Incendiile s-au extins şi afectează 50.800 de hectare de vegetaţie, în California şi Nevada.
Pompierii deţin controlul doar asupra unei zone de 5% din suprafaţa totală afectată.
Guvernatorul statului California, Jerry Brown, a decretat starea de urgenţă în oraşul San Francisco, alimentat cu electricitate din zonele afectate de incendiu.
Aproximativ 2.000 de pompieri, cu elicoptere şi avioane pentru stingerea incendiilor, au fost mobilizaţi pentru această operaţiune.
În judeţul Maramureş , sâmbătă, în jurul orei 13.55, a fost semnalat un incendiu pe strada Sudului din Baia Mare, fiind afectată o suprafaţă de teren de 40 de hectare. Aproximativ 40 de pompieri militari şi 50 de civili au intervenit mai bine de şapte ore pentru a stinge flăcările înalte de câţiva metri, se arată într-un comunicat de presă de duminică al IGSU. Trei pompieri au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare, doi intoxicaţi cu fum şi unul cu o entorsă, toţi fiind în prezent în afară de orice pericol.
În judeţul Argeş, incendiile de pe Vârfurile Netotu şi Roşu din masivul Făgăraş s-au extins. În această zonă arde vegetaţie uscată din golul alpin, plantaţie de puiet de brad, pădure de conifere şi resturi de exploatare forestieră pe o suprafaţă ce însumează aproximativ 630 hectare, existând în continuare pericolul de extindere a focului. Incendiul semnalat pe Vârful Negoiu este sub control, zona rămânând sub supravegherea unui angajat al ocolului silvic, se arată într-un comunicat de presă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Un elicopter al Inspectoratului General de Aviaţie a survolat, joi, zona pentru recunoaştere aeriană, iar vineri intervine şi prin aruncare de substanţe stingătoare.
Guvernatorul Rick Perry şi-a anulat deplasările de campanie electorală, ca să poată coordona eforturile de stingere a incendiilor, la care participă circa 1.200 de pompieri din Texas şi din alte state. Miercuri, cel mai puternic dintre incendii, cel din districtul Bastrop de lângă Austin, în cursul căruia şi-au pierdut viaţa patru persoane, nu era stins decât în proporţie de 30%.
Cosmonauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au înregistrat în cursul zilei de miercuri imagini impresionante din zona Golfului Mexic, a graniţei dintre Mexic şi SUA şi a statului Texas. Masele de fum şi ceaţă create deasupra zonelor lovite de incendii au ajuns să fie vizibile până în spaţiul cosmic. Imaginile filmate de la bordul SSI sunt comentate de dr. Justin Wilkinson, expert NASA.
Izbucnirea focurilor a fost cauzată de condiţiile locale de secetă prelungită şi arşiţă, la care s-au adăugat vânturile puternice aduse de furtuna tropicală Lee, care a traversat sudul SUA la finele săptămânii trecute. “Dacă aprinzi un chibrit aici, deja poţi să dai foc la jumătate din district”, a rezumat situaţia un oficial din Travis County (centrul statului Texas), citat de Washington Post.
Avem de-a face cu o carte de istorie scrisa cu uneltele omului
de litere, in care perspectivele, unghiurile de fuga si arhitectura
orasului sunt vazute cu ochiul pictorului. Emanuel Badescu, autorul
ei, este documentarist la Biblioteca Academiei, iar comorile din
arhive, fie ca este vorba despre texte vechi sau despre fotografii
si stampe, i-au devenit, de cateva decenii, sursa de inspiratie si
refrene tematice. Panorama publicata acum reconstituie din cioburi
de manuscrise si imagini rare o istorie sui generis a Bucurestilor,
incepand in larma de timbale si zanganit de spade, cu zavera din
1821 si moartea Domnului Tudor, si sfarsind cu 1989, cand, sub
cupola Ateneului, George Enescu s-a intalnit cu Maruca Cantacuzino,
“la princesee aimée”.
Fiecare din celelalte 17 povestiri care alcatuiesc volumul
fixeaza cate un moment memorabil si reinvie personaje puternice, de
la meseriasi la artisti si de la boieri la domnitori, care au
jalonat viata orasului si i-au conferit blazoanele de noblete. Ca
sa intelegeti tonul cartii si sa gustati fiorul plimbarii in
trecut, iata cum s-a latit parjolul, marele incendiu care a
devastat Bucurestii in ziua de 23 martie 1847. In coasta hanului
Constantin, pe ulita Islicarilor, tocmai se naste pruncul Zincai
Filipescu, clucereasa. Dupa 11 ani, odrasla, Costache Filipescu, “a
ales sa joace, luand o cheie si umpland-o cu praf de pusca”. Numai
ca, de data asta, a iesit afara si a pocnit-o de un butoi de
pacura. “Sprijinit de suflarea furtunoasa a austrului”, focul
rezultat a cuprins proprietatea Druganestilor si curtea bisericii
Sf. Dumitru, dupa care a inceput sa inghita nemilos mai mult de un
sfert din oras.
Mergand pe urma marturiilor de epoca, Badescu reconstituie
minutios, filmic, tragedia, si ne aduce in fata unui bilant
inspaimantator: “De-a lungul a trei kilometri au ars in intregime
sau partial 1.850 de cladiri, 1.142 de pravalii, 10 hanuri si
dousprezece biserici. Au fost inregistrati 1559 de sinistrati,
care, fireste, au fost despagubiti.” Desi nu aveau asigurare. Ce
vremuri!
Emanuel Badescu, “Marele Foc si alte povesti din Bucuresti”,
Editura Cadmos, Bucuresti, 2011
Guvernatorul prefecturii Miyagi a cerut Guvernului central
trimiterea fortelor armate terestre, potrivit aceleiasi surse.
