Tag: inaintare

  • Decizii RADICALE în sistemul medical. O secţie de urgenţă a unui spital rămâne fără personal, după ce toţi cei 40 de medici şi-au înaintat DEMISIILE

    Fostul şef al UPU-SMURD Bihor, Hadrian Borcea, care a demisionat din funcţie vinerea trecută, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că până în 14 mai medicii rămân şi asigură activitatea, având o perioadă de preaviz.

    ”Toţi cei 40 de medici din cadrul UPU-SMURD Bihor au demisionat în bloc luni, pe asistenţi i-am rugat să mai aştepte, sunt mulţi tineri, au probleme. 60 de asistenţi din 90 au semnat demisia, dar nu au înregistrat-o. Până luni, 14 mai, medicii rămân şi asigură activitatea, au o perioadă de preaviz. Se caută soluţii, au fost identificate câteva, se fac calcule”, a spus Borcea.

    Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, Gheorghe Carp, a declarat, la rândul său, corespondentului MEDIAFAX, că speră ca în cursul zilei să fie găsită soluţia pentru detensionarea situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actriţa Draga Olteanu Matei, internată la Spitalul din Piatra Neamţ

    „Doamna a fost internată la noi de duminică, fiind sub supravegherea medicilor. Legat de starea dumneaei nu vă pot oferi mai multe detalii, fiind vorba despre respectarea legislaţiei privind confidenţialitatea datelor pacienţilor“, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, Daniela Burghelea, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Piatra Neamţ.

    Potrivit unor surse medicale, starea actriţei nu este gravă, aceasta urmând a fi externată în câteva zile, ea având probleme medicale apărute pe fondul vârstei înaintate.

    Draga Olteanu Matei are 84 de ani şi s-a stabilit de mai mulţi ani la Piatra Neamţ.

    Este născută pe data de 24 octombrie 1933 la Bucureşti. Draga Olteanu Matei este o apreciată actriţă de comedie, ce a jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, în numeroase filme şi la televiziune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Giganţii retailului american îi cer lui Donald Trump să revizuaiscă tarifele cu China

    Tarifele ar putea afecta o listă cu până la 100 de produse, inclusiv încălţăminte şi îmbrăcăminte. Sectorul IT ar fi principalul afectat, în special electronicele de consum şi alte produse care beneficiază de proprietatea intelectuală din SUA, potrivit Reuters, citat de BBC.

    Grupul de comercianţi i-a scris lui Trump luni, îndemnându-l să analizeze cu atenţie impactul pe care noile tarife îl vor avea asupra preţurilor de consum şi a familiilor americane. “Tarifele mai mari vor însemna costuri mai mari pentru companii şi, la rândul lor, preţuri mai mari pentru familiile americane. Trebuie să facem ceea este mai bine pentru americani şi să ne asigurăm că nu vor plăti pentru practicile tehnologice dăunătoare din China”, a declarat Sandy Kennedy, preşedintele Retail Industry Leaders Association, citată de BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour: „Happy Tour este de vânzare, dar nu au existat niciodată discuţii avansate referitoare la o potenţială tranzacţie”

    Potrivit CEO-ului Happy Tour, anul trecut, veniturile companiei au ajuns la la 54 de milioane de euro în România; la nivel consolidat (incluzând afacerile companiei din Bulgaria şi Turcia), acestea se plasează la la 58-59 mil. euro. Totodată, profitul operational al companiei se plasează la circa 1 milion de euro.

    Javier Garcia del Valle spune că zvonurile de anul trecut referitoare la o posibilă tranzacţie între Happy Tour şi un competitor local sunt false. „Anul trecut au existat zvonuri referitoare la faptul că un competitor local a făcut un due dilligence al Happy Tour, nu este adevărat; acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, nicio companie românească sau străină nu a început sau iniţiat conversaţii pentru achiziţia companiei. Nici în acest moment nu suntem implicaţi în niciun fel de conversaţii, negocieri, acţiuni proactive de vânzare a companiei.  Nu ştiu când vom vinde compania, dacă mă duc la birou şi vine cineva cu o ofertă, este posibil ca acest lucru să se întâmple.”

    În ceea ce priveşte exitul de anul trecut al lui Mircea Vladu, care deţinea 4,99%  din acţionariatul Happy Tour, el spune: „Nu am cumpărat acţiunile lui Mircea Vladu, el a vândut acţiunile către Happy Tour – era acţionar minoritar în structura de acţionariat a Happy Tour; din anumite motive, a spus că vrea să iasă din companie. El ne a întrebat dacă vrem să cumpărăm acţiunile, nu invers; acţiunile lui nu au fost cumpărate de acţionari, de compania însăşi şi scoase de pe piaţă – am redus capitalul pentru a reduce participaţia lui Vladu, aşteptăm aprobarea, iar apoi vom creşte capitalul din nou.” 

    De asemenea, el spune că evaluarea companiei speculată în piaţă anul trecut, odată cu ieşirea din acţionariatul companiei al acestui acţionar minoritar, de 3 milioane de euro, nu este reală. „Dacă aceasta ar fi valoarea companiei, m-aş duce la bancă şi aş cumpăra-o imediat. Valoarea companiei este cât este dispusă o altă companie să plătească. În fiecare tranzacţie există diferite metode de a calcula valoarea companiei, una dintre ele este multiplii de EBITDA.”

    Javier Garcia del Valle spune că, în pofida faptului că Happy Tour nu este liderul pieţei de turism din punctul de vedere al cifrei de afaceri, el spune că valoarea este dată de alţi factori cheie, interesanţi pentru potenţialii investitorii: „Nu cred că factorul cheie este cifra de afaceri, ci stabilitatea, onestitatea, transparenţa, să acţionezi conform legii, să plăteşti taxe, un lider este urmat de alţii, setează trendurile în piaţă, este cineva care este urmărit de competitori, Happy Tour este unul dintre lideri – astfel, din punctul meu de vedere, valoarea companiei ar trebui să fie o sumă formată din două cifre.”

    De asemenea, CEO-ul Happy Tour subliniază faptul că modul în care sunt raportate cifrele la Registrul Comerţului nu este relevant pentru businessul Happy Tour; aceste cifre referindu-se la profiturile nete sau pierderile nete – şi nu la cele operaţionale; valorile nete fiind influenţate de factori precum deprecierile, amortizările, impactul referitor la rata de schimb valutar – „care este uriaş, leul nu ajută”.

    Javier Garcia del Valle spune că cel mai probabil, compania pe care o conduce va fi cumpărată de o altă companie străină, care nu are încă operaţiuni în România. „Nu cred că o companie prezentă pe piaţa locală să facă achiziţia – nu cred că au resursele, în plus, competitorii mari au deja un nume bun în piaţă, astfel că nu văd rostul unei astfel de achiziţii. Eu văd cumpărătorul într-o companie străină care să vină din afară, este interesant pentru o companie din afara UE să vină în UE sau din Europa de Vest sau Centrală  să se extindă pe cele trei pieţe pe care suntem prezenţi prin cumpărarea Happy Tour – pot prelua astfel organizaţia, care este bine pregătită – cu cifre exacte, auditate – pentru un străin este mai uşor să preiei acest tip de companie, decât să iei câte o câte companie în fiecare dintre aceste trei ţări.”

    Javier Garcia del Valle spune că businessul companiei evoluează foarte bine: compania şi-a majorat anul trecut vânzările din România am cu mai mult de 10%,în Bulgaria, cu 40% şi în Turcia, cu peste 200%.  „Per ansamblu, am crescut, consolidat, cu mai mult de 15%.”  Divizia de corporate travel a generat mai mult de 60% din totalul vânzărilor; în business travel, compania şi-a crescut cu aproximativ 20% numărul de clienţi. „Avem clienţi din energie, IT, pharma, retail, creştem în continuare – spre exemplu,  am semnat recent un nou contract, de mai mult de 600.000 de euro.”

    În ceea ce priveşte divizia de evenimente (MICE) compania a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul anterior, iar pe segmentul leisure compania şi-a crescut de asemenea câştigurile cu două cifre.

    Happy Tour/FCM Travel Solutions este deţinută de fondul de investiţii GED Capital şi parte din Happy Tour Group – cel mai mare jucător de pe piaţa de turism din România, cu o reţea de 83 de agenţii proprii şi asociate, numărând 94 de puncte de vânzare, în 52 de oraşe din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova.

  • Un exemplu pentru tineri.Cel mai în vârstă angajat cu carte de muncă din România are 100 de ani

    Ştefan Gros s-a angajat cu forme legale în urmă cu 10 ani, după ce a împlinit 90 de ani. Un proprietar de turme din Lupeni nu a ezitat deloc când bătrânul i-a înaintat cererea de angajare, informează stirileprotv.ro
     
    “Acum câţiva ani, moş Ştefan a venit la mine ca să-i angajez un nepot la stână. După o lună a revenit şi mi-a spus că şi el vrea să rămână cu oile. I-am făcut carte de muncă în anul în care a împlinit 90 de ani. A lucrat cinci ani şi apoi în iarnă l-am trimis în şomaj pentru că m-am gândit că iarna e prea grea pentru el ţinând cont de vârsta înaintată. M-am înşelat pentru că m-a căutat şi mi-a spus să-l reangajez. Dacă un om vrea să lucreze la vârsta asta cum să-l refuz? E un exemplu pentru tineri. Cred că toţi din firmă au de învăţat de la el”, spunea în urmă cu câţiva ani angajatorul său.
     
     
    Prorietarul de turme nu a regretat niciodată decizia luată, pentru că Moş Ştefan este un angajat model. Recent, la împlinirea centenarului, ciobanul cu carte de muncă a fost recompensat cu câteva săptămâni de concediu.
     
    ”Este încă în putere şi se ţine bine. A primit concediu şi se va întoarce la muncă în luna ianuarie”, a declarat şeful lui.
     
    Anul trecut, Ştefan Gros a fost premiat de Consiliul Judeţean Hunedoara cu o diplomă de excelenţă, fiind considerat ”un model de putere de muncă, de caracter şi un exemplu pentru comunitate”.
     
    În tinereţe Ştefan Gros a luptat pe front şi după ce s-a întors acasă a devenit păstor.
  • Şeful STS, Marcel Opriş, a fost trecut în rezervă la cererea sa

    Generalul de brigadă ing. Marcel Opriş a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), cu rang de secretar de stat, prin decizia CSAT din data de 7 decembrie 2005.

    Marcel Opriş s-a născut în data de 19 august 1958 în satul Chieşd (judeţul Sălaj), iar în 2011, prin decret prezidenţial, a fost înaintat în gradul de general cu patru stele.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ana Costea, ministrul Muncii, a demisionat

    Ministrul Muncii Ana Costea şi-a dat demisia joi, iar premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o, precizând că în perioada imediat următoare va înainta o propunere preşedintelui Klaus Iohannis, informează Guvernul.

    “Am acceptat astăzi demisia doamnei Ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului Preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

    Guvernul a anunţat miercuri că a retras OUG privind salarizarea bugetarilor. Discuţiile pe legea salarizării vor continua în zilele următoare, “cu sau fără doamna Costea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, precizând că premierul i-a cerut ministrului Muncii lămuriri în legătură cu ameninţările privind demisia, fără a primi un răspuns clar.

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Roşia Montană este propusă pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

    Situl istoric Roşia Montană a fost atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 îen şi reprezintă una dintre moştenirile cele mai importante ale umanităţii. “Minele romane de la Roşia Montană reprezintă cele mai întinse şi mai importante mine de aur subterane romane cunoscute în lume”, se arată în studiul experţilor de la universităţile Oxford şi Leicester. Dezvoltarea durabilă a Roşiei Montană intră astfel, pentru prima dată, între priorităţile statului.

    În 2009 organizaţia Asociaţia ARA (Arhitectură. Restaurare. Arheologie) a înaintat ministerului o propunere fundamentată pentru includerea Roşiei Montane în Lista Indicativă pentru UNESCO. 10 miniştri ai culturii şi-au declinat în această perioadă responsabilitatea de a analiza iniţiativa, acordând în schimb prioritate planurilor de deschidere a exploatarii de aur pe bază de cianuri, arată un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior. Propunerea de includere a primit susţinerea comunităţii ştiinţifice, a forurilor profesionale specializate şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Tehnic, decizia finală pentru ca Roşia Montană să fie inclusă pe lista ce conţine propunerile României pentru UNESCO, a reprezentat-o semnătura ministrului culturii.

    Procedural, urmează întomirea dosarului pentru susţinerea candidaturii. Acest proces implică o serie întreagă de actori, de la nivel central şi local, ministere, societate civilă şi comunitate locală, care împreună vor defini scenariul cel mai benefic pentru situl istoric şi dezvoltarea sa durabilă. Decizia finală privind nominalizarea pentru Lista Patrimoniului Mondial aparţine UNESCO şi se va lua la Paris în baza acestui dosar, care va include atât scenariul economic de revitalizare a zonei cât şi cel de conservare a patrimoniului.

     

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.