru a discuta despre taxa pe activele băncilor, „ca să nu se mai interfereze domnul Vâlcov”, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă.
     
  • Bursa din Jamaica a devenit cea mai performantă bursă de acţiuni din lume

    Undeva în Marea Caraibilor, cea mai performantă bursă de acţiuni din lume funcţionează foarte diferit faţă de Wall Street. Nimeni nu se plânge cu privire la fondurile gigant de hedging care influenţează preţurile acţiunilor sau de traderii care încearcă să facă pariuri de tip short, pentru că niciuna din aceste categorii nu există aici.

    Tranzacţionarea înainte de deschiderea şedinţei sau după închiderea acesteia sunt de asemenea un mit aici, încât bursa din Jamaica tranzacţionează doar trei ore şi jumătate pe zi, potrivit Bloomberg.

    Practic, piaţa aceasta nu este pregătită pentru efervescenţa din birourile de tranzacţionare de la New York sau Londra. Nu încă, cel puţin. Nu există nicio acţiune jamaicană inclusă în ETF-urile americane, nici măcar în cele care urmăresc pieţe de frontieră precum Kazahstan, Sri Lanka şi Vietnam – cele mai emergente dintre pieţele emergente. Cu toate acestea, randamentele bursei din Jamaica sunt de tipul celor care ar putea convinge un investitor global să se aventureze în Marea Caraibilor, mai ales în contextul în care furtuna de pe pieţele bursiere de la finalul anului trecut a răvăşit portofoliile multor investitori.

    Doar în 2018 principalul indice bursier a crescut cu 29%, aceasta fiind cea mai mare creştere dintre toţi cei 94 de indici bursieri naţionali urmăriţi de experţii de la Bloomberg.
    Supraperformanţa bursei jamaicane în ultimii cinci ani este evidenţiată de un rezultat şi mai uluitor: bursa din Jamaica a crescut cu aproape 300%, o creştere de cinci ori mai mare faţă de următorul cel mai performant indice urmărit de publicaţie şi de şapte ori mai mare decât S&P 500.
    Cum pot fi însă explicate aceste creşteri exponenţiale? Un miracol economic pe care întreaga lume l-a trecut cu vederea? Nu chiar. Creşterea reală din Jamaica este în medie sub 1% pentru ultimii cinci ani şi ar trebui să se situeze la circa 1,7% pentru 2018.
    Zona de bull market este în principiu o perspectivă matematică, încât nu este nevoie de investiţii masive în termeni absoluţi pentru a genera un boom într-o piaţă minusculă. Valoarea totală a celor 37 de companii incluse în indicele principal din Jamaica se situează sub 11 miliarde dolari, adică de cinci ori mai puţin decât capitalizarea de piaţă a companiei Tesla, spre exemplu.
    Cu toate acestea, supraperformanţa bursei din Jamaica este şi rezultatul unui efort sincronizat al autorităţilor de a reinventa Kingstonul drept un hub financiar, în timp ce guvernul încearcă să îşi reducă datoria locală ce a aruncat ţara în pragul colapsului economic în urmă cu un deceniu.
    „Cu siguranţă, capitalul se duce oriunde se simte confortabil”, spune Paul Simpson, bancher şi investitor în vârstă de 36 ani din Kingston. „Dacă vedem capital care vine aici, înseamnă că oamenii se simt confortabil”.

    Industria financiară din Jamaica este concentrată în principal în vecinătăţile Kingstonului – care nu se aseamănă deloc cu imaginea care domină percepţia globală atunci când oamenii se gândesc la Jamaica. Reporterul de la Bloomberg notează că acei turişti care petrec nonstop sau locurile foarte sărace precum Trench Town nu mai sunt atât de vizibile cum erau până acum. În schimb, au apărut reprezentanţe ale unor giganţi precum Audi şi Porsche, precum şi câteva cafenele Starbucks care vând cafea din boabe măcinate chiar în apropierea locaţiilor.
    În ultimul deceniu, activele din sectorul financiar jamaican s-au triplat, iar numărul instituţiilor financiare din ţară a crescut de opt ori, potrivit cifrelor de la Fondul Monetar Internaţional. Mai mult, în timp ce Kingston apare în mod regulat pe lista globală a celor mai periculoase oraşe, Banca Mondială a situat capitala Jamaicăi pe locul şase în privinţa celui mai facil oraş în care poţi porni un business.
    „Dacă aş putea ţine un megafon prin care să le strig investitorilor că acesta este momentul, aş face-o”, spune economistul Uma Ramakrishnan, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în Jamaica.

    Unii investitori au primit deja mesajul. Compania chineză Jiuquan Iron & Steel plănuieşte o investiţie de 6 miliarde de dolari în teritoriu pentru a extinde capacitatea de producţie de aluminiu printr-o fabrică şi pentru a construi încă un parc industrial. Mai mult, numărul investitorilor jamaicani care deţin conturi de brokeraj a crescut de la sub 5% la peste 10% în ultimul deceniu.

