BusinessMagazin

Tag: incompatibilitate

  • ANI:13 foşti sau actuali primari, viceprimari şi consilieri locali, găsiţi incompatibili

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, cinci primari, un fost edil, un viceprimar şi şase consilieri locali au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, prin ocuparea simultană şi a altor funcţii.

    Nicolae Concioiu, primar al comunei Guşoieni, judeţul Vâlcea, se află în incompatibilitate din 20 mai 2011, întrucât deţine şi calitatea de mediator la Biroul de mediator “Concioiu Nicolae” şi în cadrul Asociaţiei profesionale de mediatori “Asociaţia Centrul de Mediere Vâlcea”, încălcând astfel dispoziţiile articolului 87, alineatul 1, litera k) din Legea 161/2003, arată luni ANI, într-un comunicat de presă.

    Ion Dinu, primarul comunei Amărăştii de Jos, judeţul Dolj, a fost în incompatibilitate în perioadele 2009-2011 şi 2012-2014, întrucât a deţinut şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic Amărăştii de Jos, încălcând dispoziţiile articolului 87, alineatul 1, litera d) din Legea 161/2003.

    Costel Moraru, primarul comunei Puieşti, judeţul Vaslui, este în incompatibilitate din 5 iulie 2011, întrucât deţine şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul “Moraru Constantin Costel Persoană Fizică Autorizată”, încălcând dispoziţiile articolului 7, alineatul 1, litera g) din Legea 161/2003. ANI a mai constatat că, începând din 11 iunie 2012, Moraru deţine şi funcţia publică de conducere de secretar al comunei Puieşti, încălcând şi dispoziţiile articolului 87, alineatul 1, litera k) din Legea 161/2003.

    “De asemenea, persoana evaluată s-a aflat în stare de incompatibilitate şi în perioada 28 martie 2012 – 27 februarie 2014, întrucât a deţinut calitatea de membru PNL, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 116, alin. (2) din Legea nr. 215/200”, a precizat ANI.

    În incompatibilitate a fost găsit de ANI şi Ioan-Florin Mureşan, primarul comunei Baciu, judeţul Cluj, întrucât în perioada 15 iunie 2012 – 18 octombrie 2013 a avut şi funcţii de conducere ori de execuţie la societăţi comerciale, încălcând dispoziţiile articolului 87, alineatul 1, litera d) din Legea 161/2003.

    Un alt primar găsit în incompatibilitate este Ironim Andrici, din comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ, care din 2 iulie 2008 deţine şi calitatea de comerciant persoană fizică – membru cooperator fondator al Consumcoop Tămăşeni Societate Cooperativă, încălcând dispoziţiile articolului 87, alineatul 1, litera g) din Legea 161/2003.

    ANI a mai constatat că Vasile Jianu, fost primar al comunei Sadova, judeţul Dolj, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 17 iunie 2009- 26 iunie 2012, întrucât a deţinut şi funcţia de administrator al SC Energo Sadova SRL.

    De asemenea, Alexandru Paul Ştefan, viceprimarul oraşului Însurăţei, judeţul Brăila, a fost găsit de ANI de incompatibilitate, întrucât în perioada 29 iunie 2012 – 8 septembrie 2014 a deţinut şi funcţia de administrator al SC Prefix Impex SRL.

    ANI l-a găsit în incompatibilitate şi pe Gheorghe Silvian Sorici, după ce a constatat că în perioada în care acesta a fost consilier local în Consiliului Local al oraşului Cisnădie, judeţul Sibiu, SC Sobis Solutions SRL, firmă la care acesta este administrator, a încheiat cinci contracte de prestări servicii cu Primăria Cisnădie. În perioada 2008-2012, societatea comercială a furnizat Primăriei Cisnădie servicii şi produse în valoare totală de 291.751,77 lei. Astfel, Sorici a încălcat prevederile articolului 90, alineatul 1 din Legea 161/2003.

