BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • Cum fug nemţii de recesiune: Vor să facă o revoluţie fiscală pentru IMM-urile lor, faimoasele Mittelstanduri

    Guvernul german vrea să plafoneze povara fiscală a unei companii la 25% în contextul în care ţara încearcă să ajute IMM-urile, cunoscute local drept Mittelstand-uri, în timp ce economia se îndreaptă înspre recesiune, potrivit Bloomberg.

    Propunerea a fost făcută de ministrul Economiei Peter Altmaier ca parte a unui pachet care ţinteşte să susţină toate Mittelstand-urile – care angajează 60% din populaţia aptă de muncă.

    Potrivit Deloitte, povara fiscală în Germania variază între 30% şi 33%.

    Guvernul german este pus sub o presiune din ce în ce mai mare săm reînvie economia, în contextul în care exporturile stagnează iar incertitudinea generată de Brexit afectează mediul de business într-un moment în care companiile se confruntă deja cu cheltuielile ce ţin de digitalizare în orice domeniu.

     

     

     

  • Guvernul Dăncilă pregăteşte un OUG pentru finanţarea IMM-urilor. Programul Start-Up Nation, sub semnul întrebării

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vrea să regândească programele de finanţare nerambursabilă şi susţinere pentru companiile antreprenoriale la început de drum şi propune înfiinţarea unui târg al IMM-urilor şi al unui accelerator pentru businessuri, în cadrul unui nou proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat vineri pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada de programare 2020-2027, se prelungeşte perioada de implementare a programelor de sprijin şi se introduc alte noi programe de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în nota de fundamentare.

    Prin urmare, unul dintre programele propuse de OUG se numeşte Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    „Programul urmăreşte promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în domeniul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii întreprinzători/întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi agenţii economici/instituţiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM, în scopul creşterii numărului întreprinzătorilor de succes şi îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale IMM, stimularea şi susţinerea IMM în activităţile de export, promovarea produselor şi serviciilor româneşti, stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM”, arată documentul semnat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea,  şi avizat de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, ministrul Justiţiei, Ana Birchall şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    OUG-ul menţionează că programul este parte integrantă a Săptămânii Europene a IMM-urilor, o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a natreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel euroepean, naţional şi local.

    Al doilea program pe care îl propune proiectul legislativ reprezintă un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Programul are drept scop sprijinirea realizării de investiţii în companiile beneficiare în vederea creşterii accelerate a acestora pe termen scurt şi mediu. Programul se desfăşoară în continuarea Programului Româno-Elveţian pentru dezvoltarea IMM-urilor, conform prevederilor Acordului de proiect semnat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia şi Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism şi Acordului de implementare semnat la 16.01.2014 de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism cu privire la Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Beneficiarii vor fi exclusiv IMM-uri”, potrivit documentului.

    OUG-ul semnat şi de premierul Vasilica-Viorica Dăncilă susţine că aceste măsuri sunt necesare şi încurajate de Comisia Europeană.

    Programele vor fi implementate pe fonduri bugetare, nu pe fonduri europene, potrivit informaţiilor din piaţă. Momentan, Programul Startup Nation şi modul în care acesta s-ar împleti cu noile programe, sunt sub semnul întrebării.

    „În prezent, performanţa generală a României în ceea ce priveşte accesul la finanţare este sub media europeană. Întreprinderile, în special la începutul activităţii, nu sunt adesea capabile să demonstreze în faţa finanţatorilor bonitatea lor financiară, întrucât, de exemplu, nu dispun de garanţii suficiente, şi, de asemenea, nici soliditatea planurilor lor de afaceri, întrucât nu au performanţe economice dovedite. Ca urmare a asimetriei informaţiilor, este posibil ca piaţa financiară să nu ofere finanţarea de care aceste întreprinderi, mai ales mici şi mijlocii, au nevoie. În acest context, Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să ia în considerare implementarea unor măsuri de încurajare a acestor tipuri de investiţii. Neadoptarea cadrului legal de reglementare constituie o situaţie excepţională care ar conduce la pierderea unor sume importante de bani alocate programelor de sprijinire a întreprinderile mici şi mijlocii corelată cu creşterea şomajului în rândurile populaţiei active a României, precum şi riscul de neangajare al tinerilor absolvenţi ai învăţământului terţiar”, motivează OUG-ul.

