BusinessMagazin

Tag: indicatori

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Utilizatorii de internet, tot mai îngrijoraţi de pericolele online

    Raportul este bazat pe un chestionar online adresat utilizatorilor de Internet din toată lumea, efectuat de Kaspersky Lab de două ori pe an. În a doua jumătate a anului 2016, au fost chestionaţi 17.377 de respondenţi din 28 de ţări.

    Indicele global pentru cea de-a doua jumătate a anului (Indiferent-Neprotejat-Afectat) a fost de 74-39-29. Aceasta înseamnă că 74% dintre utilizatori nu au crezut că ar putea să devină victime ale atacurilor cibernetice, 39% dintre respondenţi nu folosesc soluţii de protecţie pentru toate dispozitivele conectate la Internet, iar 29% dintre cei intervievaţi au fost victime ale ameninţărilor cibernetice în ultimele luni. Versiunea anterioară avea valori de 79-40-29, ceea ce înseamnă că, în urmă cu şase luni, mai multe persoane se credeau invulnerabile şi rămâneau neprotejate.

    Procentul victimelor infracţionalităţii cibernetice rămâne la acelaşi nivel (29%) doar pentru că acest indicator a fost modificat în versiunea actuală. Pentru a avea o imagine completă, lista ameninţărilor cibernetice include acum ”fraude financiare” şi ”dispozitivul a fost folosit pentru atacuri cibernetice”, fără de care indicatorul mediu al celor ”afectaţi” la nivel global ar fi fost de 27%, în loc de 29%. Acest lucru înseamnă că numărul victimelor din cea de-a doua jumătate a anului 2016 a scăzut simultan cu creşterea responsabilităţii utilizatorilor privind siguranţa lor.

    De exemplu, numărul utilizatorilor care au întâlnit programe malware a scăzut de la 22%, la 20%, iar costurile pentru eliminarea consecinţelor infectării cu malware au scăzut de la 121 de dolari, la 92 de dolari. Cu toate acestea, procentul celor care au devenit victimele altor tipuri de ameninţări a crescut. De exemplu, numărul utilizatorilor afectaţi de programe ransomware, phishing, furt şi scurgeri de date a crescut. În acelaşi timp, suma medie furată de infractorii online a crescut de la 472 de dolari, la 482 de dolari.

    Kaspersky Lab este o companie globală de securitate cibernetică, fondată în 1997. Cunoştinţele în domeniul ameninţărilor cibernetice şi experienţa în securitate IT deţinute de Kaspersky Lab se materializează în mod constant în soluţii de securitate şi servicii pentru a proteja companii, infrastructură critică, autorităţi guvernamentale şi utilizatori individuali din toată lumea, Portofoliul complex de securitate include protecţie endpoint de top şi un număr de soluţii specializate de securitate şi de servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate.

  • Care sunt societăţile de asigurări pe care soferii din România ar trebui să le evite

    Analiza comparativă a valorilor celor trei indicatori specifici calculaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a stabili gradul de conformitate a conduitei entităţilor supravegheate relevă că cinci societăţi de asigurare şi-au menţinut anul trecut încadrarea în gradul de conformitate bun, o societate de asigurare şi-a îmbunătăţit activitatea în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi a nevoilor financiare ale consumatorilor săi, dar se menţine la un grad de conformitate mediu privind ceilalţi indicatori, în timp ce două societăţi şi-au păstrat încadrarea în gradul de conformitate redus.

    Cei trei indicatori vizaţi de ASF, creaţi după modele utilizate la nivel internaţional, sunt: indicatorul petiţii/contracte – Ip/contracte(exprimă gradul de conformitate a produselor unei societăţi cu drepturile şi nevoile financiare ale consumatorilor de asigurări), indicatorul petiţii/daune avizate – Ip/daune (exprimă gradul de îndeplinire a obligaţiilor societăţii în activitatea de instrumentare şi lichidare a dosarelor de daună) şi indicatorul petiţii favorabile/daune avizate – Ipf/daune (exprimă gradul de conformitate a soluţiilor adoptate în dosarele de daună cu prevederile legale/contractuale).

    Un procent cât mai mic al indicatorului respectiv arată un grad cât mai mare de conformitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii trăiesc mai bine decât în 1990, dar bunăstarea economiei este în urma Cehiei, Poloniei şi Ungaria

    România a avut a doua cea mai bună dinamică a evoluţiei bunăstării economice din 1990 încoace după Polonia, arată un raport al firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG România, care a analizat situaţia din şase state (România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Germania).