    Cristian Romică Rostogolea, consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Siseşti, judeţul Mehedinţi, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 1 februarie 2009 – 29 noiembrie 2012, întrucât a deţinut şi funcţia de şef al Serviciului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Compartimentului Administrativ – care face parte din aparatul de specialitate al Primarului comunei Siseşti, încălcând dispoziţiile articolului 88, alineatul 1, litera c) din Legea 161/2003, a mai arătat ANI.

    Vasile Lohan, consilier local în cadrul Consiliului Local al Oraşului Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare, este în incompatibilitate din 2012, întrucât SC Nord Parc SRL, firmă în cadrul căreia este asociat şi administrator, a încheiat un contract comercial de prestări servicii cu Primăria Negreşti-Oaş, în temeiul căruia societatea a încasat suma de 4.500 lei, se mai arată în comunicatul ANI.

    De asemenea, Marian-Tudor Nistor, consilier local în cadrul Consiliului Local Câmpina, judeţul Prahova, este în incompatibilitate din 18 iunie 2008, întrucât deţine şi funcţia de director al Serviciului Public de Administrare şi Exploatare a Pieţei Centrale Agroalimentare a Municipiului Câmpina, încălcând astfel dispoziţiile articolului 88, alineatul 1, litera c) din Legea 161/2003.

    ANI l-a găsit în incompatibilitate şi pe Ion Nistorescu, întrucât în perioada 2008-2012, când a fost consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Prundeni, judeţul Vâlcea, SC Solveda Impex SRL, societate în cadrul căreia este asociat şi administrator, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Primăria Prundeni, în baza căruia societatea a încasat suma de 20.738,78 de lei.

    Georgel-Sebastian Stănescu, consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Ungheni, judeţul Argeş, este în incompatibilitate din 20 iunie 2012, întrucât este şi muncitor calificat IV în cadrul aparatului de specialitate al primarului din Ungheni.

    ANI precizează că foştii şi actualii aleşii locali au fost informaţi despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, iar aceştia au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.

  • ANI: Deputatul Liliana Ciobanu a fost în incompatibilitate timp de un an şi şase luni

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Liliana Ciobanu a încălcat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale, situaţie în care s-a aflat deputatul în perioada 20 decembrie 2012 – 24 iunie 2014.

    Liliana Ciobanu a fost informată despre procedura de evaluare, elementele identificate şi drepturile de care beneficiază, însă aceasta nu a depus un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, a precizat ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    Liliana Ciobanu este deputat din decembrie 2012, anterior ea fiind, din iunie 2012, consilier judeţean în Giurgiu. Tot din 2012, Liliana Ciobanu este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PPDD Giurgiu. Ciobanu a fost, din 2000 până în 2008, consilier judeţean în Giurgiu, iar din 2008 până în iunie 2012 a fost consilier municipal în Consiliul Local Giurgiu.

    Deputatul Liliana Ciobanu arăta, în declaraţia de interese din decembrie 2012, că este asociat unic la SC Panesim SRL, societate aflată în reorganizare judiciară. În 2013 şi 2014, Liliana Ciobanu nu a mai notat această firmă în declaraţiile de interese.

  • ANI: Deputatul Liliana Ciobanu a fost în incompatibilitate timp de un an şi şase luni

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Liliana Ciobanu a încălcat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de administrator la societăţile comerciale, situaţie în care s-a aflat deputatul în perioada 20 decembrie 2012 – 24 iunie 2014.

    Liliana Ciobanu a fost informată despre procedura de evaluare, elementele identificate şi drepturile de care beneficiază, însă aceasta nu a depus un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, a precizat ANI.

    Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

    Liliana Ciobanu este deputat din decembrie 2012, anterior ea fiind, din iunie 2012, consilier judeţean în Giurgiu. Tot din 2012, Liliana Ciobanu este preşedintele Organizaţiei Judeţene a PPDD Giurgiu. Ciobanu a fost, din 2000 până în 2008, consilier judeţean în Giurgiu, iar din 2008 până în iunie 2012 a fost consilier municipal în Consiliul Local Giurgiu.

    Deputatul Liliana Ciobanu arăta, în declaraţia de interese din decembrie 2012, că este asociat unic la SC Panesim SRL, societate aflată în reorganizare judiciară. În 2013 şi 2014, Liliana Ciobanu nu a mai notat această firmă în declaraţiile de interese.