     

  • Anca şi Vlad Ţurcanu au lăsat domeniul financiar pentru un magazin mobil de haine unde aşteaptă 30 de corporatişti pe zi

    El spune că pe piaţa din România conceptul de ma­ga­zin mobil de haine este unul nou, iar modelul este preluat de la rulotele de la festivalurile de street food.

    Rulota EMA T Con­cept va fi amplasată timp de două-trei zile pe săptămână în business park-urile Capitalei, în par­cările acestora.

    Până în prezent, rulota de haine a fost pre­zentă în aprilie 2019 în faţa birourilor Băncii Transilvania, iar în mai la Plaza România, pentru următoarele apariţii com­pania aşteptând confirmările. Pentru a amplasa rulota în faţa clădirilor de birouri, fondatorii companiei dau discounturi pentru angajaţii companiei sau merg pe modelul de barter, asigurând de exemplu ţinutele pentru angajatele din recepţie.

    Hainele sunt produse în România, în fabrica familiei din Focşani.

    „Fabrica este în Focşani şi linia principală de activitate este producţia în lohn/ semi-lohn pentru diverse branduri din Franţa, Italia şi Danemarca. La capacitate vorbim de aproximativ 120.000 bucăţi pe an“, a mai spus Vlad Ţurcanu.

    Publicul ţintă este format din femeile angajate în corporaţii, iar stilul vestimentar al hainelor de sub brandul EMA T Concept este „smart business with a twist“, hainele putând fi purtate şi în afara programului de la birou.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor: Decontările pentru Start-Up Nation 2018 vor începe din vară

    “După 12 februarie, când se va încheia sesiunea de depunere a documentaţiei, va începe perioada de analiză a proiectelor, iar din vară vom începe decontările pentru planurile de afaceri depuse în programul din 2018”, a declarat Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor, în cadrul conferinţei de presă privind bilanţul activităţilor desfăşurate de ministerul pe care-l reprezintă în 2018 şi priorităţile acestuia pentru 2019.
     
    El a menţionat că programul a fost simplificat anul acesta, iar relaţia cu antreprenorii va fi una transparentă, tocmai pentru a ajuta tinerii care debutează în afaceri. Acesta a adăugat că antreprenorul ştie ce este cel mai bine să facă cu banii, iar interesul acestora pentru a-şi face o afacere se vede în numărul celor aproape 15.000 înscrişi în programul din 2018 până în prezent.
     

  • BEI a acordat Garanti Bank România un împrumut de 22,3 milioane euro destinaţi IMM-urilor

    Mai exact, din valoarea împrumutului, cinci milioane de euro sunt alocaţi pentru antreprenoare, iar suma va fi suplimentată cu cinci milioane de euro din partea Garanti Bank. Această tranzacţie este sprijinită de Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiţii pentru Europa, numit şi „Planul Juncker”.

    Femeile antreprenor trebuie să reprezinte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi firme cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi, firmele trebuie să fie deţinute în proporţie de peste 50% de una sau mai multe femei, ori să fie deţinute în proporţie de 26% până la 50% de una sau mai multe femei, iar funcţia de director general, director administrativ sau director financiar să fie deţinută de o femeie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să îţi faci mai uşor o afacere cu flori

    Elementul de  noutate:
    Prin webshopul Floria, revânzătorii din domeniu, ateliere de creaţie floristică, florării şi designeri florişti, organizatori de evenimente sau săli pentru evenimente, pot comanda flori proaspete rapid în regim en gros, acestea urmând să le fie livrate direct la florărie sau atelier.  Astfel, floriştii din toată ţara au acces la un sistem de comandă a florilor şi plantelor care le economiseşte timpul. Aceştia pot comanda florile en gros în doar câteva minute, verificând stocurile sau inspirându-se din platformă pentru a alege diverse soiuri de flori sau plante.