    „Conform rezultatelor analizei KPMG, în perioada 1990-2014, dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una susţinută şi robustă. Dacă luăm în considerare dinamica globală a indicatorilor bunăstării consideraţi, România ocupă locul doi dintre cele şase state analizate în cadrul studiului, după Polonia. În cifre absolute însă, România continuă să se claseze în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar pentru unii indicatori, decalajele absolute faţă de anumite ţări au crescut. Pentru alţi indicatori însă, evoluţiile superioare înregistrate indică o tendinţă de convergenţă cu ţări mai bine poziţionate”, se arată  în raportul KPMG.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Indicatorii Wall Street s-au relaxat, după deschideri în forţă ale pieţelor

    La doar o oră după deschiderea pieţelor, indicii s-au relaxat, în timp ce Nasdaq a căzut în teritoriul negativ.

    Speranţele ca victoria lui Donald Trump va aduce o agendă pro-business au risipit îngrijorările legate de rezultatul alegerilor. Acest lucru a dus la creşteri ale pieţelor americane şi asiatice miercuri, anunţând majorări şi joi, în Europa.

    Indicele Dow Jones a deschis cu un plus de 0,8%, la 18.731,17 puncte. Indexul S&P 500 a fost cu 0,6% mai mare, ajungând la 2.176 puncte, iar Nasdaq a crescut cu 0,6%, ajungând la 5.282 puncte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • Satele-fantomă ale României: avem peste 700 de aşezări cu mai puţin 100 de locuitori

    Potrivit Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, 758 de localităţi din România au în structura lor sate cu mai puţin de 100 locuitori.

    În judeţul Hunedoara, spre exemplu, se înregistrează numărul cel mai mare de oraşe sau comune aflate în această situaţie – nu mai puţin de 44.

    Guvernul a prezentat o serie de indicatori pe care aceste aşezări trebuie să le respecte pentru a-şi păstra statutul administrativ; în caz contrar, începând cu 1 ianuarie 2026, satele în cauză vor fi alipite altor unităţi teritorial-administrative.

    Un alt fenomen extrem de alarmant este scăderea drastică a numărului locuitorilor din mai multe oraşe şi comune din România. Astfel, pe primul loc în topul oraşelor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşov, cu peste 76.000 de locuitori. Următoarele localităţi de pe listă sunt Reşiţa (pierdere de 29.000 de locuitori), Mediaş (23.000) şi Hunedoara (21.000).

    În total, peste 40 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012.

  • A fost lansată prima aplicaţie românească de business performance. Românii ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro

    Smart Solutions Factory a lansat pe piaţă prima aplicaţie românească de business performance dedicată managerilor. Performio EPM analizează diferiţi indicatori de performanţă pe care managerul unei companii vrea să-i măsoare şi astfel acesta poate vedea punctele forte şi punctele slabe ale unei afaceri. 

    ”Performio EPM a apărut pe piaţă ca o reacţie la deficitul de educaţie a managerilor în ceea ce priveşte măsurarea profesionistă şi relevantă a indicatorilor de performanţă. În unele ocazii, business-urile nu ştiu ce este un indicator de performanţă, nu ştiu care sunt indicatorii relevanţi pentru domeniile lor de activitate. Prin această aplicaţie vrem sa dam informatia care trebuie, cui trebuie pentru a lua o decizie potrivita pentru afacere”, a declarat  Cosmin Coştean, CEO-ul Performio EPM.

    În momentul de faţă Performi EPM are 11 clienţi din Bucureşti, Cluj şi Timişoara din domenii precum distribuţie, IT sau retail. Produsul românilor se vinde ca SaaS (Software as Service) pentru 5 euro pe lună sau se poate achiziţiona licenţa cu 150 de euro. Performio poate veni la pachet cu o serie de servicii de implementare ce presupun procese de iniţiere, analiză a structurii organizaţiei şi a proceselor existente, configurare, integrare şi optimizare. Astfel în funcţie de complexitate proceselor de implementare un proiect de 1-3 luni ar putea costa o companie 20-25.000 de euro. Cosmin Coştean a declarat că ţintesc o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la finalul anului, iar despre investiţie s-a limitat la a spune că doar mult mai puţin decât cifra de afaceri ţintită.