  • ICCJ, aşteptată să dea astăzi decizia definitivă în dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat în 14 ianuarie contestaţia în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulată de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI. Instanţa supremă a stabilit atunci că decizia definitivă va fi pronunţată în 21 ianuarie.

    Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate a cerut instanţei admiterea contestaţiei ANI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că articolul din Legea 161/3003, în baza căruia au fost declaraţi incompatibili mai mulţi aleşi locali, este constituţional, precizând că motivarea hotărârii nu a fost deocamdată redactată, astfel că nu se ştiu argumentele care au stat la baza deciziei.

    Avocaţii preşedintelui Klaus Iohannis au solicitat respingerea contestaţiei ANI, motivând că aceasta este “vădit neîntemeiată”. Aceştia au arătat că recursul făcut de ANI nu cuprinde nicio critică validă faţă de decizia Curţii de Apel Alba-Iulia. Apărătorii au mai arătat că ANI nu a dovedit starea de incompatibilitate în niciunul din cele două cazuri pe care le invocă în hotărârea luată faţă de fostul primar al municipiului Sibiu şi, practic, “nu a analizat raţionamentele deciziei instanţei de fond, prin care aceasta a admis acţiunea lui Iohannis”.

    “Agenţia Naţională de Integritate nu a adus niciun act suplimentar probatoriu care să susţină cele două acuzaţii”, au arătat avocaţii, care au cerut instanţei supreme respingerea acţiunii făcute de ANI.

    Instanţa supremă urmează să decidă definitiv dacă preşedintele Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

    Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

  • Livia Stanciu: Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis îşi urmează cursul firesc

    “În mod cert, dosarul îşi urmează cursul firesc, aşa cum şi l-a urmat şi până acum”, a spus Livia Stanciu, întrebată dacă preşedintele Iohannis va fi tratat ca un justiţiabil obişnuit.

    ICCJ urmează să ia o decizie definitivă privind starea de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis, în calitate de fost primar al Sibiului, constatată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

    În 24 aprilie 2013, ANI anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

  • Livia Stanciu: Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis îşi urmează cursul firesc

    “În mod cert, dosarul îşi urmează cursul firesc, aşa cum şi l-a urmat şi până acum”, a spus Livia Stanciu, întrebată dacă preşedintele Iohannis va fi tratat ca un justiţiabil obişnuit.

    ICCJ urmează să ia o decizie definitivă privind starea de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis, în calitate de fost primar al Sibiului, constatată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

    În 24 aprilie 2013, ANI anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

  • Cazul incompatibilităţii lui Iohannis: Articolul în baza căruia sunt judecaţi aleşi locali ESTE CONSTITUŢIONAL

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, cu majoritate de voturi, că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 este neîntemeiată.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Decizia CC este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    După decizia CC, procesele în care aleşii locali au contestat rapoartele Agenţiei Naţionale de Integritate prin care au fost declaraţi incompatibili vor fi judecate în continuare, urmând ca instanţele să decidă dacă aceste rapoarte vor fi sau nu anulate.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în acest caz de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

  • Europarlamentarul Eduard Hellvig câştigă procesul cu ANI, în care era acuzat de incompatibilitate

    “Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Hellvig Eduard Raul, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate. (…) Obligă autoritatea pârâtă să retragă de pe website-ul propriu comunicatul de presă din data de 9 noiembrie 2012 şi să publice prezenta hotărâre judecătorească de anulare a raportului de evaluare”, a decis, miercuri, instanţa supremă.

    Prima instanţă sesizată, Curtea de Apel Bucuresşti (CAB), a respins în 2 aprilie 2013, ca neîntemeiată, contestaţia lui Eduard Hellvig privind raportul de evaluare al ANI.

    În noiembrie 2012, Eduard Hellvig, la acea dată ministru al Dezvoltării Regionale şi Tursimului, declara că acuzaţiile care i se aduc de către ANI sunt “o mizerie”, că motivul atacurilor la adresa sa este legat de funcţia pe care o deţine în PNL şi de faptul că se doreşte ca USL să piardă parlamentarele din 2012 şi prezidenţialele din 2014.