    Descrierea inovaţiei:
    Floria.shop este o platformă specializată de e-commerce adresata B2B, prin care grupul Floria promovează digitalizarea distribuţiei de flori şi plante. Clienţii tip small business, florării sau florişti independenţi, sunt deserviţi exclusiv prin acces la webshop, platforma online prin intermediul căreia pot comanda florile en gros, cu livrare oriunde în ţară. Webshopul Floria este singura astfel de platformă disponibilă la nivel naţional. Prin intermediul său, utilizatorii au acces instant la stocurile de flori ale furnizorului din Olanda şi pot plasa comanda online, aceasta fiind livrată direct în florărie sau atelier. Webshopul a devenit funcţional în 2017, la câteva luni de la deschiderea depozitului Floria. Provocarea principală a Floria.shop constă în schimbarea comportamentului obişnuit al vânzătorilor de flori, acela de a merge de două ori pe săptămână la depozitul de flori pentru achiziţie. Proiectul Webshop este implementat de personalul din depozitul Floria. Practic, s-a trecut de la vânzarea tip van sale la vânzarea digitalizată, în cadrul căreia clienţii folosesc interfaţa webshopului pentru plasarea comenzii.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma are în prezent 100 de utilizatori activi, florării şi florişti din toată ţara, care plasează saptămânal comenzi de flori şi plante. Anul acesta, primul an cu promovare activă a platformei la nivel naţional, valoarea comenzilor rulate prin intermediul webshopului a crescut la peste 2,5 milioane lei. Efectul principal al implementării platformei Webshop în grupul Floria este digitalizarea comerţului en gros cu flori şi plante, care duce la creşterea eficienţei operaţiunilor de distribuţie şi retenţia clienţilor. Depozitul Floria operează astăzi ca hub logistic pentru distribuţia naţională, după modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.

    Proiectul Floria.Shop a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din  România”.

  • Fady Chreih CEO / Regina Maria: “Sunt puţine perioadele în care am venit la birou nemotivat de ceea ce fac, vorbind aici de întreAga mea carieră. Pentru mine este foarte important să fac ceva ce poate avea un impact relevant în viaţa oamenilor”

    Carte de vizită
    ¶ A urmat cursurile Institutului Bancar Român, un master la University of Sheffield şi o serie de cursuri de specializare la universităţi precum Harvard, Stanford şi London Business School
    ¶ Prima sa slujbă a fost la Banca Transilvania, unde a debutat în divizia dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii; ulterior, a devenit director pe Bucureşti, manager regional şi director adjunct al diviziei IMM la nivel naţional
    ¶ Anul trecut, grupul Regina Maria, pe care executivul îl conduce din 2013, a avut o cifră de afaceri de 548 mil. lei şi un număr de peste 4.500 de angajaţi

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • IMM-urile vor putea accesa fonduri de peste 29 milioane euro pentru proiecte în IT, din decembrie

    Accesarea fondurilor se va face prin intermediul unei scheme de ajutor de stat şi de minimis. Bugetul pentru acest apel de depunere a proiectelor este de 29 de milioane de euro, dintr-un buget total de 94 de milioane de euro alocat pentru trei ani (2018-2020).

    Sumele accesate de companii pot fi între 0,5 şi 3,5 milioane de euro, care pot să acopere între 30% şi 100% din valoarea proiectului, în funcţie de regiune şi de tipul de afacere.

    „Noi ne dorim trecerea de la outsorcing la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare. Prin schema de ajutor de stat şi schema de minimis, ne dorim să susţinem firmele din România cu capital 100% autohton, în aşa fel încât să avem posibilitatea, în cel mai scurt timp, să fie nu doar prestatori de servicii pentru diverse companii, ci să fie cei care creează platformele, software-le, valoarea adăugată venind din faptul că, ulterior, pot fi transformate în bunuri comercializate la o valoare foarte mare. Ceea ce ne propunem noi este să nu exportăm doar resursă umană şi să prestăm servicii”, a subliniat Bogdan Cojocaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro