BusinessMagazin

Tag: identificare

  • Atenţie la noile tipuri de fraude care înfloresc în mediul online. Cum vă apăraţi de fraudele online?

    Poliţia Română atrage atenţia asupra infracţiunilor cibernetice, care se desfăşoară în mediul online şi care sunt practicate şi în România,în cadrul Campaniei de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul  European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie, conform unei informări recente publicate pe site-ul Inspectoratului de poliţie judeţean DOLJ.

    Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24  asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de partenri pe reţele sociale.

    Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este reprezentată de educaţia potenţialelor victime, care, în cazul de faţă, pot fi toţi cei care accesează internetul. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului general cu privire la modalităţile de identificare a comportamentelor şi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranţă ridicată atât pentru beneficiary, cât şi pentru patrimonial acestora, în mediul online.

    Pentru această campanie, au fost elaborate material de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informaţii şi recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

    • Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
    • Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
    • Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
    • Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
    • Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
    • Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
    • Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

     

     

     

  • Campania de Fapte Bune

    CGS România

    Motivaţie:
    Prin intermediul Campaniei de Fapte Bune, angajaţii din cele şapte sedii CGS au strâns donaţii în bani şi bunuri pentru a sprijini o serie de case de copii şi de bătrâni. Eforturile campaniei au fost direcţionate preponderent către casele de copii şi de bătrâni deoarece acolo resursele sunt limitate şi orice gest este binevenit.

    Descrierea proiectului:
    Campania de Fapte Bune s-a desfăşurat în august-septembrie şi decembrie 2019, în toate cele şapte sedii CGS. S-au identificat cauze diferite şi relevante la nivel zonal, în oraşele în care CGS deţine centre de suport. Ideea şi mecanismul de organizare au fost dezvoltate intern şi coordonate de departamentul Resurse Umane. După identificarea unor cauze la nivelul fiecărui oraş, detaliile acestora au fost atent comunicate către angajaţii din fiecare sediu, astfel încât să se asigure o participare cât mai mare. Au fost depuse cutii pentru a strânge donaţiile în bunuri şi bani şi s-au identificat colegii voluntari care au dorit să participe direct şi să viziteze casele de copii sau bătrâni pentru a ajuta la împărţirea donaţiilor. Au fost donate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, produse alimentare neperisabile, cărţi şi rechizite sau bani pentru achiziţionarea produselor necesare, persoanelor defavorizate. Astfel, donaţiile CGS au fost direcţionate în Bucureşti către Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Cireşarii II”, la Braşov către Fundaţia PECA, în Galaţi către Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, la Târgu Jiu către Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, la Miercurea Ciuc către Căminul „Szent Istvan”, la Sibiu la Căminul pentru persoane vârstnice şi la Constanţa unei fetiţe din Sineşti.

    Efecte:
    În total, gama de articolele donate sau achiziţionate a fost compusă din alimente, fructe, legume,  rechizite, manuale şcolare, jocuri şi jucării, haine, încălţăminte, produse de îngrijire personală, dulciuri, răcoritoare şi a vizat aproape 300 de persoane, de la copii la vârstnici, de la nivel naţional. S-au strâns peste 700 de kilograme de produse. O cauză aparte a fost cea a unei fetiţe de 11 ani din localitatea Sineşti, situată în apropierea Iaşiului, care se ocupă de gospodărie şi de mama ei bolnavă şi care îşi dorea să meargă la şcoală. Întreaga echipă CGS din Constanţa a răspuns apelului de ajutor şi s-a mobilizat să strângă banii şi hainele necesare împlinirii visului acestui copil, iar donaţiile i-au fost trimise prin intermediul Asociaţiei Glasul Vieţii din Iaşi.

  • HoReCa împreună

    Mastercard

    Motivaţie:
    Industria HoReCa, unul dintre principalele motoare ale economiei româneşti, a fost şi unul dintre sectoarele cele mai puternic afectate de pandemie. Hotelurile, restaurantele şi alte localuri au fost nevoite să îşi întrerupă complet activitatea pe perioada stării de urgenţă şi au funcţionat la capacitate redusă ulterior, ceea ce a condus la efecte şi provocări fără precedent, în multe cazuri fiind în discuţie inclusiv supravieţuirea afacerii. HoReCa Împreună este un program educaţional complex, dedicat antreprenorilor din industria locală, ce reuneşte specialişti cu experienţă în domeniu, precum şi în arii de activitate adiacente, cu obiectivul de a le oferi antreprenorilor din HoReCa resurse şi instrumente pentru o adaptare rapidă la provocările generate de pandemie şi de condiţiile actuale, în vederea relansării businessului, prin identificarea şi valorificarea oportunităţilor de creştere a afacerii. Iniţiativa este lansată de Mastercard şi Qriser, alături de principalii jucători de pe piaţa tichetelor şi cardurilor de masă: Edenred, Sodexo şi Up România.

