BusinessMagazin

Tag: IBM

  • Când a pornit compania a fost refuzat de 77 de ori. Câteva decenii mai târziu, HP i-a cumpărat afacerea pentru 14 miliarde de dolari

    Ross Perot s-a născut în 1930 în Texarkana, Texas. După ce a urmat cursurile unei şcoli private, el a absolvit liceul local din Texarkana în 1947. Din 1947 până în 1949, el a frecventat cursurile colegiului din Texas, după care s-a înrolat în Academia Navală Americană. După opt ani petrecuţi în armată, Ross Perot a devenit vânzător la IBM. El a părăsit însă această companie în 1962, când a fondat Electronic Data Systems (EDS) în Dallas, Texas, companie care oferea servicii de procesare a datelor. Înainte de a semna primul contract, a fost refuzat de 77 de ori; în cele din urmă, EDS a câştigat un contract oferit de guvern pentru actualizarea dosarelor Medicare (sistemul american de asigurări sociale).

    EDS s-a listat la bursă în 1968, iar preţul acţiunilor a crescut de 10 ori în doar câteva zile (de la 16 la 160 de dolari), transformându-l pe Perot într-unul dintre cei mai bogaţi texani. În anii ’70, compania a ajuns la venituri de peste 100 de milioane de dolari, pentru ca în 1978 să se extindă pe piaţa serviciilor financiare. În 1984, EDS a fost cumpărată de General Motors pentru 2,5 miliarde dolari, fiind prezentă în 21 de state şi având 40.000 de angajaţi. Cinci ani mai târziu, veniturile ajunseseră la 5 miliarde de dolari.

    În 1974, Ross Perot a intrat în atenţia publicului fiind numit ”cel mai mare pierzător de pe bursa de la New York„ după ce acţiunile EDS au pierdut 450 de milioane de dolari într-o singură zi. Ulterior, la mijlocul anilor ’80, Perot a cumpărat una dintre primele exemplare ale Magna Carta, împrumutând-o apoi Arhivelor Naţionale din Washington, D.C., unde este expusă alături de Declaraţia de Independenţă şi Constituţia Statelor Unite ale Americii. Exemplarul a fost vândut în 2007 pentru 21,3 milioane de dolari, bani transferaţi de Perot fundaţiei sale caritabile. El a fost implicat şi în compania NeXT, fondată de Steve Jobs după plecarea de la Apple; Ross Perot a investit peste 20 de milioane de dolari în start-up-ul lui Jobs.

    Pe 13 mai 2008, Hewlett-Packard a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu EDS pentru a achiziţiona compania. Suma plătită în cadrul tranzacţiei a fost de 13,9 miliarde de dolari. La acel moment, EDS avea 139.000 de angajaţi în 64 de ţări şi apărea pe lista Fortune 500 ca una dintre cele mai mari companii de servicii din lume, cu peste 2.000 de clienţi. În 1992, Perot a candidat ca independent la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, obţinând 18,9% din votul popular – cel mai mare scor obţinut de un candidat neafiliat politic în ultimii 80 de ani.

    Zece ani mai târziu, Ross Perrot s-a alăturat fondatorilor Google Larry Page şi Eric Schimdt şi regizorului James Cameron, care au pus la punct o asociere în vederea exploatării metalelor preţioase, cum ar fi platina, din asteroizii din apropierea Pământului. O primă etapă ar fi prevăzut construirea unor nave spaţiale robotizate pentru misiuni de explorare şi identificare a ţintelor; o primă misiune ar fi trebuit să fie lansată în următorii doi ani. Proiectul este încă în desfăşurare, dar nicio misiune nu a fost lansată până în prezent.

  • IBM construieşte o platformă blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, pentru şapte bănci europene

    Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.

    Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liberty Technology Park Cluj ajunge la un grad de ocupare de 100%

    IBM se adaugă unor companii precum Siemens, KPMG, Arvato Bertelsmann, Altran, Halcyon Mobile şi Control Data Systems, care au ales parcul tehnologic inaugurat în urmă cu mai bine de trei ani la Cluj-Napoca pentru a-şi dezvolta operaţiunile locale. În total, 33 de companii mature şi start-up-uri, atât româneşti, cât şi din străinătate, totalizând peste 1.700 de angajaţi, alcătuiesc ecosistemul complex al Liberty Technology Park Cluj.

    Proiectul dezvoltat pe 4,5 hectare include cinci corpuri de clădiri, totalizând 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A. 70% dintre rezidenţi sunt companii IT, iar mai bine de jumătate au departamente de dezvoltare software şi R&D (cercetare şi dezvoltare). Parcul tehnologic găzduieşte şi start-up-uri cu finanţare românească şi străină. În total, în cadrul Liberty Technology Park Cluj lucrează peste 1.700 de persoane, dintre care aproape 200 sunt străini relocaţi (expaţi), iar până la sfârşitul anului se estimează un total de 2.000 de angajaţi care să-şi desfăşoare activitatea aici.

    Peste jumătate din suprafaţa totală este ocupată cu spaţii verzi, teren de sport, zonă de grill şi de cowork, facilităţi indoor şi în aer liber. Parcul tehnologic are un grad ridicat de eficienţă energetică şi a primit numeroase distincţii atât pentru design, cât şi funcţionalităţi, iar anul trecut a obţinut certificarea BREEAM „Excelent” pentru corpurile D şi E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Tot anul trecut,  Liberty Technology Park Cluj a fost declarat cel mai inovator proiect în pieţele secundare la Gala Forbes Best Office Buildings, a fost dublu nominalizat pe lista scurtă la SEE Real Estate Awards, singura competiţie dedicată domeniului imobiliar din regiunea de sud-est a Europei, şi a câştigat premiul pentru abordare sustenabilă în dezvoltarea unui parc tehnologic, acordat în cadrul galei Forbes Green Awards. Suprafaţa medie închiriată de companii este de 550 mp, în timp ce doi chiriaşi ocupă peste 2.000 mp fiecare, iar alţi doi peste 1.000 mp fiecare.

    Liberty Technology Park Cluj, ce reimaginează fostul activ al fabricii Libertatea, a fost lansat în 5 decembrie 2013 şi a adus peste 17.000 de metri pătraţi de spaţii de birou clasa A pe piaţa locală, în urma unei investiţii de peste 15 milioane de euro. Proiectul este o iniţiativă Fribourg Capital, sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza.

    Gradul de ocupare a parcului tehnologic este de 100%, iar majoritatea rezidenţilor sunt companii IT: Siemens, IBM, Halcyon Mobile, Altran, Iron Mountain Romania, Control Data Systems, Digital Ventures Development, Luminos Software, Voquz, SmartUp. Activează aici şi companii din zona serviciilor conexe – GTS Telecom (Data Center), Arvato Bertelsmann (Contact Centers), KPMG (Accounting and Business), Regal Beloit (Marketing), Impact Hub (Community & Business), Wörwag Pharma (Pharma), Medicover (Health), Liberty Fitness (Gym). Parcul tehnologic găzduieşte şi acceleratorul Spherik, precum şi start-up-uri, printre care Planable, SuppOffice, Primul Medic.

  • Oamenii care şi-au dat demisia din cauza lui Donald Trump. Ce a făcut preşedintele SUA pentru a provoca o asemenea reacţie

     La câteva minute după ce a citit scrisoarea respectivă. Elizabeth Wood, un angajat al IBM, a decis să demisioneze. ”Simţeam că acesta este un semn legat de ceea ce avea să urmeze. Normalizarea unei persoane care a demonstrat atât de mult dispreţ faţă de oameni este iraţională. Cred că e iresponsabil”, spune Wood.
     
    Acum, tânăra de 31 de ani care locuieşte în New York este freelancer şi scrie pentru diverse site-uri, printre care şi Contently, unde speră să scrie mai mult despre modul în care tehnologia se intersectează cu cu tehnologia şi progresul social. Ea a călătorit şi la Washington, unde a protestat la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Trump.
     
    Deciziile legate de schimbarea locului de muncă nu sunt neobişnuite la începutul unui nou mandat prezidenţial, sesizează jurnaliştii Fortune; dar aceasta este cauzată mai ales de personalul din administraţia prezidenţială care fac loc noilor angajaţi.
     
    De această dată, tranziţia lui Trump a adus schimbări în carieră pentru cetăţeni, câţiva dintre ei au folosit alegerea lui drept motivaţie pentru a demisiona şi a găsi alte locuri de muncă, renunţând la securitatea economică în favoarea valorilor sociale şi politice.
     
    ”Pentru mine, principiile nu sunt negociabile”, a spus şi Dex Torricke-Barton, care s-a opus campaniei lui Trump şi şi-a părăsit postul de şef de comunicare pentru compania SpaceX la scurt timp după alegeri cu scopul de a se concentra pe promovarea schimbării sociale. 
     
    El a anunţat că va călători între diferite comunităţi din Statele Unite şi din jurul lumii pentru ca învăţa despre diviziunile sociale şi, în cele din urmă, pentru a scrie o carte.  ”Am avut în jur de 1.000 de oameni pe care i-am urmărit şi care mi-au trimis e-mailuri spunând – Mi-ar plăcea să te găzduiesc în casa mea sau în grupul de la biserică şi vrem să vorbim cu tine despre motivele pentru care suntem îngrijoraţi în ceea ce priveşte viitorul şi de ce l-am votat pe Donald Trump”, a spus el. 
     
    George Polisner este un alt exemplu: el a decis să renunţe la locul de muncă pe care îl avea la Oracle după ce CEO-ul companiei, Safra Catz, a decis să se alăture echipei de tranziţie a lui Trump. În vârstă de 56 de ani, Polisner şi-a canalizat energie spre crearea civ.works, o platformă de networking dedicată conectării oamenilor din spectrul politici şi ghidarea lor spre schimbări tangibile. 
     
    Alte persoane au început să se gândească mai serios la începerea unei cariere politice: Molly Sheehan, cercetător în domeniul bioingineriei, vrea să dobândească o poziţie în Congres. ”Este în mod cert un risc. Nu este cel mai confortabil lucru pe care aş putea să îl fac acum. Mi-am plănuit cariera de profesor de când eram copil, dar acum îmi redefinesc ideile legate de locul în care aş putea avea cel mai mare impact.”
     

  • Decizie radicală: IBM cere angajaţilor care lucrează de acasă să se întoarcă la birou ori să plece din companie

    International Business Machines (IBM) le dă miilor de angajaţi care lucrează de la distanţă peste tot în Statele Unite posibilitatea să aleagă: să-şi abandoneze spaţiile de lucru de acasă şi să revină la birou sau să părăsească compania, scrie The Wall Street Journal.

    Gigantul, care operează de 105 ani, vrea să renunţe la programul angajaţilor de lucru de la distanţă, înfiinţat în urmă cu 10 de ani, pentru a readuce angajaţii în birouri, o mişcare despre care se spune că va îmbunătăţi colaborarea şi va accelera ritmul de lucru.

    Decizie radicală: IBM cere angajaţilor care lucrează de acasă să se întoarcă la birou ori să plece din companie

  • 5.000 de angajaţi ai BCR şi IBM din România îşi fac BAGAJELE. Decizia tocmai a fost luată

    Forte Partners, unul dintre cei mai activi dezvol­ta­tori locali de pe piaţa de birouri, a semnat cu IBM pen­tru o suprafaţă de 18.000 mp de birouri în cadrul primei clădiri a proiectului The Bridge din zona Orhideea. Repre­zentanţii Forte Partners nu au comentat informaţiile.

    Astfel, cei 36.000 mp de birouri se vor împărţi între BCR şi IBM, în timp ce la parter spaţiul este deja închiriat unui restaurant – Boutique Food Hall, dezvoltat de antreprenorul Radu Stoica şi care va fi totodată cel mai mare restaurant dintr-o clădire de birouri din Bucureşti, cu o suprafaţă de peste 1.000 mp.

    5.000 de angajaţi ai BCR şi IBM din România îşi fac BAGAJELE. Decizia tocmai a fost luată

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Miroslav Majoros, CEO Telekom România

    El a preluat funcţia de la Nikolai Beckers, care s-a ocupat de integrarea operaţională a foştilor operatori Cosmote şi Romtelecom şi a administrat trecerea grupului la brandul Telekom.

    În perioada 1994 – 2002, Miroslav Majoroš a lucrat pentru IBM Slovacia, ajungând în poziţia de director general, iar din 2000 până în 2002 a deţinut această poziţie atât pentru IBM Cehia, cât şi pentru IBM Slovacia.

    Majoroš a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Universităţii Slovace de Tehnologie din Bratislava.

    Grupul Telekom România are afaceri anuale de aproximativ un miliard de euro şi este cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonia fixă, al doilea operator de pe segmentele de servicii de televiziune şi internet fix şi numărul trei de pe piaţa de telefonie mobilă.

  • Una dintre cele mai mari companii din lume, prezentă şi în România, nu-şi mai lasă angajaţii să lucreze de acasă. “Oamenii îşi caută deja alte locuri de muncă”

    Prin intermediul unui mesaj video directoarea de marketing a spus următoarele:  „Ştiu doar o singură reţetă pentru succes: oamenii şi instrumentele potrivite, o misiune, analiza rezultatelor şi încă un lucru – locaţii creative, care să îi inspire”. În ciuda aparenţelor optimiste, ultima parte a anunţului a fost primită ca o veste devastatoare de către angajaţi. Practic, IBM a decis să creeze locaţii comune pentru departamentul de marketing din SUA, ce numără 2.600 de oameni, însemnând că toate echipele vor lucra de acum împreună, „umăr la umăr”, de la una dintre cele şase locaţii stabilite –  Atlanta, Raleigh, Austin, Boston, San Francisco şi New York. Angajaţii, care au lucrat în mare parte de la domiciliu, ar trebui, mai nou, să facă naveta. Pe de altă parte, angajaţii care au lucrat la distanţă sau dintr-un alt birou, care nu se regăseşte pe listă , trebuie ori să se mute, ori să îşi caute un alt loc de muncă.

    La IBM, companie care a îmbrăţişat ativitatea la distanţă de zeci de ani, o proporţie relativ mare de angajaţi lucrează în afara nodurilor centrale. Încă din 1980, compania a instalat „terminale la distanţă”, în casele mai multor angajaţi. Până în 2009, când locul de munca la distanţă era încă o noutate pentru cele mai multe firme, 40% din 3386.000 de angajati IMB la nivel mondial lucrau deja de la domiciliu (compania a menţionat că a redus mult spaţiurile de birouri, care a dus la o economice de aproximativ 100 milioane de dolari anual în SUA).

    „Ştiu că toată lumea este foarte supărată”, spune un angajat IBM care cerut sa ramână anonim. Unii muncitori au început deja să caute noi locuri de muncă, iar alţii spun că au încetat să contribuie la proiecte pe termen lung, deoarece nu sunt siguri dacă vor mai fi în zonele respective pe viitor. O teorie a unora dintre angajaţi arată că IBM utilizează „co-locaţiiile” ca un efort de reducere de personal. IBM a avut mai multe disponibilizări în timpul unei încercări de transformare, care a implicat 19 trimestre consecutive de vânzări în scădere. Însă, în acest caz, directorii spun că noua decizie are ca scop o restructurare completă a modului în care compania funcţionează. 

  • Una dintre cele mai mari companii din lume, prezentă şi în România, nu-şi mai lasă angajaţii să lucreze de acasă. “Oamenii îşi caută deja alte locuri de muncă”

    Prin intermediul unui mesaj video directoarea de marketing a spus următoarele:  „Ştiu doar o singură reţetă pentru succes: oamenii şi instrumentele potrivite, o misiune, analiza rezultatelor şi încă un lucru – locaţii creative, care să îi inspire”. În ciuda aparenţelor optimiste, ultima parte a anunţului a fost primită ca o veste devastatoare de către angajaţi. Practic, IBM a decis să creeze locaţii comune pentru departamentul de marketing din SUA, ce numără 2.600 de oameni, însemnând că toate echipele vor lucra de acum împreună, „umăr la umăr”, de la una dintre cele şase locaţii stabilite –  Atlanta, Raleigh, Austin, Boston, San Francisco şi New York. Angajaţii, care au lucrat în mare parte de la domiciliu, ar trebui, mai nou, să facă naveta. Pe de altă parte, angajaţii care au lucrat la distanţă sau dintr-un alt birou, care nu se regăseşte pe listă , trebuie ori să se mute, ori să îşi caute un alt loc de muncă.

    La IBM, companie care a îmbrăţişat ativitatea la distanţă de zeci de ani, o proporţie relativ mare de angajaţi lucrează în afara nodurilor centrale. Încă din 1980, compania a instalat „terminale la distanţă”, în casele mai multor angajaţi. Până în 2009, când locul de munca la distanţă era încă o noutate pentru cele mai multe firme, 40% din 3386.000 de angajati IMB la nivel mondial lucrau deja de la domiciliu (compania a menţionat că a redus mult spaţiurile de birouri, care a dus la o economice de aproximativ 100 milioane de dolari anual în SUA).

    „Ştiu că toată lumea este foarte supărată”, spune un angajat IBM care cerut sa ramână anonim. Unii muncitori au început deja să caute noi locuri de muncă, iar alţii spun că au încetat să contribuie la proiecte pe termen lung, deoarece nu sunt siguri dacă vor mai fi în zonele respective pe viitor. O teorie a unora dintre angajaţi arată că IBM utilizează „co-locaţiiile” ca un efort de reducere de personal. IBM a avut mai multe disponibilizări în timpul unei încercări de transformare, care a implicat 19 trimestre consecutive de vânzări în scădere. Însă, în acest caz, directorii spun că noua decizie are ca scop o restructurare completă a modului în care compania funcţionează. 

  • Gadgeturile purtabile intră în zona de fashion. Ce pregătesc designerii

    Gadgeturile purtabile sunt deja o realitate, fiind cumpărate mai ales de împătimiţii unor astfel de articole. Ele atrag însă şi casele de modă, care încearcă să aplice înalta tehnologie la unele dintre creaţiile lor, scrie Financial Times. 
     
    Casa Marchesa, spre exemplu, a creat împreună cu IBM o rochie cu leduri aplicate care se colorează în funcţie de comentariile utilizatorilor pe Twitter analizate de sistemul de inteligenţă artificială Watson. Aceasta nu este un produs de masă, dar firmele de tehnologie şi casele de modă sau producătorii de îmbrăcăminte încearcă acum să colaboreze pentru a crea articole care să atragă cât mai mulţi clienţi.  
     
    De la firmele din domeniul high-tech, casele de modă învaţă, printre altele, cum se fac cipuri şi baterii subţiri, iar ele la rândul lor îşi învaţă partenerii cum se face un produs în mai multe mărimi ori cum trebuie confecţionat un articol dotat cu ultimele tehnologii ca să reziste la spălat. Ca urmare a acestei colaborări, firmele high-tech află şi cum să creeze produse frumoase, care să atragă clienţii pentru care aspectul este important şi care sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ceva care arată bine. 
     
    Casa Michael Kors a anunţat recent un parteneriat cu Google, concretizat într-un smartwatch inspirat de modele obişnuite de ceasuri ale sale, care oferă utilizatorilor notificări, hărţi şi posibilitatea de căutare pe internet pe bază de comandă vocală. Google a mai colaborat pentru producerea de ceasuri inteligente cu Fossil sau Tag Heuer.
     
    La rândul său, producătorul american de îmbrăcăminte Levi’s se pregăteşte să lanseze în 2017 o geacă high-tech pentru biciclişti care le permite acestora să răspundă la apeluri, să trimită mesaje text apăsând pe mânecă ori să se orienteze cu ajutorul hărţilor Google, partener al firmei pentru acest proiect.