    Eduard Raul Hellvig a fost găsit incompatibil de către inspectorii de integritate, întrucât pe lângă funcţia ministerială a fost şi director la o firmă, angajat ca cercetător în ştiinţe politice în altă societate şi a mai încasat salariu de la o bancă de celule stem.

    Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de către Eduard Raul Hellvig, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, informa ANI.

    În urma evaluărilor demarate la data de 10 octombrie 2012, s-a constatat faptul că Eduard Raul Hellvig s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 7 mai – 31 octombrie 2012, întrucât a exercitat, simultan, atât funcţia de Ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, cât şi funcţia de director în cadrul SC Sintezis Birotica SRL, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 84), alin.1), lit. c) şi art. 86, alin. 1) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    Eduard Hellvig a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, în primul Cabinet Ponta, din 7 mai până în 19 decembrie 2012.

  • Zegrean: Aleşii nu mai pierd mandatele dacă articolul privind incompatibilitatea e neconstituţional

    Augustin Zegrean a fost întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale, ce se va întâmpla cu procesele aflate pe rolul instanţelor în cazul în care articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 va fi declarat neconstituţional.

    “Ei (aleşii locali – n.r.) câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i mai poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandat pentru acest motiv”, a spun preşedintele Curţii Constituţionale.

    Curtea Constituţională reia marţi dezbaterile cu privire la articolul din Legea 161/2003 în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi pe preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    Judecătorii CC au stabilit repunerea pe rol a cauzei privind acest articol întrucât s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare. CC a cerut informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

    Textul de lege dezbătut de judecătorii CC este articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci până la 3 noiembrie pronunţarea unei soluţii. În 3 noiembrie, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.

  • Dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis va fi judecat la Înalta Curte, pe 14 ianuarie

    Decizia a fost luată în cameră de consiliu, de un complet format din trei judecători, care au analizat admisibilitatea în principiu a judecării în recurs a dosarului în care primarul Sibiului şi preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a contestat raportul ANI în care se arăta că acesta a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.

    Recursul a fost formulat de Agenţia Naţională de Integritate, după ce în septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia lui Iohannis şi a dispus anularea deciziei de incompatibilitate.

    Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate.

    Judecătorii instanţei supreme au discutat marţi dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, urmând să stabilească dacă recursul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este sau nu admisibil. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmau să ia în discuţie în 18 noiembrie dosarul primarului Sibiului, dar au amânat dezbaterea pentru marţi.

    Magistraţii trebuie să decidă dacă recursul ANI este admisibil şi, eventual, dacă primarul Sibiului şi preşedintele ales al României a fost în incompatibilitate.

    Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilităţi prin care se poate soluţiona admisibilitatea recursului.

    Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părţilor implicate în proces.

    În acest caz, se menţine decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.

    “Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil şi toţi membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casare şi Justiţie, completul se poate pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă, care se comunică părţilor”, este a doua variantă de soluţionare a acestui dosar.

    O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunţe, fără citarea părţilor, o încheiere de admitere în principiu a recursului şi să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.

    Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost în incompatibilitate în perioada în care, în calitate de primar al Sibiului, a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a dispus şi Curtea de Apel Alba-Iulia.

    Agenţia Naţională de Integritate ceruse instanţei supreme, în 22 octombrie, să ia în discuţie mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, nu la două zile după, dar această solicitare a fost respinsă în 27 octombrie.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă.

    Mai mult, Curtea Constituţională (CC) va dezbate, din nou, în 9 decembrie, articolul din Legea 161/2003 în baza căruia ANI i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi candidatul la prezidenţiale Klaus Iohannis.

    Este vorba despre articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci pronunţării unei soluţii până la 3 noiembrie, însă în ziua în care trebuiau să emită o decizie, CC a decis repunerea cauzei pe rol şi rediscutarea sa în 9 decembrie.

    Curtea Constituţională a validat vineri rezultatul alegerilor prezidenţiale, câştigate de Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.