    Descrierea proiectului:
    În cadrul proiectului, în perioada august-septembrie 2020 s-a desfăşurat o serie   de cinci module live, ghidate de practici globale de învăţare şi dezvoltate pentru a adresa nevoi specifice, cu care se confruntă antreprenorii în noul context. Fiecare modul s-a repetat de trei ori, pentru a le oferi celor care s-au înscris posibilitatea să participe la curs. Prin acest program, participanţii şi-au dezvoltat un nou set de competenţe definitorii pentru succesul afacerii lor: au înţeles cum îşi pot transforma şi digitaliza businessul pentru a se adapta la noua realitate hibridă online-offline, au aflat despre beneficiile plăţilor digitale şi cum să depăşească barierele pe această zonă şi şi-au redefinit brandul şi experienţa pe care le-o oferă clienţilor. Totodată, ei au identificat modalităţi pentru a-şi atrage şi creşte comunitatea de clienţi, prin canalele social media, precum şi alte instrumente digitale, şi au utilizat metodologia „design thinking” pentru a-şi adapta modelul de business. Mastercard s-a implicat activ şi în desfăşurarea programului, Laura Ştefan, director business development, Mastercard, fiind unul dintre cei doi traineri din cadrul celui de-a doilea modul, pe tema „Digitalizare în managementul financiar al HoReCa şi noi posibilităţi de business”.

    Efecte:
    Peste 800 de antreprenori din întreaga ţară au participat la programul HoReCa Împreună, având astfel ocazia să descopere, să aprofundeze şi să aplice instrumente şi soluţii concrete pentru relansarea afacerii lor şi creşterea vânzărilor. 

  • Date inteligente: locaţie plus context

    Location intelligence este un termen destul de nou apărut, dar el este destul de vechi ca şi reţetă. Ce înseamnă mai exact? Prima utilizare a location intelligence a fost în 1854 când un epidemiolog de la momentul respectiv a pus pe hartă focarele de holera din Londra, cu sursele lor de apă publică şi în acest fel a legat cele două date între ele şi şi-a dat seama că apa este sursa epidemiei de holera.  

    Asta înseamnă location intelligence: pui pe hartă date din surse diferite şi încerci să găseşti legătura dintre ele. Faci corelaţii şi tragi concluzii pe care apoi să le foloseşti în procesele tale – în business, în strategii ş.a.m.d.”, a explicat în cadrul ZF IT Generation Cătălina Răileanu, cofondator Quickdata şi CEO Zoom Report, ce înseamnă mai exact termenul de location intelligence.Proiectul Zoom Report a luat naştere în cadrul Quickdata, un studio local de vizualizare de date, în urmă cu circa un an şi jumătate.

    „Noi avem 9 ani de experienţă la studioul nostru de vizualizare de date – Quickdata şi ne-am tot lovit frecvent de faptul că nu reuşeam să găsim date localizate sau dacă le găseam localizate trebuia să le obţinem printr-un proces destul de greu. Nu numai noi am avut această problemă, ci şi colaboratorii noştri şi atunci ne-am dat seama că şi în societate este nevoia asta de a facilita accesul la date, mai ales la date detaliate”, a menţionat ea, adăugând că platforma a fost construită cu resursele interne ale companiei.

    „Toată platforma este construită cu munca noastră, timpul şi pasiunea noastră. Nu pot cuantifica în mod exact investiţia iniţială, însă având în vedere volumul de muncă – numărul de ore lucrate pentru dezvoltarea platformei, probabil că investiţia se duce înspre 200.000 euro.”

    Fondatorii Quickdata au pornit cu un prototip care la început avea doar date electorale. „Platforma a fost foarte utilizată atunci pentru că era perioadă de alegeri. Acest lucru ne-a încurajat să dezvoltăm mai departe platforma şi în alte domenii”, a punctat Cătălina Răileanu.

    În prezent, platforma Zoom Report colectează însă o serie de date din surse publice, date socio-economice şi demografice, care sunt afişate pe hartă, conectate între ele pe baza locaţiei şi indexate, astfel încât să fie uşor de căutat şi de vizualizat de către utilizatori pentru a găsi informaţiile de care au nevoie.
    „Deocamdată avem date din zona demografică, spre exemplu populaţia pe grupe de vârstă, mişcările demografice, natalitate, mortalitate. Avem de asemenea date din zona economică – cum se dispersează societăţile pe baza obiectului de activitate (CAEN) geografic. Avem date din zona de educaţie – populaţie şcolară, infrastructura şcolară, ce rezultate au la examene, tot geografic. Avem şi date din zona electorală, date despre alegeri – prezenţa şi rezultatele la alegeri, date din zona de sănătate – infrastructura sanitară şi la nivel de judeţ date despre autovehiculele înmatriculate pe diferite categorii”, a detaliat ea.
    În acest moment, datele disponibile în cadrul platformei Zoom Report sunt la nivel de unitate administrativă, adică oraş, comună, acesta fiind nivelul maxim de detaliu, însă compania vrea ca în decurs de circa şase luni să ofere date până la nivelul de stradă, de punct geografic.
    Acum, platforma Zoom Report este folosită în total de aproximativ 200 de utilizatori, însă până la finalul acestui an fondatorii vor să dubleze numărul şi să se îndrepte spre pragul de 500 de utilizatori. Totodată, aceştia vor să facă şi primele teste pentru a se extinde în afara graniţelor României.
    „Anul acesta s-au adăugat 150 de utilizatori noi, dintre care 100 în ultimele trei luni. Până la finalul anului vrem să ne dublăm numărul actual de utilizatori şi să ajungem la circa 500 de conturi înregistrate. De asemenea, urmează să facem câteva teste pentru a ne extinde în Bulgaria, Ungaria şi Grecia”, a precizat Cătălina Răileanu.
    În prezent, Zoom Report se bazează pe un model de business freemium – există conturi gratuite pentru un anumite tipuri de date şi conturi cu plată pentru date mai detaliate. Conturile plătite oferă acces de o zi, o lună sau de un an la date, iar costul începe de la 10 euro pe zi.

    Proiect: ZoomReport
    Ce face? Platformă web de location intelligence – permite corelarea diferitelor tipuri de date în funcţie de locaţia geografică
    Investiţia iniţială: aprox. 200.000 euro
    Invitat: Cătălina Răileanu, CEO Zoom Report

    Proiect: Appointfix

    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru managementul programărilor dedicată businessiurilor mici, în special din industriile de beauty, fitness, terapie şi coaching

    Ţintă de venituri 2020: 500.000 euro
    Invitat: Flavius Sărăcuţ, cofondator şi director de produs Appointfix 

    Proiect: EpicVisits.com
    Ce face? Platformă online ce oferă pachete de vizite epice care includ cazări şi experienţe pe diferite tematici
    Necesar de finanţare: 200.000 euro
    Invitat: Raluca Jianu, cofondator EpicVisits.com

    Proiect: expert24.ro
    Ce face? Platformă de tip market-place pentru prestatori de servicii
    Ţintă de venituri 2020: peste 50.000 euro
    Invitat: Adrian Daniel, CEO expert24.ro

    Proiect: Ridesafe Technology
    Ce face? Dispozitiv IoT care detectează accidentele motocicliştilor şi alertează automat autorităţile
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Finanţări atrase până acum: 25.000 euro 
    Invitat: Marius Mitroi, cofondator Ridesafe Technology

    Proiect: Octavic
    Ce face? Sistem complex pentru digitalizarea unităţilor mari de producţie
    Finanţări atrase până acum: 140.000 de euro
    Ţintă de venituri 2020: 200.000 euro
    Invitat: Paul Harfaş, cofondator Octavic

    Proiect: Acertivo
    Ce face? Platformă online de sănătate emoţională adresată angajaţilor din companii
    Invitat: Irina Paraschiv, CEO şi cofondator Acertivo 

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Anda Jurcă, director de vânzări, Teilor: „Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi”

