BusinessMagazin

Tag: inchisoare

  • Mărirea şi decăderea celui mai mare TRAFICANT de DROGURI din Germania. Se spune despre el că ar fi stat la masă cu Pablo Escobar

    Deşi numele său nu este atât de cunoscut ca cele ale altor mafioţi, Heinz Bernhard Chapuis are o “carieră” impresionantă.
     
    Considerat cândva cel mai mare traficant de droguri din Germania, el a urmat în cele din urmă drumul pe care îl urmează majoritatea criminalilor, ajungând în închisoare.
     
    Poreclit “Chappi”, Heinz Chapuis s-a născut în Koln, Germania. În anii ’90, el ajunsese să conducă lumea interlopă din Germania, având legături cu cartelul din Medellin. Legenda spune că Heinz a fost personal în Columbia pentru a negocia “contractul”, stând la masă chiar cu “El Patron”.
     
     
    Condamnat la 15 ani de închisoare în 1996, dar eliberat doar 10 ani mai târziu, Chapuis – ajuns la 55 de ani – a intrat din nou în afacerile cu droguri. El a fost arestat din nou în 2008, fiind prins cu două kilograme de cocaină asupra sa; a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
     
    Pe 3 martie 2010, Heinz Bernhard Chapuis a fost eliberat datorită stării precare de sănătate.

  • Trump: Migranţii nemulţumiţi de condiţiile din centrele de detenţie ar trebui să stea acasă

    „Dacă imigranţii ilegali nu sunt mulţumiţi de condiţiile din centrele de detenţie rapid-construite, doar spuneţi-le să nu vină. Toată problema s-ar rezolva!”, a declarat Donald Trump prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter.

    Parlamentarii democraţi şi activiştii care au vizitat recent centrele de detenţie pentru migranţi din apropierea graniţei Statelor Unite au descris condiţiile ca fiind „de coşmar” şi au criticat faptul că centrele sunt supraaglomerate şi nu există acces adecvat la apă, mâncare şi alte lucruri de bază.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Dragnea, aşteptat să se predea pentru a merge la închisoare

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat în urmă cu puţin timp la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis menţinerea deciziei de condamnare de pe fond, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea, acuzat de instigare la abuz în serviciu.

    Este a doua condamnare definitivă a lui Dragnea după cea de la referendum.

    Şi fostul director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, a rămas cu condamnarea din prima instanţă, de 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai severă lege care interzice avortul votată în SUA . Pedeapsa poate ajunge la 99 de ani de închisoare

    Senatul din Alabama a aprobat proiectul de lege prin care se interzice avortul, iar medicii care efectuează procedura pot merge în închisoare, potrivit Business Insider.

    Măsura, adoptată luna trecută în Camera Reprezentanţilor din Alabama, interzice procedura de avort, singura excepţie fiind dacă sănătatea mamei este în pericol, conform Business Insider.

    Proiectul de lege face ca procedura să fie tratată ca un caz de crimă, iar doctorii găsiţi vinovaţi s-ar putea confrunta cu până la 99 de ani de închisoare pentru efectuarea unui avort.

    Săptămâna trecută, Senatul din Alabama a pledat asupra includerii unei excepţii pentru viol şi incest, ceea ce a determinat o diviziune chiar şi între republicani, amendamentul care ar fi adăugat violul şi incestul ca excepţie de la interdicţie a fost respins marţi.

     

  • Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani şi 10 luni de închisoare în dosarul Polaris

    Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat, vineri, pe Radu Mazăre, la 9 ani şi 10 luni ani de închisoare, în dosarul „Polaris”, decizia nefiind definitivă.

    Judecătorii Instanţei Supreme l-au condamnat, vineri, pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, la 9 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, în dosarul „Polaris”. Mazăre a fost condamnat pentru luare de mită, abuz în serviciu, conflict de interese în formă continuată. Decizia poate fi atacată.

    În acelaşi dosar a fost judecat şi omul de afaceri Sorin Strutinsky. Acesta a fost condamnat la 7 ani şi 10 luni închisoare.

    Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale).

    Alături de fostul edil al Constanţei, au fost trimişi în judecată deputatul PSD de atunci Eduard Martin şi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa, precum şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    De asemenea, în acest dosar au fost trimişi în judecată deputatul de atunci Eduard Martin, asociat al SC Polaris M Holding S.R.L, dar şi SC Polaris M Holding S.R.L, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, precum şi pentru dare de mită. În acelaşi dosar sunt judecaţi Gabriel Stan, viceprimar al municipiului Constanţa la data faptelor, Tudoriţa Tolea, Doru Aurelian Harpalete, Alina Pavel, Ghiulnihal Mutalâp şi Sorina Laura Oprea, funcţionari în cadrul Primăriei Constanţa la data faptelor, pentru abuz în serviciu.

    Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jurnalişti de la Reuters, încarceraţi în Myanmar

    Jurnaliştii Wa Lone (33 de ani) şi Kyaw Soe Oo (29 de ani) se află de mai bine de 16 luni într-un centru de detenţie din localitatea Insein din Myanmar.

    Cei doi jurnalişti de la Reuters au fost arestaţi în decembrie 2017 în timp ce lucrau la o investigaţie privind uciderea a 10 locuitori musulmani de etnie rohingya. Ei sunt acuzaţi de încălcarea Actului Secretelor Oficiale.

  • Cine este omul pe care Putin îl urăşte cel mai mult

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • Doi români, găsiţi vinovaţi în SUA de fraude cibernetice. Pot sta ZECI de ani în închisoare

    Bogdan Nicolescu (36 de ani) şi Radu Miclăuş (37 de ani) au fost condamnaţi, joi, 11 aprilie, pentru 21 de acuzaţii, printre care furt de identitate şi implicare în acţiuni de spălare a banilor.
     
    Cazul a apărut în 2016, când cei doi au fost arestaţi în Bucureşti şi duşi în Statele Unite trei luni mai târziu. La vremea respectivă, procurorii care se ocupau de caz au anunţat că victimele au pierdut mai mult de 4 milioane de dolari în urma acestor infracţiuni.
     
    Procurorii federali au petrecut mai mult de două săptămâni prezentând unui juriu dovezi conform cărora cei doi făceau parte dintr-o reţea „botnet”, care controla 400.000 de calculatoare, majoritatea de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Juriul a început deliberările marţi, 9 aprilie, acordând verdictul final joi, 11 aprilie.
     

  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.

     

  • Abia a fost închis şi deja i-a venit o idee de afacere. Ce plănuieşte să facă din închisoare traficantul de droguri „El Chapo”

    Traficantul de droguri „El Chapo” şi-a anunţat intenţia de a lansa un brand de modă cu numele său. Brandul este inspirat de fiicele gemene în vârstă de şapte ani ale lui eEl Chapo” şi va fi realizat cu ajutorul soţiei sale, Emma Coronel Aispuro, conform unui articol publicat de New York Daily News.

    Îmbrăcămintea care poartă semnătura traficantului de droguri ar putea fi disponibilă în curând în SUA şi Mexic. El Chapo a semnat împuternicirea pentru folosirea semnăturii sale chiar din celula  aflată într-o închisoare federală din Manhattan, unde este închis. Compania cu răspundere limitată va fi condusă de soţia lui.

    Joaquín „El Chapo” Guzmana a fost găsit vinovat de trafic de droguri, spălare de bani şi posesie de arme de foc luna trecută şi ar putea să îşi petreacă tot restul vieţii în închisoare.