    Însă chiar şi pentru investitorii care aud strigătul economistului Uma Ramakrishnan există câteva limitări enorme de luat în calcul, începând cu dimensiunea minusculă a pieţei de acţiuni. Numărul de acţiuni deschise pentru public este însă şi mai mic, încât multe companii sunt deţinute majoritar de către conglomerate, în special de investitori străini care îşi fac intrarea în piaţa de capital din Jamaica.
    NCB Financial Group, cea mai mare bancă din ţară, care reprezintă aproape o treime din întreaga valoare a bursei în termeni absoluţi, este deţinută pe jumătate de miliardarul jamaiano-canadian Michael Lee-Chin. Scotia Group Jamaica, a doua cea mai mare companie de pe bursă, este deţinută în mare parte de Bank of Nova Scotia.

    Este un fenomen comun pe bursa jamaicană ca anumite acţiuni să nu aibă volum deloc pentru zile sau chiar săptămâni la rând. În orice moment sunt privite graficele bursiere din Jamaica, se poate observa că numărul acţiunilor netranzacţionate îl depăşeşte pe cel al acţiunilor vândute sau cumpărate.

    Marlene Street Forrest, managing director al bursei, a declarat pentru publicaţia americană că este familiarizată cu toate criticile aduse la adresa sectorului financiar jamaican, însă lucrează pas cu pas spre îmbunătăţirea situaţiei.
    Mai întâi, timpul pentru încheierea unei tranzacţii a fost scurtat de la trei zile la două zile pentru a se conforma standardelor internaţionale. Mai mult, bursa se pregăteşte să introducă şi alte instrumente cu care investitorii din pieţe mai mari sunt obişnuiţi, precum conturile marjă care permit investiţii cu bani împrumutaţi sau posibilitatea de short, pentru a paria pe scăderea preţurilor. Însă Street Forrest consideră că nu există niciun motiv momentan să extindă programul de tranzacţionare dacă cererea din partea investitorilor nu există încă. „Vrem să ne asigurăm că suntem pregătiţi înainte să facem o mutare”, spune ea.

    Street Forrest spune că deja se pregăteşte pentru 20 de listări noi doar anul acesta, printre care şi listarea furnizorului de energie deţinut de stat Wigton Windfarm, ca parte a unui efort de privatizare, precum şi a altor companii mici care vin pe piaţa secundară – o piaţă chiar şi mai mică şi mai puţin lichidă decât indicele principal.

    Bursa a fost creată în urmă cu 50 de ani de Edward Seaga, un jamaican educat la Harvard care şi-a început caeriera ca producător muzical în anii ’60. Mai târziu el a intrat în politică şi a fost numit ministru de finanţe. În anii ’70, Seaga a condus Partidul Muncitoresc din Jamaica, devenind rivalul capitalist al liderului socialist Michael Manley – care muta Kingstonul mai aproape de Havana, Cuba, decât de Washington.
    Probabil aportul cel mai mare în dezvoltarea bursei din Jamaica l-a avut efortul sincronizat de a scăpa de povara datoriei guvernamentale, un proiect care nu a venit fără costuri pentru poporul jamaican. Pentru mult timp, singurul mod evident în care puteai obţine profit în Jamaica era să creditezi ţara. În lumina crizei financiare bancare din anii ’90 şi a crizei globale din deceniul anterior, datoria guvernamentală a crescut cu 145% faţă de economie.
    Dobânzile plătite pe titlurile de stat au înghiţit mai mult de jumătate din veniturile guvernamentale, blocând proiecte importante de investiţii sociale şi proiecte de infrastructură. Jamaica avea totuşi un istoric impecabil la plată, însă criza din 2008 a ameninţat acest demers, încât pilonii principali de dezvoltare, printre care turismul şi exporturile de bauxită şi de aluminiu, au început să se diminueze.
    Ratingurile ţării au fost reduse, dolarul jamaican s-a prăbuşit, iar dobânzile cerute de investitori pe titlurile de stat pe termen scurt au sărit la un nivel cutremurător de 25%. Pentru ajutor, Jamaica s-a întors către FMI, cu care a avut o relaţie disfuncţională în ultimele cinci decenii.
    Printr-o strategie denumită iniţial „un experiment unic”, FMI a reuşit să restructureze o parte din datoria ţării şi, cu ajutor de la Banca Mondială, din 2010 încoace cifrele cu privire la economia jamaicană arată din ce în ce mai bine. Şomajul a atins un minim record de 8,4% în 2018, dolarul jamaican a rămas relativ stabil în ultimii doi ani, după decenii întregi de depreceiere, iar inflaţia a scăzut de la peste 9% la sub 4% în ultimii cinci ani.
    Banca centrală chiar se laudă cu rezultatul actual, distribuind pe contul de Twitter al instituţiei un video muzical cu versurile „Inflaţia redusă şi stabilă reprezintă pentru economie linia de bass din muzica reggae”.