    Realizările profesionale ale Andei Jurcă, care este director de vânzări la Teilor din anul 2017, sunt sinonime cu cele ale lanţului de magazine de bijuterii cu originile în Piteşti. Din rândul reuşitelor de anul trecut ea menţionează deschiderea a două magazine externe în cursul anului 2019, la Sofia şi Varşovia. Pentru anul curent extinderea internţională reprezintă în continuare o prioritate, cu ţinta fixată de a deschide patru noi magazine în ţări din Europa de Est.
    Ea consideră că inteligenţa emoţională este un diferenţiator major între femei şi bărbaţi în business, prin urmare acestea pot aduce ceva în plus printr-o abordare mai soft, care nu se bazează doar pe cifre. Mai crede şi că femeile pot să identifice mai uşor talentele în cadrul companiilor şi încurajează un mediu mai deschis de comunicare şi exprimare a opiniilor decât ar face-o bărbaţii. Echilibrul între viaţa personală şi profesională este, din punctul ei de vedere, „doar o teorie greu de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi”: „Mediul dinamic al mediului de business actual oferă provocări constante şi chiar şi cel mai strict planificator are timpul şi viaţa personală afectate. Doar cu foarte multă muncă, ceea ce înseamnă sacrificii din timpul personal, poţi excela în domeniul pe care ţi-l alegi, orice altă reţetă nu este sustenabilă pe termen lung”.

    Profilul Andei Jurcă a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Alerta de enteroviroză din Bucureşti. Ministerul Sănătăţii anunţă că nu a fost identificat niciun focar

    Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat, vineri, că echipele Direcţiei de Sănătătate Publică a Capitalei nu au identificat focare de enterocolite sau enteroviroze în niciuna din cele trei unităţi şcolare în care au fost dispuse controale.

    „Urmarea sesizărilor primite privind apariţia unor suspiciuni de îmbolnăvire cu enterovirus a elevilor din Municipiul Bucureşti, specialişti din cadrul DSPMB s-au deplasat în perioada 25- 26 septembrie 2019, în 3 unităţi de învăţământ (două creşe şi o şcoală primară) pentru evaluarea situaţiei. Reprezentanţii DSPMB Bucureşti nu au identificat focare de enterocolite/ enteroviroze în unităţile şcolare”, se arată în informare.

    Reprezentanţii DSP au făcut însă mai multe recomandări unităţilor şcolare în cauză: să se efectueze curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor de învăţământ, a suprafeţelor de lucru şi aerisirea sălilor de clasă, copiii absenţi trei zile consecutiv să revină în colectivitate cu aviz epidemiologic eliberat de medic specialist, să fie efectuat triajului epidemiologic la intrarea în colectivitate, iar acţiunea să se consemneze în registrul de triaj epidemiologic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Savanţii au dezvoltat o ”limbă artificială” pentru a detecta whisky-ul contrafăcut

    Echipa de oameni de ştiinţă scoţieni a arătat că aparatul inventat de ei poate detecta nu numai băuturile contrafăcute, ci şi diferitele tipuri de whiskey, fiind capabil să sesizeze diferenţele dintre băuturi de vechime diferită şi chiar când e vorba despre un amestec şi când despre un single malt.

    “Îţi poţi programa «limba» să cunoască gustul uneia dintre aceste băuturi astfel încât atunci când apare o substanţă contrafăcută o poate identifica”, spune Alasdair Clark, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea din of Glasgow.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raed Arafat spune că peste 70% dintre apelurile la 112 sunt false: Una din problemele identificate este problema cartelelor prepay

    „Când venim cu concluzii, nu putem spune ce va fi adoptat la nivel de Parlament sau de Guvern, aceasta este o decizie politică, dar trebuie să semnalăm care sunt problemele. Una din problemele identificate este probelema cartelelor prepay. 70% – 72% din apeluri sunt false sau abuzive la 112 şi sunt făcute de pe telefoane fără număr, si atunci înseamnă că nu poţi lua nicio măsură. La Bihor, ieri (marţi, n.r.) , a sunat o persoană la 112, zicând că se sinucide şi a dat diferite indicii.(…) Şi-a bătut joc de ei de pe o cartelă, nu ştim a cui este”, a explicat Raed Arafat.

    Potrivit acestuia, în momentul în care este cunoscut posesorul cartelei prepay, autorităţile îl pot localiza.

