BusinessMagazin

Tag: implicare

  • Un bancher puternic din Europa a fost găsit mort. El era implicat într-un caz de spălare de bani de peste 200 de miliarde euro

    Fostul şef al Danske Bank în Estonia, Aivar Rehe, a fost găsit mort, potrivit Reuters, care citează un purtător de cuvânt al poliţiei estoniene.

    Poliţia îl caută pe Rehe de luni, de când acesta a dispărut din casa lui din Tallinn, capitala Estoniei.

    Rehe a condus subsidiara estoniană a Danske Bank în perioada 2007-2015.

    Banca este anchetată în mai multe ţări, printre care Statele Unite, Danemarca, Marea Britanie şi Estonia, pentru o serie de plăţi suspecte de 200 miliarde euro, realizate prin micuţa sucursală din Estonia în aceeaşi perioadă în care Rehe a condus instituţia bancară. În această fraudă ar fi implicaţi banii mafiei ruse.

    Rehe a fost un martor într-o anchetă în derulare, însă nu era suspect, transmite biroul procurorului din Estonia.

    În 2018, CEO-ul băncii, Thomas Borgen, a plecat din funcţie după o investigaţie cu privire la aceste plăţi suspecte.

    În luna februarie autorităţile din Estonia le-au dictat celor de la Danske Bank să îşi închidă sucursala din Tallinn înainte de finalul anului.

     

  • Despre economia subterană sau cum dispar anual 200 de miliarde de lei din PIB-ul României

    „Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

    Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările, dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din Europa de Est şi Asia Centrală.

    Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi. „Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

    Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent.

    Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

    Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

    „Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului privat.

    Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie, conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de conformare voluntară scade dramatic.”

    Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79 de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

    În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an şi cât a încasat efectiv.

    Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

    „Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.

    El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

    „Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care am renunţat.”

    Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de 31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3% din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria – 8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi Schneider de la FMI.

    Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de activităţi economice.

  • Cine este Andrei Văcaru, tânărul care a intermediat tranzacţia complexului comercial Militari Shopping Center

    Andrei Văcaru are o experienţă de 14 ani pe piaţa imobiliară din România, fiind promovat ca şef al departamentului de capital markets al JLL România în august 2018, funcţie din care conduce o echipă de trei persoane, fiind responsabil cu securizarea de noi mandate şi cu execuţia tranzacţiilor imobiliare. Departamentul pe care îl conduce oferă servicii de consultanţă pentru vânzări şi achiziţii de proiecte şi portofolii de active imobiliare comerciale, precum şi pentru finanţări în domeniul imobiliar, vânzarea Militari  Shopping Center fiind cea mai importantă tranzacţie încheiată anul trecut de departamentul pe care îl conduce.
    Cel mai recent moment-cheie din cariera lui Andrei Văcaru este închiderea tranzacţiei The Office Cluj-Napoca, „cel mai valoros proiect de birouri tranzacţionat vreodată în afara Bucureştiului”. Alte momente importante, pe lângă „interacţiunile cu oameni interesanţi şi foarte greu accesibili în alte contexte”, au fost cel în care, la sfârşitul lui 2017, a reprezentat compania Elbit, fostul proprietar al Radisson, în prima vânzare a unui complex hotelier din Bucureşti într-o tranzacţie instituţională, dar şi vânzarea Promenada Mall Bucureşti, unul dintre primele proiecte în care a fost implicat în echipa de capital markets a JLL România. „De asemenea, aş menţiona contribuţia mea la închirierea AFI Palace Cotroceni.”
    Andrei Văcaru este absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi al Midsweden University din Sundsvall, Suedia. Cea mai mare reuşită a sa spune că este faptul că a contribuit la crearea unui mediu de lucru în care îi face plăcere să se ducă în fiecare zi.