Ministerul Apararii a ordonat ca opt avioane de vanatoare sa
decoleze pentru a evalua amploarea pagubelor, a precizat presa.
Cutremurul cu magnitudinea de 8,9, potrivit institutului american
de geofizica USGS, s-a produs la 24,4 kilometri adancime, la ora
14.46 (5.46 GMT) si la aproximativ 100 de kilometri in largul
prefecturii Miyagi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernul a facut tot posibilul pentru a coordona operatiunile de
salvare, “plecand de la ipoteza ca acest cutremur a provocat pagube
considerabile”, a declarat Yukio Edano. Autoritatile au decis sa
trimita avioane si nave in prefectura Miyagi (nord-est), cel mai
grav afectata de cutremur, potrivit presei. Cutremurul cu
magnitudinea de 8,9, potrivit institutului american de geofizica
USGS, s-a produs la 24,4 kilometri adancime, la ora 14.46 (5.46
GMT) si la aproximativ 100 de kilometri in largul prefecturii
Miyagi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Statisticile indica cifre alarmante pentru ultimii 15 ani in
ceea ce priveste daunele cauzate de catastrofe naturale.
Cele mai importante daune au fost provocate in procent de 45% de
incendii, de inundatii (16%) si accidente auto – RCA (16%).
Daca Millenium Business Center, cladirea de birouri care a luat
foc la sfarsitul lunii iunie, ar fi fost asigurata de o companie
din Romania, am fi avut de-a face cu cea mai mare despagubire care
s-ar fi platit pana acum la noi, dar si cu un asigurator pus in
fata unei probleme serioase, aceea de a achita o dauna care,
potrivit estimarilor de la acel moment, se ridica la aproximativ 20
de milioane de euro. Spre norocul asiguratorilor locali, aceasta
responsabilitate a cazut pe umerii filialei AI G din
Germania.
Dar faptul ca au fost la cald martorii acestui eveniment i-a facut
sa-si dea, inca o data, seama ca desi politele cu prime mari sunt
tentante si aduc bani buni, sunt si mai riscante. In cazul in care
se intampla evenimentul asigurat sau se distruge bunul pentru care
a fost incheiat contractul, despagubirile pe care trebuie sa le
plateasca asiguratorii nu sunt nici pe departe neglijabile. “Atunci
cand incheiem un contract trebuie sa avem in vedere si faptul ca
evenimentul respectiv se poate intampla si sa ne gandim foarte bine
daca putem sau nu sa sustinem o paguba foarte mare”, spune Adrian
Marin, director asigurari generale in cadrul Generali, una dintre
primele 10 companii de asigurari din piata.
Cu toate acestea, Generali domina topul celor mai mari despagubiri
platite in Romania, in ultimii ani, avand cel mai mare numar de
daune achitate (patru din primele zece). In 2004, o fabrica de
textile care a luat foc a incasat 4,2 milioane de euro, in urma
contractului de asigurare incheiat cu Generali. Tot in acelasi an
si tot din cauza unui incendiu, o fabrica de mobilier din piele a
fost despagubita cu 1,5 milioane de euro de acelasi
asigurator.
Incendiile par sa fie evenimentele care au creat cele mai multe
pagube in portofoliul Generali. Astfel, anul trecut, in urma unui
incendiu al unei fabrici de textile, au platit o dauna ce depasea
cu putin un milion de euro, iar anul acesta 1,2 mil. euro au fost
destinati despagubirii unei fabrici de incaltaminte care a ars.
Potrivit lui Narcis Pavalascu, reprezentantul local al Crawford,
cel mai mare grup de evaluare de daune la nivel mondial in astfel
de cazuri, procedura uzuala cuprinde urmatorii pasi: efectuarea
unui studiu de siguranta de catre ISU, in urma caruia se primeste
acordul pentru inceperea evaluarilor si, apoi, a reparatiilor, dar
si pentru reluarea activitatii in spatiile care nu au fost
afectate, evaluarea propriuzisa a pagubelor, stabilirea
reparatiilor care urmeaza sa fie facute si, in cele din urma,
organizarea unei licitatii pentru alegerea firmelor specializate
care se vor ocupa de reparatii.
In aceste conditii, este greu de crezut ca repunerea in folosinta a
intregii cladirii se va face mai devreme de cateva luni de la
eveniment. Asta in cazul in care cladirea mai poate fi reparata.
Asirom este insa asiguratorul care a platit cea mai mare
despagubire pentru un eveniment: opt milioane de euro, in urma unei
explozii la combinatul chimic Oltchim. Cheltuiala s-a facut simtita
in rezultatul financiar al companiei, asiguratorul fiind pe minus
dupa primele noua luni ale anului 2007. La sfarsitul aceluiasi an a
avut loc accidentul aeronavei Tarom de pe aeroportul Otopeni, care
a produs o paguba aproape la fel de mare. Aeronava efectua o cursa
charter catre Sharm El Sheikh, in Egipt, iar in timpul decolarii a
lovit un autovehicul utilitar aflat pe pista. In urma accidentului,
aeronava a fost grav avariata, parasind pista si ruland pe o
distanta de aproximativ 300 de metri de la locul impactului pe
terenul viran din vecinatatea pistei. Aeronava a fost declarata
dauna totala constructiva, iar Astra a platit companiei Tarom, in
baza politei Airline Hull & Liability, 7,1 mil. euro, in doua
transe – prima in luna februarie si cea de-a doua in luna martie
2008 – precum si circa 300.000 de euro care au reprezentat
cheltuielile pentru mutarea navei.