    „Dacă ştim a cui este cartela, imediat poţi lua legătura cu persoana. Vorbim strict din punct de vedere al apelării la 112, nu pe alte aspecte. (…) Apeluri false sunt tot timpul (la 112, n.r.). Dar nu poţi lua nicio măsură împotriva acelei persoane. (…) Operatorul nu poate face nimic. (…) Ia din timpul celui care are urgenţă reală. (…) Suntem obligaţi să reacţionăm chiar dacă apelul e fals”, a mai explicat Arafat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce nu poate fi identificat deţinătorul unei cartele prepay? Parlamentul a respins în 2011 un proiect pentru achiziţionarea doar cu buletinul

    „Furnizorul serviciului de comunicaţii electronice destinat publicului are obligaţia de a solicita un act de identitate al utilizatorilor serviciilor, indiferent dacă care este tipul acestuia (abonament sau PrePay). Utilizatorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului, indiferent de tipul serviciului (abonament sau PrePay) au obligaţia de a prezenta un act de identitate la achiziţionarea serviciului. Utilizatorii care au achiziţionat un serviciu de orice tip de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi să prezinte furnizorilor un act de identitate în termen de şase luni de la promulgarea legii”, arată proiectul legislativ respins de Parlament în decembrie 2011.

    Astfel, propunere legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay mai prevedea obligaţia companiei „de a pune la dispoziţia autorităţilor toate informaţiile în vederea identificării locului apelului şi a persoanei care a făcut apelul”.

    Totodată, proiectul stipulează că „după şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, furnizorii de servicii de comunicaţii elevtronice destinate publicului vor suspenda numerele de telefon alocate utilizatorilor de servicii de tip PrePay care, în acest interval, nu au prezentat un act de identitate”.

    Iniţiatorul susţinea că o serie de infracţiuni, precum şi traficul de persoane, sunt greu de identificat atunci când infractorii utilizează cartele PrePay.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot fi certurile transformate într-un lucru bun, mai ales la locul de muncă

    Transparenţa în comunicare ocupă printre primele locuri în wishlistul companiilor moderne. Însă, aşa cum ştim, vechile obiceiuri dispar greu! Bârfele, zvonurile, dualitatea şi afirmaţiile nesincere sunt în continuare un lucru obişnuit în multe companii, iar atunci când vine vorba de întâlniri, multe persoane nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, de teamă să nu fie greşit interpretate sau să provoace certuri. Conflicte în care se încing spiritele au existat întotdeauna şi vor continua să existe, între despoţi avizi de putere din diferite organizaţii. Însă în ceea ce priveşte comunicarea zilnică în cadrul corporaţiilor, acestea sunt considerate un subiect tabu. 

    Conflictele înăbuşite,
    un duşman al productivităţii
    Potrivit unui studiu realizat de KPMG, conflictele şi discuţiile aprinse consumă între 10% şi 15% din timpul de lucru. Grupul de experţi în medierea afacerilor din cadrul Camerei Federale de Comerţ a Austriei au calculat ca neînţelegerile la locul de muncă determină costuri de aproximativ 650 de euro pe an de angajat. Mai mult decât atât, conflictele sunt extrem de consumatoare de timp, reduc productivitatea şi au un impact negativ asupra spiritului de echipă.
    „Problema în aceste situaţii nu o reprezintă conflictul în sine, ci faptul că acesta nu este abordat şi gestionat în mod direct”, explică Helga Pattart-Drexler, director de educaţie executivă la WU Executive Academy. „În întâlniri, oamenii adesea evită să trateze în mod direct subiectele delicate şi pot discuta pe ocolite la nesfârşit. Cei mai mulţi se tem să nu stârnească o discuţie în contradictoriu, iar în cazul în care aceasta are loc, ei iau personal argumentele care li se aduc”, adaugă ea. Aceasta este o greşeală gravă: „Obsesia armoniei consumă o cantitate foarte mare de energie, care ar putea fi mai bine folosită pentru muncă”.

    Ar trebui să ne contrazicem?
    Cu siguranţă, însă într-un mod corect!
    Helga Pattart-Drexler şi superioara ei Astrid Kleinhanns-Rollé, managing director al WU Executive Academy, au adoptat o cultură deschisă a conflictelor. „Amândouă suntem firi impulsive şi directe. Deci, s-a întâmplat să avem discuţii foarte aprinse şi emoţionale, cu scântei”, mărturiseşte râzând. În urma acestor experienţe, cele două au găsit o modalitate prin care să se contrazică una pe cealaltă într-o manieră sinceră şi apreciativă:

    1. Big–Bangul duce la crearea a ceva nou
    În primele dăţi când s-au contrazis, cele două s-au simţit nesigure. „După cearta avută, am discutat despre cât de îmbucurător este că putem fi atât de directe şi deschise una faţă de cealaltă. Acum suntem conştiente de avantajul diferenţelor noastre de opinii pe diverse subiecte, pentru că aşa putem obţine noi perspective”, explică Helga Pattart-Drexler. Astrid Kleinhanns-Rollé este de asemenea convinsă de beneficiile unei culturi deschise a situaţiilor conflictuale: „Ideile noi nu pot apărea decât dacă există un mediu deschis, în care toată lumea îşi poate exprima părerea”, afirmă ea. 
    Atitudinea potrivită este o condiţie sine qua non pentru o argumentare constructivă: este important să nu luaţi personal ceea ce spun oamenii şi să susţineţi cauza şi rezultatul.