    Profilul lui Andrei Văcaru a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Antreprenorul care vrea să ca toate oraşele din România să devină inteligente

    Cristian Danciu are un background internaţional de business development în domenii precum consultanţă financiară, resurse naturale, energie regenerabilă, construcţii navale, arhitectură. Atât el, cât şi arhitecţii implicaţi în dezvoltarea proiectului Green Spots, Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu, din echipa Triptic Studio, au fost implicaţi în proiecte internaţionale. Elementele comune ale celor trei tineri au fost revenirea în ţară şi implicarea activă în mediul românesc.
    Ei sunt parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Asocierea lor se leagă de înfiinţarea, în urmă cu şase ani, a Asociaţiei Române a Tinerilor Arhitecţi, care avea ca scop promovarea proiectelor şi a activităţilor studenţilor atât în ţară, cât şi peste hotare.
    Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. „Specificul activităţii unui studio de arhitectură implică analiza continuă a designului, funcţionalităţilor şi nevoilor spaţiilor publice şi private”, spun ei.
    De asemenea, din experienţa de antreprenori, au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
    Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând implementarea la nivel naţional şi apoi regional a produsului Green Spots. Tinerii şi-au propus să dezvolte soluţia în direcţia conceptului de smart city – „care devine o nevoie pentru mediul urban din România şi Europa”.

  • Decizia Ryanair referitoare la zecile de aeronave Boeing 737 MAX comandate de companie, implicate în două tragedii aviatice: „Ryanair rămâne dedicat aeronavelor Boeing 737 MAX”

    Ryanair Holdings a comunicat investitorilor companiei detalii despre modul în care întârzierile livrărilor de Boeing 737 MAX vor afecta programul de zbor şi, respectiv, afacerile operatorului aerian low-cost în iarna aceasta şi în vara anului 2020. Potrivit informaţiilor transmise de Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, întârzierile cauzate de certificările modelului de aeronavă Boeing B737 MAX vor genera scăderi ale creşterilor anticipate anterior, astfel că Ryanair va reduce din programele de operare de pe anumite baze şi va decide chiar închiderea unora dintre acestea începând cu toamna acestui an.

    Redăm integral mesajul transmis investitorilor de Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair:

     „Ryanair rămâne dedicat aeronavelor Boeing B737 MAX, iar acum aşteaptă ca acestea să poată fi puse în operare până la finalul anului 2019, totuşi data exactă referitoare la acest lucru rămâne incertă. Boeing speră că un pachet de certificare va fi oferit organelor regulatorii până în septembrie, având in vedere  un program de întoarcere la operare la scurt timp după. Credem că ar fi prudent ca această dată să fie câteva luni mai târziu, posibil în decembrie. Din moment ce Ryanair a comandat aeronave Boeing MAX200, care sunt o variantă ca aeronavelor MAX, acestea trebuie să fie certificate separat de Administraţia Federală a Aviaţiei (Federal Aviation Administration – FAA) şi Agenţia Europeană a Aviaţiei (European Aviation Safety Agency – EASA). Ryanair se aşteaptă ca aeronavele MAX200 să fie aprobate pentru operarea unor servicii de zbor în următoarele 2 luni de la întoarcerea a aeronavelor MAX la operare.

    Prin urmare, Ryanair speră să primească prima aeronavă MAX200 undeva între ianuarie şi februarie 2020. Din moment ce Ryanair poate să primească undeva între 6 şi 8 aeronave în fiecare lună, lucrăm acum la planificarea programelor de vară pentru anul 2020, bazându-ne pe livrările a până la 30 de aeronave B737 MAX până la finalul lunii mai 2020. Aceasta înseamnă mai puţin faţă de numărul celor 58 de aeronave Boeing MAX planificate iniţial pentru livrare în vederea programului din vara 2020. Acest număr ar putea să crească sau să cadă în continuare depinzând de momentul în care B737 MAX se vor întoarce în aer.

    Din motive legate de planificare, Ryanair îşi va revizui programul pentru vara anului 2020 bazându-se pe cele 30 de aeronave noi, nu pe cele 58. Această revizuire înseamnă că creşterea pentru anul 2020 a Ryanair va scădea de la 7%, la 3% şi traficul pentru anul de zbor care se va încheia în martie 2021 va fi redus de la 162 de milioane de pasageri, la aproximativ 157 de milioane.

    Această scădere a livrărilor de aeronave va necesita anumite reduceri şi închideri ale unor baze în vara anului 2020, dar şi în iarna anului 2019. Începem o serie de discuţii cu aeroporturile pentru a decide care dintre bazele Ryanair nu performează sau generează pierderi astfel încât să decidem aceste reduceri sau/şi închideri pe termen scurt din noiembrie 2019. Ne vom consulta de asemenea cu angajaţii noştri şi cu sindicatele în vederea planificării şi implementării acestor reduceri şi închideri de baze, care sunt cauzate în mod direct de întârzierile legate de livrările de aeronave B737 MAX.

    Ryanair va continua să lucreze cu Boeing şi EASA pentru reducerea acestor întârzieri ale livrărilor în iarna anului 2020, astfel încât să ne întoarcem la nivelul normal de creştere în vara anului 2021.”

    Potrivit Wall Street Journal, flota de aeronave Boeing 737 MAX va rămâne la sol până în 2020 din cauza softului de control care trebuie reparat. Aeronavele Boeing 737 au fost scoase din operare din luna martie, după ce o aeronavă Ethiopian Airlines s-a prăbuşit şi a ucis 157 de pasageri. Aceasta a fost a doua tragedie aviatică ce a fost cauzată de o astfel de aeronavă, prima fiind o aeronavă a operatorului Lion Air, care s-a prăbuşit în octombrie 2018.

     

     

  • Saga de 10 miliarde de dolari a contractelor de exploatare pe zăcămintele de gaz din Senegal continuă: Omul de afaceri Frank Timiş, gigantul BP şi fratele preşedintelui senegalez în centrul atenţiei

    Aliou Sall, fratele preşedintelui senegalez Macky Sall, şi-a dat demisia dintr-o funcţie guvernamentală la finalul lunii iunie în cadrul unui scandal de peste 10 miliarde dolari în care este implicat şi omul de afaceri român Frank Timiş, cel care a iniţiat proiectul Roşiei Montane, gigantul britanic BP Petroleum şi autorităţile din Senegal, potrivit Financial Times.

    BBC a relatat luna trecută că o companie condusă de Aliou Sall ar fi primit o serie de plăţi secrete de la o companie care şi-a securizat două licenţe offshore pentru exploatarea gazului din ţară – aceste licenţe fiind în centrul controverselor încă de acum şapte ani când au fost acordate.

    De la relatările BBC-ului, întreaga ţară este pusă pe jar, cu proteste masive în oraşul Dakar – populaţia îi cere statului să gestioneze mai bine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

    Potrivit BBC, gigantul BP Petroleum a fost de acord să îi plătească omului de faceri Frank Timiş, prin compania Timiş Corp, suma de 250 milioane dolari pentru o participaţie în licenţa de exploatare a unor zăcăminte de gaz în 2014. Mai mult, BP a fost de acord să îi plătească acestuia redevenţe de 10 miliarde de dolari în următoarele decenii.

    Potrivit companiei BP, redevenţele stabilite erau mult mai mici, şi că a făcut un due diligence semnificativ înainte de a semna tranzacţia.

    La finalul lunii iunie, Aliou Sall şi-a dat demisia dintr-un corp guvernamental responsabil cu trezoreria, dar a rămas primar al suburbiei Dakar. El a lucrat pentru Timiş Corp Senegal până în 2016, iar după ce a plecat de la subsidiara respectivă, a continuat să colaboreze cu alte subsidiare ale companiei în alte ţări din Africa de Vest.

    Pentru că l-ar fi ajutat în acest deal, BBC susţine că Frank Timiş i-a plătit lui Aliou Sall 250.000 de dolari şi încă 1,5 milioane de dolari drept salariu într-o perioadă de 5 ani. Mai mult, i-a oferit lui Sall acţiuni în Timiş Corp în valoare de 3 milioane dolari.

     

     

     

     

     

  • Încă un incident în care este implicat un om al legii: Poliţistă însărcinată, AGRESATĂ în timpul unei misiuni

    Potrivit Poliţiei Argeş, membrii unei familii din Vultureşti s-au luat la ceartă, iar o femeie a leşinat, astfel că a fost chemată ambulanţa. La faţa locului a mers şi o patrulă din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Hârtieşti, formată dintr-un poliţist şi o poliţistă.

    În timp ce i se acordau îngrijiri medicale persoanei care a leşinat, o altă femeie a încercat să urce în ambulanţă pentru a o lovi pe cea care primea îngrijiri medicale.

    „Poliţista a împiedicat agresiunea, asigurând securitatea echipajului medical şi a femeii care solicitase îngrijiri medicale”, spun poliţiştii.

    Poliţista, însărcinată în luna a cincea, a fost trasă de păr, iar uniforma i-a fost ruptă. Ca să scape, ea a folosit spray-ul iritant-lacrimogen din dotare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Dana Bulat, General manager { United Media Services }

    •   Dana Bulat este general manager al companiei United Media Services, pe care o deţine 100% din anul 2012 şi pe care a fondat-o în 2006 împreună cu partenerul grec Ashley and Holmes.
    •   Dana Bulat este membră în boardul UAPR din 2016, iar în 2018 a reprezentat România ca jurat la Cannes Lions Festival în categoria media shortlist.
    •   În prezent, compania lucrează cu peste
    40 de clienţi din cele mai importante categorii: retail, farma, financiar-bancar, auto şi FMCG.

    Cifră de afaceri (2018): cca 28 mil. euro
    Număr de angajaţi: 60 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Sînziana Pardhan – Country head {P3 România}

    •   Deţine rolul de country head al dezvoltatorului ceh de spaţii logistice P3 din august 2017, având ca principală responsabilitate coordonarea extinderii companiei în România.
    •   Cu o experienţă în investiţii, achiziţii şi vânzări, Sînziana Pardhan a lucrat anterior timp de 9 ani pentru compania de real estate Colliers.
    •   Consideră că pentru a reuşi în România, ca în orice ţară din lume, ai nevoie de foarte multă determinare, să depui efort, să-ţi asumi riscuri calculate, să îţi alegi bine priorităţile şi luptele şi să ştii când să ceri sfatul altor persoane. 
    •   În rândul sfaturilor pe care le oferă celor aflaţi la început de carieră se numără: să fie tenace, să îşi cunoască şi să îşi folosească punctele tari, să rămână devotaţi viselor şi valorilor proprii, să rămână optimişti cu privire la un lucru în care cred indiferent de ce s-ar întâmpla, să fie proactivi şi să preia iniţiativa, să înveţe din greşeli şi să se străduiască mereu să găsească soluţii.

    Suprafaţa parcurilor logistice din portofoliu:
    > 370.000 de metri pătraţi
    Număr de angajaţi: 11

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Monalisa Ungureanu, CEO { Origin România }

    •   Este, din mai 2018,  CEO al Origin România, care a preluat în 2015 distribuitorii de îngrăşăminte, produse fitosanitare şi seminţe Redoxim Timişoara, deţinut anterior de şase acţionari români, şi Comfert Bacău, afacere fondată de familia Grigoriu. Împreună, Redoxim şi Comfert au peste 450 de angajaţi. Anterior acestui rol, a fost CFO al subsidiarei locale a grupului irlandez din agricultură Origin.
    •   A lucrat timp de nouă ani ca CFO (director financiar) în cadrul grupului companiei lider pe piaţa de mezeluri Cris-Tim.
    •   În 2010 a preluat funcţia de CFO pentru compania de servicii medicale MedLife.
    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri din România este nevoie de curaj şi adaptabilitate din partea antreprenorilor, deoarece mediul de afaceri din România nu este prietenos, prin prisma schimbărilor frecvente şi a lipsei de predictibilitate.
    •   Sfatul Monalisei Ungureanu pentru cineva care îşi începe cariera în domeniul agriculturii este să-şi propună să fie cel mai bun, dar nu să nu se grăbească să ajungă peste noapte acolo, să se apropie de mentori şi să aplice principiul „think outside the box”.

    Cifră de afaceri (la nivel de grup, pentru anul financiar 1 august 2016 – 31 iulie 2017): 1,6 mld. euro
    Număr de angajaţi: 2.400