    2. Emoţiile sunt eliberate şi te simţi uşurat 
    Majoritatea oamenilor sunt de părere că o discuţie în contradictoriu este sinonim cu a comunica într-un mod supărător şi jignitor pentru interlocutor: „Noi nu procedăm aşa. Întotdeauna rămânem respectuoase şi ne tratăm ca parteneri egali, însă ne manifestăm emoţiile”, spune Helga. „Când discuţia devine mai aprinsă, colegii noştri sunt puţin derutaţi, apoi încearcă să ne liniştească”, continuă ea, adăugând că în timpul unui conflict deschis se eliberează multă energie negativă reprimată, ceea ce oferă un sentiment de uşurare. Însă eliberarea emoţională personală nu trebuie să reprezinte un scop în sine – directorii care au obiceiul de a pălăvrăgi şi angajaţii isterici sunt departe de a fi inovativi. „Scopul oricărei certe trebuie să fie acela de a ajuta cauza; în cele din urmă trebuie să existe o formă de consens, chiar dacă singurul lucru cu care sunteţi de acord este faptul că nu sunteţi de acord unul cu celălalt”, explică Astrid Kleinhanns-Rollé.

    3. Oamenii îşi pot arăta adevărata personalitate
    Într-un mediu în care se aşteaptă ca oamenii să se comporte profesional, este adesea considerat tabu să comunici de ce eşti furios şi cu atât mai mult să îţi manifeşti furia. În acest context, managerii trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să le ofere angajaţilor un spaţiu protejat, în care aceştia să se poată exprima onest. „Odată, Astrid mi-a spus: Te deranjează ceva, descarcă-te! Aşa am reuşit să îmi las gândurile libere şi să mă eliberez de starea de furie”, îşi aminteşte Helga Pattart-Drexler. „Nu poate exista deschidere şi onestitate dacă managerii nu creează o atmosferă de încredere”, spune Astrid Kleinhanns-Rollé, adăugând faptul că iniţiativa unor manageri de a introduce o cultură organizaţională deschisă într-un mediu toxic în care încă predomină frica, fără a conduce prin exemplul propriu, este sortită eşecului. „Faptul de a putea fi tu însuţi/însăţi la locul de muncă, de a-ţi arăta emoţiile, fără a trebui să te prefaci are o valoare enormă şi este mult mai important decât să-ţi păstrezi mereu calmul”, explică Helga Pattart-Drexler, privind lucrurile din perspectiva unui angajat.

    4. Certurile dezvoltă încrederea reciprocă
    Certurile înjositoare pot ruina o relaţie. Însă argumentele constructive, oneste şi directe contribuie la dezvoltarea sa, cu conditia să te deschizi şi să îţi arăţi vulnerabilitatea. Acest lucru, la rândul lui, presupune să conştientizezi următoarele: „La un moment dat, noi două am ajuns să realizăm că oamenii nu se ceartă pentru că sunt nervoşi unul pe celălalt. Ne-am putea spune: Mă deranjează că nu mă înţelegi! Şi totuşi, cealaltă persoană nu se va simţi ofensată”, spune Helga Pattart-Drexler. Ceea ce este crucial în această situaţie este să învăţăm să distingem între motivele şi argumentele obiective şi cele personale. „Această metodă funcţionează foarte bine şi pentru copii. Simplul fapt că cineva are o opinie diferită nu înseamnă că el sau ea vrea să te enerveze. Cel mai important lucru este să foloseşti întotdeauna cuvinte pe care cealaltă persoană le poate accepta”, explică ea, adăugând că adoptarea acestei atitudini şi faptul de a te amuza cu o persoană pe seama unei cerţi trecute va aprofunda relaţia dintre voi şi încrederea reciprocă. „Ştiu că pot avea încredere 100% în Astrid şi ea se poate baza 100% pe mine”, adaugă Helga Pattart-Drexler. „Tocmai pentru că, uneori, ies scântei!”